Linkuri accesibilitate

Cu creionul pe hârtie, un miliard am adunat. De ce Fiscul recuperează greu prejudiciile în urma infracțiunilor economice


În sarcina ANAF este recuperarea prejudiciilor din dosarele de infracțiuni economice.
În sarcina ANAF este recuperarea prejudiciilor din dosarele de infracțiuni economice.

Aproape 200 de milioane de euro - un miliard de lei - a recuperat Fiscul, în ultimii cinci ani, de la diverși condamnați penal. E vorba despre bani pe care statul îi pierduse din cauza unor infracțiuni economice - TVA neplătit sau nedeclarat, taxe neplătite, facturi fictive, bani încasați în numele României.

În martie 2014, câteva fotografii care expuneau stilul de viață în America al unei familii de români până atunci necunoscută în țară erau publicate de toate ziarele și televiziunile din România.

Pozele cu casa familiei Nemeș, un buncăr de fapt, fuseseră făcute de procurorii americani, care îi arestaseră pe Diana și Radu Nemeș la cererea României.

Cei doi erau urmăriți internațional din iulie 2012 - pe numele lor fuseseră emise mandate de arestare preventivă pentru evaziune fiscală și sprijinirea unui grup infracțional organizat.

Atunci a aflat opinia publică cine era familia Nemeș: doi oameni de afaceri care vânduseră 90.000 de tone de motorină și nu plătiseră taxele către stat.

FBI a anunțat, în martie 2014, arestarea soților Nemeș. Cei doi locuiau într-un buncăr.
FBI a anunțat, în martie 2014, arestarea soților Nemeș. Cei doi locuiau într-un buncăr.

Dosarul s-a chemat „Motorina”, iar în el mai erau cercetate două personaje deja celebre pe plan local: Sorin Blejnar, fost şef al Agenției Naționale de Administrare Fiscală (ANAF), și Codruț Marta, fostul său şef de cabinet. Ei, spuneau procurorii, ar fi ajutat grupul să înșele statul.

Codruț Marta a dispărut în 2012, imediat după ce procurorii au anunțat că este cercetat, și nu a mai fost găsit niciodată.

În 2015, Curtea de Apel Bucureşti a dat prima condamnare, nedefinitivă, în Dosarul „Motorina”: cinci ani de închisoare pentru Sorin Blejnar, nouă pentru Radu Nemeş și șapte pentru Diana Nemeș.

Patru ani a mai durat procesul și, într-un final, în 2019, Diana Nemeș și Sorin Blejnar au fost achitați, iar Radu Nemeş a fost condamnat la şapte ani de închisoare cu executare.

Judecătorii au mai decis încă ceva:

  • confiscarea a 13,2 milioane de dolari americani de la Radu Nemeș. Banii au fost confiscați la primirea verdictului.
  • Radu Nemeș și ceilalți inculpați, persoane fizice și juridice, trebuiau să plătească statului, mai exact către ANAF, suma de 40 de milioane de euro (209.146.958,96 lei)- despăgubiri civile.

Din această ultimă sumă, Fiscul a recuperat până acum - după cum spune ANAF într-un răspuns pentru Europa Liberă - sub cinci milioane de euro (24,2 milioane de lei).

Dintre acestea, peste 1,5 milioane de euro (6 milioane de lei) au ajuns în conturile ANAF de la Departamentul de Stat American, în 2022.

Autoritățile americane au vândut mai multe bunuri confiscate de la familia Nemeș în urma unei petiții civile emise de statul român.

Ce bunuri ale familiei Nemeș au vândut americanii

Printre bunurile soților Nemeș licitate în SUA au fost:

  • 113 monede de aur a câte o uncie (în total 3,2 kilograme de aur),
  • 256 de monede de argint,
  • 115 ceasuri și alte bijuterii,
  • șapte automobile – printre care un Land Rover din 2010 și un Mercedes-Benz S600,
  • șase televizoare și 10 iPad-uri,
  • mai multe statui realizate din cristale Swarovski,
  • 31 de jachete din piele – inclusiv un costum bărbătesc marca Versace și o haină de damă din blană de nurcă și piele de șarpe,
  • 12 arme de foc, două pocale din aur masiv și
  • 43 de perechi de pantofi și cizme de designeri celebri.

