Linkuri accesibilitate

Statele Unite au expediat în secret rachete cu rază lungă de acțiune în Ucraina


Trimiterea sistemelor de rachete tactice ale armatei (ATACMS) cu o rază de acțiune de până la 300 km a fost un subiect de dezbatere în cadrul administrației Biden de luni de zile.
Trimiterea sistemelor de rachete tactice ale armatei (ATACMS) cu o rază de acțiune de până la 300 km a fost un subiect de dezbatere în cadrul administrației Biden de luni de zile.

În ultimele săptămâni, Statele Unite au expediat în secret rachete cu rază lungă de acțiune în Ucraina pentru a fi folosite în lupta sa de a lupta împotriva invadatorilor ruși, iar săptămâna trecută Ucraina le-a folosit pentru prima dată, a declarat miercuri un oficial american.

Rachetele erau incluse într-un pachet de ajutor militar de 300 de milioane de dolari pentru Ucraina, pe care președintele american Joe Biden l-a aprobat pe 12 martie, scrie Reuters.

Departamentul de Stat al SUA a confirmat pe 24 aprilie că Statele Unite au trimis Ucrainei sisteme de rachete cu rază lungă de acțiune cunoscute sub numele de ATACMS pentru a fi folosite pe teritoriul său, iar armele au ajuns în țară în această lună.

Purtătorul de cuvânt al Departamentului de Stat, Vedant Patel, a declarat reporterilor că rachetele ATACMS, prescurtare pentru Army Tactical Missile System, au fost trimise la îndrumarea președintelui Joe Biden.

Rachetele au fost folosite pentru prima dată în primele ore ale zilei de 17 aprilie, lansate împotriva unui aerodrom rusesc din Crimeea, aflat la aproximativ 165 km de linia frontului ucrainean, a spus oficialul.

Trimiterea sistemelor de rachete tactice ale armatei (ATACMS) cu o rază de acțiune de până la 300 km a fost un subiect de dezbatere în cadrul administrației Biden de luni de zile.

ATACMS de gamă medie au fost furnizate în septembrie anul trecut.

Pentagonul s-a opus inițial desfășurării de rachete cu rază lungă de acțiune, temându-se că folosirea rachetelor din stocul american ar afecta pregătirea militară a SUA.

Au existat și îngrijorări că Ucraina le va folosi pentru a ataca ținte în adâncul Rusiei.

Folosirea de către Rusia a rachetelor balistice cu rază lungă de acțiune furnizate de Coreea de Nord împotriva Ucrainei în decembrie și ianuarie, în ciuda avertismentelor publice și private ale SUA de a nu face acest lucru, a condus la o schimbare de strategie, a spus oficialul american.

De asemenea, un factor în luarea deciziilor SUA a fost decizia Rusiei de a ataca infrastructura energetică a Ucrainei, a spus oficialul.

„Am avertizat Rusia cu privire la aceste lucruri”, a spus oficialul. „Și-au reînnoit atacurile.”

La sfârșitul lunii ianuarie, armata americană a găsit o modalitate de a-și satisface preocupările cu privire la pregătirea militară, ceea ce a permis administrației Biden să avanseze prin decizia de achiziționare a noi rachete de pe linia de producție Lockheed-Martin.

Biden s-a întâlnit cu echipa sa de securitate națională la mijlocul lunii februarie și a fost de acord să accepte recomandarea unanimă a consilierilor săi de a trimite rachetele în Ucraina.

În discuție au fost implicați consilierul pentru securitate națională Jake Sullivan, secretarul Apărării Lloyd Austin, secretarul de stat Antony Blinken și președintele șefilor de stat major CQ Brown.

Provocarea la acel moment a fost să ne dăm seama cum să plătească pentru rachete. Statele Unite și-au epuizat toate opțiunile de finanțare, iar blocajul Congresului a împiedicat ajutorul suplimentar.

O oportunitate a apărut în martie, când mai multe contracte de la Pentagon au fost licitate.

Biden a putut folosi diferența pentru a trimite 300 de milioane de dolari în asistență Ucrainei.

Biden a spus echipei sale să includă ATACMS cu rază lungă în acest pachet de finanțare, dar să facă acest lucru în secret pentru a menține securitatea operațională și elementul surpriză pentru Ucraina, a spus oficialul.

Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.

  • 16x9 Image

    Dora Vulcan

    Dora Vulcan este Senior Correspondent și s-a alăturat echipei Europa Liberă în ianuarie 2020. A intrat în presă în 1992 ca reporter de politică internă la România liberă. A devenit apoi jurnalist de investigații specializat în Justiție, preocupat de ingerința politicului în anchetele penale. În paralel, Dora a fost și stringer BBC. A scris la Revista „22” despre plagiatele din mediul universitar, a acoperit domeniul politic la Reporter Global (partener The Economist în România) și a fost editor coordonator la departamentul Social al agenției Mediafax. A fost consultant pentru filmul „De ce eu?”, despre moartea suspectă a procurorului Cristian Panait, o tragedie cu implicații politice care a marcat anii 2000.  

XS
SM
MD
LG