Cum a pierdut statul român un teren din nordul Capitalei care produce anual, numai din chirii, 30 milioane de euro

Afacerea din jurul terenului cunoscut ca fosta „Fermă Băneasa” a început acum mai bine de două decenii și cuprinde o asociere cel puțin neobișnuită între o universitate și un om de afaceri, acuzații de corupție și condamnări la închisoare. Și bani. Mulți bani.

La începutul lunii aprilie 2024, Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) a respins definitiv recursul Guvernului României prin care Popoviciu a cerut și obținut anularea a două hotărâri de guvern din 1999 în legătură cu acest teren.

Practic, ICCJ a stabilit că cele 224 de hectare din Băneasa - cartier din nordul Bucureștiului și una dintre cele mai valoroase zone din România - nu fac parte din domeniul public al statului.

În 2022, potrivit grilei notarilor și a unei notificări de expropiere pentru construcția metroului către aeroport, un metru pătrat în perimetrul delimitat de Pădurea Băneasa, Șoseaua București-Ploiești și Aeroportul Băneasa se vindea cu 300 de euro.

Am întrebat Universitatea de Științe Agronomice și Medicină Veterinară (USAMV) cât a încasat în ultimul deceniu în urma asocierii cu omul de afaceri, asta deoarece, printr-un tertip al documentelor, milionarul Popoviciu a exclus-o din afacere.

„Universitatea de Știinte Agronomice și Medicină Veterinară din Bucureşti nu a încheiat contract de superficie/ închiriere pentru terenul amintit mai sus și nu a încasat nicio sumă de bani în ultimii 10 ani, nefiind cazul de contracte de superficie/ închiriere”, se arată în răspunsul Universității pentru Europa Liberă.

Conform calculelor Europa Liberă, milionarul stabilit între timp la Londra a încasat 28,8 milioane de euro din chirii, în 2022. Conform răspunsului USAMV, unitatea de învățământ nu a primit niciun ban.

În schimb, Băneasa Investments SA, societatea omului de afaceri - deținută printr-un offshore din Cipru - a raportat la Ministerul Finanțelor un profit de 144 milioane de lei.

Obiectul de activitate al firmei controlate de Puiu Popoviciu este închirierea de imobile. Singurul imobil al firmei este terenul de 224 de hectare care nu mai aparține statului, ci mai nou, Universității.

Începuturile afacerii

În 2000, pe terenul „Fermei Băneasa” erau chiriașe unele dintre cele mai mari companii din România, multe dintre ele cu capital străin.

Printre ele, Blue Box Imobiliare – actuala Ikea România SA, Mobexpert, Bricostore România, SC Massiv Forest Products Buchinn, Automotive Trading Services (reprezentanța Citroen în România), Hiproma S.A. (actualul Carrefour România), Mobifon S.A. (actuala Vodafone România), SC Lena Engenharia e Construcoes.

Cu sprijinul lui Ioan Niculae Alecu, fostul rector al Universității de Științe Agronomice și Medicină Veterinară (USAMV), terenul a ajuns parte a capitalului social al firmei Băneasa Investments SA (anterior Log Trans), în urma unei asocieri în participațiune cu o firmă a omului de afaceri Gabriel Aurel Popoviciu.

Procurorii Direcției Naționale Anticorupție spun că asocierea dintre universitatea reprezentată de Alecu și firmele lui Popoviciu a fost ilegală. Terenul era al statului și se afla doar în administrarea USAMV, nu în proprietatea universității, au susținut procurorii.

Astăzi, Alecu – condamnat în justiție pentru abuz în legătură cu decizia privind terenul – spune că este nevinovat, în timp ce Popoviciu, unul dintre cei mai bogați români, s-a mutat la Londra.

Ancheta DNA în care au fost date aceste condamnări a început în 2009 și a vizat infracțiunea de abuz în serviciu în cazul fostului rector și complicitate la abuz în serviciu în cazul lui Gabriel Popoviciu.

