Linkuri accesibilitate

3 minute | CCR o exclude pe Diana Șoșoacă din bătălia pentru Cotroceni. Israel - de un an în război. Planul UA al victoriei, în fața NATO


Curtea Constituțională - un organism compus din nouă judecători, numiți politic - a decis că Diana Șoșoacă, un politician controversat, cu declarații pro-ruse și antisemite, nu se poate înscrie în cursa pentru funcția de președinte.
Curtea Constituțională - un organism compus din nouă judecători, numiți politic - a decis că Diana Șoșoacă, un politician controversat, cu declarații pro-ruse și antisemite, nu se poate înscrie în cursa pentru funcția de președinte.

Hotărârea CCR de a respinge înscrierea Dianei Șoșoacă în cursa pentru Cotroceni provoacă acuzații la adresa posibilului beneficiar al voturilor rămase în suspensie. Liderul PSD, Marcel Ciolacu, era deja favorit. Războiul Rusiei în Ucraina lovește din nou Odesa. Analizele internaționale marchează un an de când Israel e în război deschis: cu Hamas & Hezbollah, grupări sprijinite de Iran.

Bună dimineața, dragi prieteni,

Multe sondaje relevau că Diana Șoșoacă, singurul politician asumat pro-rus din România, nu avea șanse să intre nici măcar în turul II al prezidențialelor de la începutul lui decembrie. Dar excluderea ei din cursă e de natură să reîmpartă voturile suveraniștilor și să aducă la vot nehotărâții din aceeași categorie. O evoluție de notat.

Dar iată, mai întâi, știrile esențiale ale dimineții:

  • Decizia Curții Constituționale de a respinge candidatura la Președinție a Dianei Șoșoacă, lidera micului partid SOS România, provoacă o furtună politică la București. Spre cine se vor reorienta votanții ei?
  • La un an de la atacurile Hamas care au ucis 1.200 de israelieni, războiul din Orientul Mijlociu s-a extins din Gaza în Liban.
  • Președintele Ucrainei, Volodomir Zelenski, va prezenta Planul Victoria aliaților europeni, în această săptămână. Între timp, atacurile rusești se întețesc.

Diana Șoșoacă nu poate candida la Președinție

Prin același tip de comunicat de presă sec dintotdeauna, Curtea Constituțională a anunțat sâmbătă că admite contestațiile a doi cetățeni în privința candidaturii depuse de Diana Șoșoacă la Președinția României.

Duminică, candidata respinsă a revenit cu un nou dosar și a fost respinsă din nou, după cum informează Europa Liberă, care prezintă și reacțiile.

Deputata Diana Șoșoacă a spus de multe ori că adversarii politici încearcă să îi închidă gura, să o reducă la tăcere. Trebuie ca judecătorii CCR au argumente foarte puternice ca să împiedice o candidatură la prezidențiale într-o țară liberă.
Deputata Diana Șoșoacă a spus de multe ori că adversarii politici încearcă să îi închidă gura, să o reducă la tăcere. Trebuie ca judecătorii CCR au argumente foarte puternice ca să împiedice o candidatură la prezidențiale într-o țară liberă.

Diana Șoșoacă a reclamat în fața simpatizanțiilor săi, într-un LIVE de șase ore pe Facebook, nedreptatea ce i se face.

Ea spune că se confruntă cu „acapararea totală a justiției și omorârea națiunii române” și că CCR a comis o ilegalitate, singura cale de a opri „taifunul Șoșoacă”, notează Digi24.

Afirmațiile sale au fost punctate de teorii ale conspirației și acuzații grave cu accente antisemite - unele deja incriminate de organizații ale comunităților evreiești din România.

Adevărul scrie cine sunt exact judecătorii CCR care au luat decizia de sâmbătă cu un scor de 5 la 2, doi judecători fiind absenți.

Cei mai mulți dintre adversarii Dianei Șoșoacă în cursa prezidențială și-au exprimat dezaprobarea, chiar stupoarea la aflarea veștii. Unii, precum Elena Lasconi (USR), dar și Nicolae Ciucă (PNL) l-au acuzat direct sau indirect pe liderul PSD, Marcel Ciolacu de imixtiune și influențare a Curții Constituționale.

„Românii înțeleg când cineva dorește puterea absolută în stat”, a declarat președintele PNL, gen. Nicolae Ciucă. El a avertizat că cazul în care social-democrații ar avea toate instituțiile-cheie, adică Președinția, Parlamentul, Guvernul și Curtea Constituțională - „o Cortină de Fier va cădea asupra României”.

Afirmații destul de stranii pentru șeful unui partid care guvernează România de trei ani, alături de Marcel Ciolacu și PSD.

