Pleacă la drum de pe poziții de outsiders, mulți nu sunt la prima încercare și au decis să nu renunțe chiar dacă au obținut și de zece ori mai puține voturi decât semnăturile strânse.
Unii au chiar și plângeri penale făcute de Biroul Electoral Central pentru că ar fi falsificat semnături.
Europa Liberă a adresat un set de întrebări către o parte dintre candidații pe care sondajele de opinie preelectorale îi cotează cu sub 1% din intenția de vot și vă prezintă viziunea lor.
De ce candidează
Medicul veterinar – ca formație universitară, și jurnalistul – ca pasiune, Sebastian Popescu, și fostul spion Silviu Predoiu au candidat și la alegerile de la finalul lui 2024. Popescu a obținut 14.683 de voturi în turul I al alegerilor prezidențiale și s-a plasat pe poziția a douăsprezecea.
Predoiu a fost ultimul din lista celor 14 candidați și a obținut 11.246 de voturi.
La turul I al alegerilor prezidențiale din 24 noiembrie 2024 au votat aproape 9,5 milioane de alegători, iar candidatul care a obținut prima poziție în clasament a primit 2,1 milioane de voturi.
În ciuda eșecului, niciunul nu a renunțat la visul de a ocupa cea mai importantă poziție în stat.
Popescu a candidat și în 2019. Atunci, la turul 1, a obținut 0,33% din opțiunile de vot, adică 30.850 voturi. Popescu candidează din partea propriului partid - Partidul Noua Românie. Are 42 de ani, este medic veterinar de formație, dar, de câțiva ani, cochetează cu jurnalimul și și-a deschis două site-uri de știri.
La întrebarea „De ce v-ați hotărât să candidați din nou?”, Popescu spune că a decis să candideze „pentru a oferi românilor șansa să-și voteze Președintele cu tot sufletul, fără să fie nevoiți să aleagă răul cel mai mic și de această dată și pentru a nu se mai lăsa păcăliți de falșii «independenți« și «suveraniști»”.
Popescu spune că el este schimbarea de care are nevoie România pentru că nu reprezintă „rotirea acelorași oameni între funcții și partide”.
„Am decis să candidez din nou pentru că știu că vocea românilor simpli, cinstiți și neascultați trebuie dusă mai departe. În 2019, am candidat cu zero resurse și aproape zero vizibilitate, dar am reușit să transmit un mesaj. Acum, în 2025, acel mesaj s-a transformat într-o mișcare de conștiință. Românii sunt tot mai dezamăgiți, tot mai sătui de promisiuni deșarte și tot mai dornici să fie reprezentați de cineva care nu vine din laboratoarele sistemului. Candidez din nou pentru că nu pot să fiu indiferent”, a mai transmis Popescu într-un răspuns pentru Europa Liberă.
Silviu Predoiu candidează din partea Partidului Liga Acțiunii Naționale.
Este general, fost ofițer al Serviciului de Informații Externe (SIE) și vine dintr-o familie de spioni – tatăl lui ar fi fost, după cum scrie presa, șeful fostei direcții de contrainformatii militare de la Inspectoratul General al Militiei.
Între 2005 și 2018, geologul Predoiu a fost prim-adjunct al SIE și, în mai multe perioade, director interimar al Serviciului, în perioada în care clasa politică era în căutarea unui civil pentru poziția respectivă.
Este de părere că orice candidatură în sine este un examen serios „pe care îl dai în primul rând tu cu tine”.
Cu propria conștiință, în viziunea lui Predoiu, orice candidat trebuie să-și răspundă la o serie de întrebări, printre care: „Sunt pregătit pentru ceea ce prevede Constituția la atribuțiile președintelui? Sunt pregătit să reprezint statul roman? Sunt pregătit să fiu garantul independenței, unității și integrității teritoriale a României? Sunt pregătit să le garantez concetățenilor mei pacea și liniștea, sunt pregătit să-i apăr în contextul geopolitic atât de turbulent al acestor ani? Sunt pregătit să mă lupt pentru a poziționa avantajos România acum, când are loc cea mai dramatică repoziționare din politica externă din ultimii 80 ani?”.