Sursa: seattlepi.com.

ANAF mai are de recuperat 37 de milioane de euro (184,8 milioane de lei) de la Radu Nemeș și de la grupul din dosarul „Motorina”.

2023 - cel mai prolific an la recuperarea prejudiciilor din ultimii cinci

Europa Liberă a solicitat ANAF date privind sumele recuperate în ultimii cinci ani, în urma unor hotărâri judecătorești definitive, în dosare de infracțiuni economice. În total au fost aduși la bugetul statului peste 200 de milioane de euro (un miliard de lei).

În 2023, a fost recuperată o sumă record: 41 de milioane de euro (peste 205,6 milioane de lei).

Cel mai slab an din ultimii cinci a fost 2020, când inspectorii ANAF au reușit să adune doar 29 de milioane de euro (142 de milioane de lei).

În ultimii cinci ani, Fiscul a confiscat și imobile în valoare de aproape cinci milioane de euro (23 de milioane de lei), tot ca urmare a unor sentințe judecătorești definitive.

Procedura de identificare a bunurilor și de recuperare a creanțelor în urma unor hotărâri judecătorești definitive nu e, însă, ușoară.

ANAF a comunicat, la solicitarea Europa Liberă, că „această activitate necesită o perioadă mare de timp și implică resurse considerabile umane și de natură tehnică”.

Iar lipsa unei conexiuni informatice a ANAF cu alte instituții publice face lucrurile și mai dificile.

„Proceduri greoaie, legislație complicată, resurse informatice puține, baze de date neconectate, proceduri în instanță care durează foarte mult, contestări la executări, procedurile de licitație sunt de multe ori mult prea greoaie”, explică și fostul secretar de stat în Ministerul Finanțelor, Gabriel Biriș, de ce recuperarea banilor merge greu.

Iar în lipsa unor legături informatice cu alte baze de date, colectarea informațiilor se face prin interogare.

De exemplu, inspectorii ANAF cer date de la oficiile de cadastru sau direcțiile de taxe locale pentru a identifica bunurile deținute de persoanele fizice.

„Cu băncile există conexiune. Iar băncile transmit informații zilnic, aproape în timp real. Dar ar trebui ca Fiscul să fie conectat și cu restul, cu cadastrul, de exemplu. Să aibă un program de analiză în care să poată vedea interpușii și ce bunuri au aceștia”, mai spune Gabriel Biriș.

Planuri de actualizare a sistemelor informatice și de asigurare a interoperabilității cu alte instituții ale statului care pot furniza informații despre bunurile deținute de o persoană fizică sau juridică există. Iar implementarea ar urma să se facă cu bani europeni, din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).

ANAF nu a răspuns la întrebarea pusă de Europa Liberă privind suma totală a prejudiciilor și ce procent a recuperat până acum. A transmis, în schimb, o listă cu exemple de dosare și prejudicii recuperate parțial sau total.

Creanța Libia - prejudiciu de 292,6 milioane de lei, recuperat 57%

În 1998, Dinu Patriciu a cumpărat Rompetrol, fosta întreprindere comunistă de exploatări petroliere.

Mai multe țări din Orientul Mijlociu aveau datorii la Rompetrol, pentru că această companie făcuse investiții pe teritoriul lor, în epoca comunistă. Banii ar fi trebuit să ajungă la statul român.

Numai Libia datora în anii 1990, 88 de milioane de dolari, bani pe care România nu i-a recuperat. După privatizarea Rompetrol, noul proprietar, Dinu Patriciu, l-a convins pe liderul de atunci al Libiei, Muammar Gaddafi, să-i plătească 59 de milioane de dolari din întreaga sumă.