În decembrie 2012, unsprezece inculpați au fost trimiși în judecată în acest caz de către DNA. Pe lângă Alecu și Popoviciu, au mai fost trimiși în judecată și funcționari publici care au emis un titlu de proprietate considerat ilegal de procurori.

Lista a fost completată de Ilie Cornel Șerban și Petru Daniel Pitcovici, acuzați de complicitate. Cei doi erau ofițeri ai Direcției Generale de Informații și Protecție Internă din Ministerul Afacerilor Interne (MAI), care este serviciul secret al MAI.

Îți mai recomandăm

„Poliţistul interlopilor”, protejatul şefului de la Crimă Organizată

Trimis în judecată pentru modul în care a concesionat terenul altcuiva, condamnat și ajutat apoi de o serie de decizii judecătorești, Gabriel „Puiu” Popoviciu a devenit unul dintre cei mai importanți jucători de pe piața imobiliară din Capitală după asocierea cu USAMV.

Cele 224 de hectare care au aparținut statului și erau administrate de universitate pentru cercetarea unor noi soiuri de plante sunt astăzi ocupate cu parcări, supermarketuri, unul dintre cele mai mari mall-uri din țară și blocuri de locuințe.

Istoria terenului

Potrivit expertizei tehnice a DNA din dosarul „Ferma Băneasa”, USAMV Bucureşti a deţinut în proprietate un teren agricol, pentru desfăşurarea activităţilor didactice, ştiinţifice şi practice, încă din anul 1929.

Prin Decretul 266/1948 pentru organizarea Ministerului Învăţământului au fost trecute în proprietatea statului toate bunurile mobile şi imobile folosite cu orice titlu de instituţii şcolare de orice grad şi categorie.

Câteva decenii mai târziu, prin Hotărârea de Guvern 776/1999, au fost trecute în domeniul public terenurile Universităţii Agronomice Bucureşti pe fiecare fermă în parte: Ferma Belciugatele și Ferma Moara Domnească.

În ceea ce priveşte terenul de la „Ferma Băneasa”, i-a fost mărită suprafaţa ce face parte din domeniul public de la 217,04 hectare, la 224,61 hectare.

Asocierea prin interpuși

Legea spune că terenurile proprietate publică aflate în administrarea instituţiilor publice nu pot fi vândute și că dreptul de administrare asupra terenurilor care fac parte din domeniul public nu pot fi dezmembrate.

Fix acest lucru s-a întâmplat însă, începând cu anii 2000, cu Ferma Băneasa. Atunci, rector și președinte al Senatului USAMV era profesorul Niculae Ioan Alecu.

El susține în declarațiile de la dosar că ideea asocierii Universității cu un partener privat nu era nouă.

La acea vreme, omul de afaceri George Becali, martor în dosar, făcuse și el o ofertă verbală universității și promitea că va oferi 20.000 de dolari anual, fără să spună ce intenționează să facă cu terenul.

În paralel, de asocierea cu universitatea s-a arătat interesat și Gabriel „Puiu” Popoviciu, rivalul în afaceri al lui Becali.

Popoviciu avea un atu, deoarece tatăl său preda ca profesor la USAMV.

Alecu îl alege pe Popoviciu și, în februarie 2000, universitatea și o firmă a celui din urmă încheie un contract de asociere.

Conform DNA, Popoviciu nu a dorit să apară cu numele în afacere, așa că a convenit cu Alecu să nu semneze el contractul, mai spune DNA. Cei doi au stabilit să interpună o firmă, SC Log Trans SA și pe un apropiat de-al lui Popoviciu.

Potrivit datelor de la Registrul Comerțului, societatea care urma să intre în asociere a fost înfiinţată în anul 1992 prin aportul a trei asociaţi:

• General Logistic Corp cu sediul în New Jersey/SUA – 32% din capitalul social;
• International Business & Trading Corporation Ltd, cu sediul în Insulele Turks și Caicos, Indiile Britanice de Vest – 51% din capitalul social;
• Cristina Mărgineanu – 17% din părțile sociale.

La aceeași întâlnire, Alecu și Popoviciu stabilesc ca, în viitoarea asociere, USAMV să dețină 49% din beneficii, iar Log Trans 51% , mai spun procurorii.