Nicolae Ciucă este liderul partidului care a avut prima dată funcția de premier în coaliația PNL-PSD, în urma unui aranjament la limita Constituției, patronat de președintele Klaus Iohannis, în decembrie 2021.
Nicolae Ciucă este liderul partidului care a avut prima dată funcția de premier în coaliația PNL-PSD, în urma unui aranjament la limita Constituției, patronat de președintele Klaus Iohannis, în decembrie 2021.

Problema este că în afară de câteva puncte de vedere - care nu puteau fi acum decât generale, precum cele exprimate de ex-ministrul de Justiție și fost membru CCR, Tudorel Toader, și fost judecătorul CCR, Augustin Zegrean - nimeni nu știe încă motivarea deciziei Curții Constituționale.

Ceea ce, vorba comunicatului PSD, trebuie făcută public rapid.

Între timp, analize politice sau interviuri cu sociologi făcute de HotNews, Digi24 și nu numai relevă că multe din voturile europarlamentarei SOS Romania se vor îndrepta spre reprezentantul PSD, Marcel Ciolacu și numai parțial spre șeful AUR, George Simion.

Apropo, G4Media susține, pe surse, că Autoritatea Electorală Permanentă ar fi refuzat deconturi de 2 milioane de lei din partea AUR, provenind parțial din partea patronului Realitatea TV.

De altfel, presa citează pe larg o analiză Snoop care arată că o televiziune a încasat 4 milioane de euro într-o lună, de la trei partide.

Israel, un an de război

Toată presa internațională, începând cu BBC, Europa Liberă, Washington Post, New York Times, The Guardian sau Le Monde, marchează cu ample analize un an de la atacurile contra Israelului din 7 octombrie 2023, soldate cu moartea a 1.200 de israelieni, sute de ostatici și ulteriori, moartea a peste 42.000 de palestinieni din Gaza.

Europa Liberă, ca și multe alte redacții internaționale, insistă asupra situației curente din Liban, unde loviturile israeliene s-au întețit în apropiere de Beirut, dar și în Gaza.

Atacuri israeliene împotriva Libanului, în apropiere de Beirut. Tel-Aviv-ul acuză Libanul că adăpostește militanți Hezbollah.
Atacuri israeliene împotriva Libanului, în apropiere de Beirut. Tel-Aviv-ul acuză Libanul că adăpostește militanți Hezbollah.

Replicile Hezbollah nu întârzie, rachete lansate duminică seara au trecut de sistemele de apărare aeriană israeliene și au lovit în Haifa, al treilea oraș ca mărime din Israel, provocând pagube clădirilor, relatează Europa Liberă, citând Reuters.

Pe de altă parte, presa israeliană relatează că 10 persoane au fost rănite în Haifa, dar și în orașul Tiberias. Hezbollah a declarat că a vizat un obiectiv militar la sud de Haifa cu o salvă de rachete „Fadi 1”.

Zelenski prezintă planul Victoria în Europa

Președintel Zelenski urmează să prezinte și Aliaților europeni așa-numitul plan de pace ucrainian Victoria, după discuțiile din Statele Unite cu președintele Biden și vicepreședinta Harris.

Președintele Zelensky în mesajul său pentru ucrainieni, în seara de 2 octombrie 2024.
Președintele Zelensky în mesajul său pentru ucrainieni, în seara de 2 octombrie 2024.

Între timp, atacuri rusești puternice au avut loc asupra Odesei, dar și asupra capitalei Kiev.

Cele mai importante evoluții din Ucraina sunt prezente într-un excelent live-blog la care contribuie inclusiv colegii ucrainieni și ruși de la Europa Liberă.

Politico scoate însă în evidență declarațiile premierului slovac, Robert Fico, care pretinde că Ucraina nu va intra niciodată în NATO, dar că ar putea intra liniștită în Uniunea Europeană...

Alte subiecte:

Ne puteți scrie pe email la treiminute@rferl.org și pe paginile noastre de Facebook și Instagram.

Pe Google News, ne găsiți AICI.

Toate cele bune,

Elena

  • 16x9 Image

    Elena Tănase

    E jurnalist de peste 20 de ani. A început cu opt ani la BBC, a continuat cu doi ani la România Liberă, apoi a intrat în televiziune: opt ani din zece la Digi24. Din septembrie 2020, Elena Tănase este directorul Europei Libere. Cu studii de istorie și științe politice, s-a remarcat prin documentare video de istorie recentă: Povestea Cumințeniei Pământului (2016), Abdicarea Regelui Mihai (2017), Revoluția Română. De ce a curs sânge (2019). 

XS
SM
MD
LG