Linkuri accesibilitate

Justiția rusă respinge transferul jurnalistei RFE/RL Alsu Kurmașeva în arest la domiciliu


Jurnalista RFE/RL, Alsu Kurmașeva, la o ședință de judecată - Kazan, Rusia, pe 1 februarie.
Jurnalista RFE/RL, Alsu Kurmașeva, la o ședință de judecată - Kazan, Rusia, pe 1 februarie.

Curtea Supremă a Republicii Ruse Tatarstan a hotărât pe 20 februarie că jurnalista RFE/RL Alsu Kurmașeva rămâne în arest preventiv.

Instanța a respins cererea avocaților jurnalistei de transfer în arest la domiciliu din cauza stării de sănătate.

Judecătoarea Olga Migunova a respins cererea, dar a scurtat termenul de arest preventiv al jurnalistei cu o zi, de la 5 aprilie până pe 4 aprilie.

Kurmașeva a fost audiată prin legătură video de la centrul de detenție unde a fost închisă.

Jurnalista de 47 de ani, care lucrează la Praga, Republica Cehă, pentru Europa Liberă are dublă cetățenie, rusă și americană, și a fost reținută de autoritățile rusești pe 18 octombrie sub acuzația de încălcare a așa-zisei legi a agenților străini.

În ciuda faptului că a petrecut mai mult de patru luni în arest, Departamentul de Stat al SUA nu a desemnat-o încă deținut pe nedrept, așa cum a făcut-o cu alți cetățeni americani deținuți în Rusia.

Desemnarea ar ridica profilul cazului împotriva jurnalistei, etichetându-l ca motivat politic.

Alți doi cetățeni americani deținuți de Rusia, reporterul Wall Street Journal Evan Herșcovici și fostul pușcaș marin Paul Whelan au fost desemnați ca deținuți pe nedrept.

Kurmașeva, care lucrează pentru Serviciul Tătar-Bașkir al Radio Free Europe/Radio Liberty (RFE/RL) de 25 de ani, a părăsit capitala cehă la mijlocul lunii mai ca să-și poată îngriji mama bolnavă în Tatarstanul natal.

Ea a fost reținută de autoritățile rusești în timp ce-și aștepta zborul de întoarcere pe 2 iunie 2023, pe aeroportul din Kazan, unde i-au fost confiscate ambele pașapoarte și telefonul.

După cinci luni a fost amendată cu 10.000 de ruble (108 dolari) pentru că nu și-a înregistrat pașaportul american la autoritățile ruse.

În imposibilitatea de a părăsi Rusia fără documente de călătorie, Kurmașeva a fost reținută din nou pe 18 octombrie, iar de această dată a primit acuzația de neînregistrare ca agent străin.

Două luni mai târziu, a fost acuzată de răspândirea de informații false despre armata rusă. Mulți critici și grupuri ale drepturilor omului spun că așa-zisa lege a agenților străini este folosită de Kremlin pentru a reprima orice urmă de disidență.

Kurmașeva a scris recent din celula sa de închisoare din orașul rus Kazan că detenția ei devine din ce în ce mai grea: „devine încet, dar sigur, mai puțin suportabilă”.

Reprezentanții mai multor grupuri de apărare a drepturilor omului spun că așa-zisa lege a agenților străini este folosită de Kremlin pentru a reprima orice disidență.

Moscova a fost, de asemenea, acuzată că a reținut americani pentru a le folosi ca monede de schimb pentru rușii aflați în închisoare în Statele Unite.

Săptămâna trecută, ministerul ceh de externe a anunțat că, alături de alte 22 de națiuni, Cehia a nominalizat-o pe jurnalistă la Premiul Mondial pentru Libertatea Presei UNESCO/Guillermo Cano 2024.

Premiul anual creat în 1997 onorează o persoană sau un grup de oameni care au o contribuție „remarcabilă” la apărarea și promovarea libertății presei pe tot globul, în ciuda „pericolului și persecuției” cu care se confruntă.

Sursa: Serviciul Tătar Bașkir al RFE/RL

Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.

  • 16x9 Image

    Dora Vulcan

    Dora Vulcan este Senior Correspondent și s-a alăturat echipei Europa Liberă în ianuarie 2020. A intrat în presă în 1992 ca reporter de politică internă la România liberă. A devenit apoi jurnalist de investigații specializat în Justiție, preocupat de ingerința politicului în anchetele penale. În paralel, Dora a fost și stringer BBC. A scris la Revista „22” despre plagiatele din mediul universitar, a acoperit domeniul politic la Reporter Global (partener The Economist în România) și a fost editor coordonator la departamentul Social al agenției Mediafax. A fost consultant pentru filmul „De ce eu?”, despre moartea suspectă a procurorului Cristian Panait, o tragedie cu implicații politice care a marcat anii 2000.  

XS
SM
MD
LG