Suma minimă garantată pe care urma să o primească universitatea a fost stabilită la 560.000 de dolari.

În plus, părțile au convenit ca, în ipoteza în care USAMV Bucureşti va obține titlu de proprietate pentru terenul în suprafaţă de 224 ha, acesta va fi adus aport în natură în cadrul unei societăţi comerciale.

Clauzele

Înțelegerea a fost simplă: terenul urma a fi transferat din domeniul public în patrimoniul USAMV, apoi al firmei Log Trans.

În propunerea de asociere se menţionează că profilul didactic al fermei va fi păstrat, asigurându-se condiţii ideale pentru ca studenţii să-şi desfăşoare activităţile practice şi de cercetare.

Mai mult, „prin modernizarea tehnologiilor folosite ca efect al investiţiilor făcute, studenţii vor avea posibilitatea să cunoască ultimele realizări pe plan mondial în domeniul tehnicilor de exploataţie agricolă”, se arată într-o adresă transmisă de Log Trans către USAMV.

Alecu şi Popoviciu nu numai că nu au modernizat Ferma Băneasa - spun procurorii anticorupție - dar au demolat baza materială a fermei, adică laboratoare, magazii, culturi de vie, pomi fructiferi, culturi experimentale, locul acestora fiind luat de mari centre comerciale.

Singurul imobil păstrat a fost așa-numitul „conac” de la intrarea în Ferma Băneasa, care a fost folosit pentru o perioadă ca sediu de notarul public Ioana Băsescu, fiica cea mare a fostului președinte Traian Băsescu.

Asociere pe 49 de ani

Conform înțelegerii, societatea Log Trans îşi menţinea propunerea potrivit căreia, dacă situaţia juridică a patrimoniului Fermei Băneasa va fi clarificată, adică dacă își intabulează terenul, să se ia în considerare reorganizarea asociaţiunii în societate comercială pe acţiuni, în care USAMV Bucureşti să aducă ca aport titlul de proprietate asupra terenului.

Asocierea în participaţiune s-a încheiat pentru o perioadă de 49 de ani, în august 2000.

Contractul a fost ilegal, au susținut procurorii, deoarece bunurile care aparţin domeniului public şi se află în administrarea instituţiilor publice nu pot fi aduse aport în natură la capitalul social al societăţilor comerciale.

În iulie 2020, SC Log Trans își schimbă denumirea în SC Băneasa Investments S.A..

O lună mai târziu a fost semnat un act adițional care spune în capitolul „clauze speciale” că USAMV este de acord ca societatea să transmită dreptul de folosinţă al terenului către terţe persoane fizice sau juridice pe perioada în care acesta este adus ca aport la capitalul social al societăţii.

Tot în clauze speciale se specifica faptul că USAMV Bucureşti este de acord cu demolarea construcţiilor aduse ca aport în societate.

În plus, USAMV este de acord să acorde un drept de superficie pe durata existenţei construcţiilor în favoarea proprietarilor construcţiilor ridicate pe terenul adus ca aport la capitalul societății.

A urmat o expertiză a bunurilor și a valorii de piață a terenurilor pe care erau construite aceste imobile de la adresa Șoseaua București Ploiești nr 42-44, Sector 1.

Expertiza făcută cu specialiști aduși de Puiu Popoviciu a concluzionat că, în total, valoarea clădirilor şi anexelor este echivalentul a 656.784 de dolari.

Apoi, s-a făcut referire la terenul în analiză, fiind evaluată în primă fază o suprafață de 1.746.140 mp. Așa s-a ajuns la concluzia că acestă suprafață valorează puțin peste două milioane de dolari, mai exact 2.032.938 de dolari.

Inginerii financiare & împrumuturi fictive

În perioada august 2000 – iulie 2002, capitalul social al SC Băneasa Investments S.A. a fost schimbat succesiv.

Modificările au fost determinate de aporturile în natură care au fost aduse de USAMV Bucureşti, SC Herăstrău S.A, SC Comaliment SA, ASD Mioriţa (ultimile trei firme fiind controlate de Gabriel Popoviciu), precum şi de aporturile în numerar, în special realizate de Internaţional Business & Trading Corporation, o altă firmă a lui Popoviciu.