Actualul general în rezervă consideră că este pregătit pentru toate aceste misiuni pe care funțcia prezidențială i le-ar trasa.
„Mi-am petrecut 30 ani din viață apărând România și interesele ei, am luptat pe frontul nevăzut al intelligence-ului nu pentru ca România să câștige războaie, ci pentru ca România să nu ajungă niciodată în războaie”, spune Predoiu, care și-a trasat deja niște obiective: „o Românie a bunăstării, o Românie respectată, o Românie demnă. O Românie în care cei care au plecat să-și dorească să se întoarcă, pentru că găsesc aici oportunitățile pe care astăzi le au în pribegie.”
Spune că, în viitorii zece ani, obiectivul său este să aducă România în primele zece țări din Europa la majoritatea indicatorii pozitivi.
Lavinia Șandru este una dintre cele două femei care se vor afla pe buletinul de vot. În februarie, conform sondajelor de dinainte de alegeri, avea 0,5% din opțiunile de vot. Este actriță. Este ziaristă. A fost deputată de Mureș din partea Alianței PD-PNL în legislatura 2004-2008.
În 2025, candidează la funcția supremă în stat din partea Partidului Umanist Social Liberal. Spune că s-a hotărât să candideze pentru „România reală” pentru că românii „merită mai mult: respect, să știe adevărul și un președinte care să se implice pentru ei”.
„Sunt 35 de ani de manipulări și minciuni, care doar s-au acutizat în ultimele luni. Iar românii au nevoie de un președinte care să le spună adevărul și care să le fie alături în lupta împotriva abuzurilor”, mai spune Șandru.
Ion John Banu Muscel este cetățean româno-american, cel mai bogat dintre candidații la președinție: deține 78 de hectare de teren în țară și 135 în Statele Unite ale Americii. A luat decizia de a candida după ce au fost anulate alegerile în decembrie 2024.
John Ion Banu nu este nici el la prima candidatură la prezidențiale. În 2019, la primul tur a luat 0,30% din încrederea cetățenilor, procent care s-a materializat în 25.769 de voturi.
„Hotărârea mea a fost de a participa la renașterea unei clase politice care să deservească interesele și perpetuarea națiunii române, a României, casa neamului nostru, este un vis care a prins contur cu mulți ani în urmă. Am fost implicat in viața civică, socială și politică din comunitatea româno-americană, cât și cea din țarǎ. Este o datorie cetațenească ce solicita implicarea”, spune Ion John Banu Muscel pentru Europa Liberă.
„Ce scor electoral sperați să obțineți?”
Deși sondajele nu sunt generoase cu ei, fiecare dintre cei trei candidați speră un scot bun la alegerile din mai 2025.
„Nu alerg după procente, ci după încrederea românilor. Îmi doresc să obțin un scor semnificativ, care să confirme că românii încep să creadă în schimbare, în sinceritate și în alternative reale”, spune Popescu, care susține că nu candidează pentru carieră, ci pentru o cauză.
Crede că i-ar crește semnificativ șansele de a avea un rezultat mai bun dacă ar avea parte de „aceeași promovare națională, zilnic, la toate televiziunile naționale și în toată presa națională, așa cum au parte, o parte din candidații la prezidențiale”.
„Cu siguranță scorul ar fi unul care le-ar da mari bătăi de cap contracandidaților mei”, spune Popescu.
O ofertă și o viziune pentru o altfel de Românie și pentru un viitor mai bun este și obiectivul lui Silviu Predoiu.
Ce-l dezavantajează ar fi, spre deosebire de majoritatea contracandidaților săi, „un uriaș handicap de notorietate”.
„Lumea de astăzi deseori confundăm notorietatea cu competența. Dar voi fi perseverent și voi comunica cât voi putea de mult pentru ca ideile, viziunea, propunerile mele să ajungă la cât mai mulți români, din țară și din diaspora”, spune fostul șef SIE.