Dinu Patriciu a murit cu două luni înainte de verdictul judecătorilor în dosarul Rompetrol.
Dinu Patriciu a murit cu două luni înainte de verdictul judecătorilor în dosarul Rompetrol.

Cu acești bani, Dinu Patriciu a cumpărat, în 2000, Rafinăria Petromidia de la statul român. Cu banii care ar fi trebuit să fie tot ai statului român.

În octombrie 2014, Dinu Patriciu a fost condamnat pentru delapidare în dosarul Rompetrol. Doar că, la acea dată, Dinu Patriciu era decedat de două luni.

Au fost condamnați, în schimb, Alexandru Bucşă, fost director în Rompetrol - șase ani de închisoare, Petrică Grama - fostul şef al Direcţiei Generale a Bugetului de Stat din Ministerul Finanţelor - doi ani şi patru luni de închisoare, și jurnalistul Sorin Roşca Stănescu - doi ani şi patru luni, pentru manipularea Bursei de capital în momentul listării Rompetrol. Stănescu a executat un an de detenţie şi a fost eliberat condiţionat pentru bună purtare.

Instanța a mai stabilit și confiscarea sumei de 58,5 milioane de dolari.

Banii urmau să fie recuperați de statul român de la Rompetrol, Alexandru Bucșă și Petrică Grama.

În 2018, Ministerul de Finanțe a reușit și atragerea răspunderii moștenitorilor lui Dinu Patriciu în plata creanței de 58,5 milioane de dolari. Decizia a fost însă atacată și procesul continuă.

Jumătate din sumă, adică 29 de milioane de dolari, au fost virați în contul ANAF de compania kazahă de stat KazMunaiGaz International, care a cumpărat între timp Rompetrol (actuala Oilfield Exploration Business Solutions).

ANAF spune, într-un răspuns pentru Europa Liberă, că a recuperat 57% din datorie și mai așteaptă de la KazMunaiGaz, Bucșă și Grama încă 21,3 de milioane de euro (106,7 milioane de lei).

Dosarul Monica Ridzi: prejudiciu de peste 2,7 milioane de lei, 2,3 milioane de lei recuperate

Pe 14 august 2009, la ușa Direcției Naționale Anticorupție (DNA) s-a prezentat Monica Iacob Ridzi.

Fosta ministră a Tineretului și Sportului voia să afle ce acuzații i se aduceau în dosarul deschis pe numele ei.

Era vorba despre abuz în serviciu în formă calificată, fals intelectual şi participaţie improprie de acces fără drept la un sistem informatic. Dosarul s-a numit „2 mai” - fosta ministră era acuzată că a plătit, în 2009, servicii fictive unor companii preferenţiale, pentru organizarea manifestărilor de Ziua Tineretului. Prejudiciul calculat adus Ministerului Turismului era de 600.000 de euro.

Monica Iacob Ridzi a fost condamnată la închisoare cu executare în dosarul „2 mai”.
Monica Iacob Ridzi a fost condamnată la închisoare cu executare în dosarul „2 mai”.

Alături de Ridzi, în acelaşi dosar, au fost judecate şi condamnate alte 11 persoane, foşti angajaţi ai Ministerului Tineretului, administratori de firme, colaboratori.

Monica Iacob-Ridzi a fost condamnată în 2015 la cinci ani de închisoare.

Judecătorii au decis și recuperarea, de la întregul grup, a întregii sume considerată prejudiciu.

Din cele 2,7 milioane de lei calculate ca prejudiciu, ANAF a recuperat - se spune în răspunsul pentru Europa Liberă - 2,3 milioane de lei. Rest: 80 de mii de euro (400.000 de lei).

Bogdan Olteanu - un milion de euro recuperați integral

Pe 15 martie 2022, ANAF anunța, printr-un comunicat de presă, că a recuperat integral prejudiciul dintr-un dosar de corupție - un milion de euro plus cheltuieli de judecată.

Banii veneau de la Bogdan Olteanu, fost președinte al Camerei Deputaților, în urma unei decizii judecătorești.