Din raportul contabil realizat în cauză de DNA rezultă că „privitor la aporturile în numerar aduse de SC Internaţional Business & Trading Corporation S.A. acestea doar tranzitau conturile SC Băneasa Investments S.A. pentru a se face dovada că aportul era adus la capitalul social după care, în diferite forme, sumele odată aportate erau retrase”.

Altfel spus, societatea vira diverse sume de bani în contul Băneasa Investment pentru câteva zile, suficient cât partenerul de afaceri, USAMV să vină cu noi suprafețe de teren ca aport la capitalul social, iar după o perioadă banii erau transferați către alte firme controlate de Popoviciu, dar terenul universității rămânea în firmă.

„Banii erau scoşi din societate şi reveneau fie la SC International Business & Trading Corporation Ltd, fie la alte societăţi din grupul de firme controlate de inculpatul Popoviciu Aurel Gabriel”, se arată în rechizitoriul DNA.

De exemplu, pe 30 martie 2003, suma de 400.430 dolari a fost încasată cu titlu de aport de capital de către Băneasa Investments SA.

În aceeaşi zi, societatea Băneasa Investments S.A. a transferat înapoi către International Business & Trading Corporation suma de 400.000 de dolari reprezentând „restituire împrumut potrivit contract finanţare”.

Printr-o altă tranzacție, din 23 mai 2003, International Business & Trading Corporation i-a dat suma de 250.000 dolari societăţii Băneasa Investments S.A. cu titlu de finanţare.

După șase zile, Băneasa Investments SA i-a restituit această sumă cu titlu de rambursare a împrumutului de 250.000 dolari tot acţionarului majoritar International Business & Trading Corporation.

„Prin aceste operaţiuni de aportare de active, inculpatul Popoviciu Aurel Gabriel, în înţelegere cu inculpatul Alecu Ioan Niculae, evitau să aducă lichidităţi în societate, dar în acelaşi timp determinau universitatea să aducă aport terenul aferent Fermei Băneasa, ceea ce interesa cu adevărat pe inculpatul Popoviciu Gabriel-Aurel”, arată procurorii DNA.

În afacere a apărut o nouă firmă: Băneasa Developments SRL.

Potrivit datelor de la Registrul Comerțului, Băneasa Developments este deținută de o altă firmă, Spesso Trading Limited - un offshore din Cipru.

Spesso este condusă de un alt off-shore, Omnium Corporate and Trustee Services Limited.

Traseul din justiție al cazului

Procesul „Ferma Băneasa” s-a judecat timp de cinci ani.

Pe 2 august 2017, Puiu Popoviciu era condamnat definitiv la o pedeapsă de șapte ani de închisoare de către judecătorii de la instanța supremă. Complicele lui, Ioan Niculae Alecu, fostul rector al USAMV, a primit șase ani de închisoare.

Cu câteva zile înainte de pronunțare, Gabriel Popoviciu a plecat din țară și s-a stabilit la Londra, în Marea Britanie. Dat în urmărire internațională, începe un proces împotriva extrădării în România.

În iulie 2023, după ce Popoviciu a mobilizat mari case de avocatură precum cele conduse de Louis Freeh (fost șef al FBI) și Rudy Giuliani (fost primar al New York-ului), milionarul obține dreptul definitiv de a rămâne în Marea Britanie.

Decizia instanței de la Londra a venit după ce, în țară, Curtea de Apel București a decis rejudecarea procesului „Ferma Băneasa”, în contextul slăbirii luptei anticorupție și promovării unor legi ale justiției prin care atribuțiile DNA erau limitate.

În mai 2023, judecătoarea Adriana Pencea transferată recent de la Tribunalul Giurgiu la Curtea de Apel București a admis o cerere de revizuire și a suspendat pedeapsa primită de milionar și a dispus rejudecarea cazului.