Procesul lui Bogdan Olteanu a început în octombrie 2016. Procurorii anticorupție l-au acuzat că, în perioada iulie – noiembrie 2008, când era preşedinte al Camerei Deputaţilor, a cerut şi a primit de la omul de afaceri Sorin Ovidiu Vîntu un milion de euro şi sprijin electoral în schimbul numirii lui Liviu Mihaiu în funcţia de guvernator al Deltei Dunării.

Bogdan Olteanu, condamnat în primă instanță la șapte ani de închisoare, a scăpat de sentința penală prin prescriere, în 2023.

Dosarul ICA - prejudiciu de 60 de milioane de euro

DNA a deschis în 2007 dosarul privatizării fostului Institut de Cercetări Agricole (ICA). Grupul Grivco, controlat de Dan Voiculescu, cumpărase în 2004 pachetul majoritar de acţiuni al institutului.

În 2008, Dan Voiculescu, alături de alte 12 persoane, printre care fostul ministru al Telecomunicaţiilor, Sorin Pantiş, este trimis în judecată. Procurorii DNA susţin că privatizarea institutului a fost frauduloasă și în folosul lui Voiculescu - bunurile institutului au fost subevaluate.

După șase ani de procese, în august 2014, Dan Voiculescu este condamnat definitiv în dosarul ICA, la zece ani de închisoare cu executare. Fostul ministrul Sorin Pantiş a primit o pedeapsă de șapte ani de detenţie, iar Gheorghe Mencinicopschi, fost director, de opt ani.

Prejudiciul calculat în dosar a fost de 60 de milioane de euro.

Instanţa a decis și confiscarea mai multor imobile ale celor din dosar, printre care și sediile posturilor de televiziune Antena şi al grupului de firme Grivco.

În iulie 2017, Magistraţii Tribunalului Bucureşti au decis eliberarea condiționată a lui Dan Voiculescu. O parte din condamnare a fost ștearsă pentru că, în timpul detenției, Voiculescu a scris mai multe cărți.

Din cele 60 de milioane de euro prejudiciu au fost recuperate puțin peste opt milioane, așa cum au dezvăluit jurnaliștii de la newsweek.ro, în februarie 2023.

În 2019, Dan Voiculescu a dat statul român în judecată, pentru că i-ar fi oprit din pensie mai mult de o treime, în contul prejudiciului, și a câștigat. Instanța a decis că statul trebuie să-i dea înapoi 55.869 de lei, plus cheltuieli de judecată, deci 63.000 de lei în total.

ANAF mai are de recuperat în Dosarul „ICA” 52 de milioane de euro.

ANAF nu știe câți bani are recuperat din infracțiuni economice

Ministerul Finanțelor nu are o evidență a litigiilor raportată la natura acestora (penal, civil, contencios, administrativ, etc), ci după nume, parte si număr de dosar, a transmis ANAF, la solicitarea unui deputat AUR.

Prin urmare, nu este posibilă identificarea tuturor litigiilor penale în care instanța a admis actinea civilă si nici cuantificarea prejudiciilor la care, în decursul timpului, au fost obligate persoanele fizice/juridice în temeiul unor hotărâri judecătoresti.

O altă precizare importantă pe care o face Ministerul de Finanțe este că prescripția faptelor penale nu influențează recuperarea prejudiciilor. E nevoie însă de un alt proces, în instanță civilă, în care statul se constituie parte și solicită recuperarea pagubei.

Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.

  • 16x9 Image

    Simona Cârlugea

    A intrat în echipa Europa Liberă România în mai 2023. Lucrează în presă din 1994, și a trecut prin radio, televiziune și presă scrisă.

    A condus echipa de știri de la TVR Craiova mai bine de 10 ani, apoi, alți șase ani, pe cea de la Digi24 Craiova. A colaborat cu BuletindeBucurești.ro și Factual.ro. Este specializată în investigații și urmărirea banului public.

XS
SM
MD
LG