Îți mai recomandăm

„Gulerele albe” condamnate în România pentru corupție iau peste picior mandatul european de arestare

Decizia din aprilie 2024

Dosarul „Ferma Băneasa” a ajuns să fie rejudecat de președinta Curții de Apel București, Liliana Arsenie. Tot ea, la începutul anului, a ridicat sechestrul pe terenurile din Băneasa deținute de firmele lui Puiu Popoviciu.

Decizia a fost luată de Arsenie după ce a preluat dosarul de la o altă judecătoare, Nadia Guluțanu, exclusă din magistratură, apoi reîncadrată de instanța supremă. Reîntoarsă în activitate, Guluțanu nu a fost angajată de Arsenie la Secția Penală a Curții de Apel București, ci la cea civilă.

În paralel, avocații lui Popoviciu au făcut demersuri în justiție pentru a anula două hotărâri de guvern care spun că cele 226 de hectare pe care este astăzi construit Complexul Băneasa ar fi aparținut USAMV, nicidecum statului român.

În aprilie 2023, Popoviciu a anulat în instanță două hotărâri de Guvern (HG) emise în 1999, norme care prevedeau că terenurile Universității Agronomice din Băneasa fac parte din domeniul public al statului.

Astfel, judecătoarea Ionela Tudor, a anulat HG nr. 517/1999 şi HG nr. 776/1999, singurele acte normative care includeau Ferma Băneasa în patrimoniul statului român.

Pe 4 aprilie 2024, trei judecătoare de la instanța supremă au anulat, prin decizie definitivă, cele două hotărâri de guvern vechi de 25 de ani.

Astfel, terenul „Fermei Băneasa” rămâne în asocierea propusă de Popoviciu în anii 2000 și nu va reveni vreodată în proprietatea publică a statului.

Cele trei judecătoare sunt Gabriela Bogasiu, Doina Vișan și Carmen Maria Ilie.

Bonus: metroul

Firma Băneasa Investments SA încă există, iar ultimile date raportate la Ministerul de Finanțe sunt din 2016. Până atunci a funcționat pe pierdere.

În schimb, Băneasa Developments SRL, firma pe care s-au semnat cele mai multe contracte de închiriere sau superficie este megaprofitabilă.

Potrivit datelor pe 2022, cifra de afaceri a fost de 253 milioane de lei, profitul de 144 milioane de lei și a avut 90 de angajați.

Pentru ca dezastrul financiar al „Fermei Băneasa” să fie complet, în 2022, Metrorex, transmite o notificare proprietarilor pentru expropierea unor terenuri pentru construcția metroului către Aeroportul Henri Coandă.

Pe lista proprietarilor de imobile apare societatea controlată de un offshore cipriot cu numele Băneasa Investments.

Potrivit calculelor făcute de „Europa Liberă”, firma cipriotă ar trebui să încaseze de la stat pentru terenurile și construcțiile de expropiat, puțin peste șase milioane de lei pentru 4.000 de metri pătrați.

Astfel, statul plătește pentru o parte din fostul teren care i-a aparținut 1.500 de lei/mp, echivalentul a 300 de euro/metru pătrat.

Cifrele dezastrului și reacția USAMV

Am întrebat USAMV câți bani a încasat în perioada 2000 – 2004 în urma asocierii cu firma lui Gabriel Aurel Popoviciu, care este statutul juridic actual al celor 224 de hectare care au aparținut statului și care se aflau în administrarea Universității Agronomice și câți bani a încasat universitatea în urma acestei afaceri în ultimii zece ani.

Instituția este condusă în prezent de Sorin Mihai Cîmpeanu, fost ministru al Educației.

„Terenul este adus ca aport în natură recunoscut în baza certificatului de acţionar nr. 761/04.05.2006 pentru 49,8808% la capitalul social al S.C Băneasa Investment S.A în favoarea Universităţii de Științe Agronomice şi Medicină Veterinară din Bucureşti”, este răspunsul Universității.

Singurii bani încasați din această afacere au fost cei din asocierea inițială, cu Log Trans.

„În perioada 2000-2004 Universitatea de Științe Agronomice şi Medicină Veterinară din Bucureşti a încasat suma de 639.758 dolari pentru contractul de asociere în participaţiune încheiat cu societatea Log Trans S.A”.

2006 este anul în care USAMV a încasat ultimii bani din aceste terenuri, de la statul american. Au fost bani pentru mutarea Ambasadei SUA de la București.

„Suntem parte civilă în proces”

L-am întrebat pe Sorin Cîmpeanu, rectorul USAMV, ce va face acum, având în vedere că instanța supremă a stabilit că terenul aparține Universității și nu statului, dar Universitatea nu are vreun beneficiu de pe urma acestuia.

„Noi avem titlu de proprietate în acest moment. Este un subiect lung pe care eu am încercat să-l reglez. Nu am mai încasat din 2012, dar suntem în instanță pe acest subiect. Asta este marea nemulțumire a Universității, care s-a constituit parte civilă în dosar”, a declarat Sorin Cîmpeanu, pentru Europa Liberă.

„O să ne menținem calitatea de parte civilă în dosar. În acest moment, Universitatea este proprietară pe un bun și nu primește resursele necesare în urma exploatării acestui bun”, a mai declarat el.

Îți mai recomandăm

Favoriții președintelui: când și cum a impus Iohannis oameni în Guvern și PNL. Și cu ce efecte

Ce spun reprezentanții lui Popoviciu

Gabriel Popoviciu este reprezentat de casa de avocatură „Micu, Zarafiu și asociații”.

L-am întrebat pe Andrei Zarafiu dacă mai are rost rejudecarea procesului de corupție având în vedere că faptele sunt pe cale să se prescrie, ca urmare a deciziilor Curții Constituționale, care au eliminat opt ani din termenul general de prescriere a faptelor penale.

„Nu vă pot spune nimic pentru că nu am mandat să comentez aceste chestiuni. Noi niciodată nu le-am comentat în afara instanțelor de judecată”, ne-a declarat Andrei Zarafiu.

Ioan Niculae Alecu are acum 79 de ani. Din pedeapsa de șase ani de închisoare a ispășit mai puțin de doi ani.

Fostul rector universitar spune că este nevinovat, că asocierea cu firmele lui Popoviciu este în continuare benefică, în ciuda faptului că nu produce un ban.

„Contractul cu Popoviciu a fost semnat de tot Senatul Universității, nu doar de mine. USAMV minte când spune că nu a încasat nimic în ultimii ani. Eu mi-am ispășit pedeapsa, am ieșit din închisoare mai repede deoarece aveam peste 60 de ani. Am și muncit din greu acolo, la cazma [...] Popoviciu mă mai sună din când în când, de sărbători”, a declarat Alecu pentru Europa Liberă.

În loc de epilog. Ce spune expertul DNA

Cătălin Cucoară este expert judiciar. Fost angajat al DNA, el este cel care a analizat istoricul terenului „Ferma Băneasa”, expertiză pe care s-a întemeiat rechizitoriul DNA în dosarul cu același nume.

„Judecătorii tineri, care nu se uită puțin și la istoria acestor proprietăți, să vadă că aceste terenuri nu sunt ale statului, ci bunul nostru, al tuturor. Proprietatea statului asta reprezintă. Sub o formă sau alta, toți ne putem folosi de ea”, a spus Cătălin Cucoară, pentru Europa Liberă.

„Vorbim de o suprafață de teren destul de generoasă, care sub o formă sau alta a trecut din patrimoniul statului în patrimoniul USAMV și apoi în cel al unei societăți comerciale.

Am descoperit că acest teren a fost trecut în proprietatea statului în 1948, niciodată nu s-a întors în proprietatea unei instituții de învățământ. Anul 1990 ne găsește cu toate aceste terenuri în proprietate de stat”, mai susține expertul.

El spune că problema nu este că zona a fost dezvoltată în spații comerciale, ci că „lucrurile acestea puteau fi făcute de statul român”.

„De ce statul român trebuie să fie cel mai prost administrator? Ar fi trebuit să se implice când are o astfel de proprietate”, mai arată fostul expert DNA.

Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.