Nici Lavinia Șandru nu și-a făcut un calcul electoral, dar spune că „nu aș fi intrat în această bătălie dacă nu aveam încredere în șansele mele”.
Iar Ion John Banu Muscel este hotărât să dea peste cap toate previziunile.
„Evident doresc să câștig, pentru binele și progresul social al României, ce se va reflecta asupra cetățenilor”, spune Muscel.
Sursele de finanțare pentru campania electorală
Lipsa transparenței surselor pentru campania electorală a fost unul dintre punctele vizate de procesul de anulare a alegerilor prezidențiale din 2024. Candidatul Călin Georgescu a fost descalificat și din cauza lipsei transparenței fondurilor folosite pentru organizarea campaniei sale online.
Sebastian Popescu și Lavinia Șandru spun că bugetul pentru campanie va proveni din fondurile partidelor pe ale căror liste candidează.
Silviu Predoiu spune că pentru scrutinul precedent a folosit resursele personale și contribuțiile Partidului Liga Acțiunii Naționale. Campania a costat aproximativ 80.000 lei, bani pe care Autoritatea Electorală Permanentă i i-a returnat. Va refolosi acești bani și în campania din 2025.
Pentru a putea strânge semnături și pentru a se înscrie în campanie, Banu Muscel spune că a folosit fonduri proprii, dar că va apela la cetățeni pentru a putea continua campania electorală.
„Este datoria și privilegiul cetățenilor de a apăra democrația și civilizația. Spectrul unei noi dictaturi, dictatura guvernamentală, este motivul principal pe care vreau sa il transmit cetatenilor și pe care trebuie să îl evităm împreună”, a explicat Banu Muscel pentru Europa Liberă.
„Cum v-ați defini din punctul de vedere al doctrinei politice?”
Sebastian Popescu nu se poziționează nici la stânga, nici la dreapta eșichierului politic, consideră doctrinele prea rigide și spune că partidul din care face parte „este orientat spre soluții reale, nu spre etichete ideologice”, iar doctrina după care se ghidează e cea „a normalității și a echilibrului.”
„Mă definesc printr-o doctrină centrată pe OM – o politică echilibrată, bazată pe bun-simț, responsabilitate și interes național. Cred într-un stat care protejează, dar care și motivează. Cred într-o economie liberă, dar care nu abandonează omul în fața inegalității”
Silviu Predoiu, în schimb, spune că se regăsește la centru-dreapta din perspectivă ideologică.
„Suntem un partid liberal ce are în centru ideea libertății - libertatea omului de a alege, de a se dezvolta, dar în egală măsură credem în întărirea rolului statului în acele domenii socio-economice ce reprezintă baza pe care se clădește o societate prosperă: educația, sănătatea, infrastructura de transport, combaterea sărăciei”, explică Predoiu.
Fostul conducător SIE spune că, în ultimii ani, aspectele ideologice sau de doctrină politică au ajuns, „în România și nu numai, aproape o glumă”.
„Stânga promovează măsuri economice de dreapta, dreapta se bate pentru a implementa măsuri de stânga. Se vorbește zi de zi și peste tot despre suveranism, fără să știm exact ce înseamnă, astfel că fiecare actor interesat își poate revendica o bucățică din acest curent la modă. Cred că s-a depășit un moment în care putem fi identificați ca actori politici după ideologie”, spune Predoiu.
Lavinia Șandru susține că este „umanistă”, viziune care pune omul în centrul tuturor politilor publice.
„Totul trebuie făcut gândindu-ne la oameni și la nevoile lor”, spune Șandru.
Româno-americanul Banu Muscel se definește drept „conservator, dar cu acceptarea progreselor științei, a folosirii inteligenței omenirii pentru bunăstarea noastră, siguranța și creșterea duratei vieții”.
Apartenența la NATO și UE
Contestarea apartenenței la Alianța Nord-Atlantică și Uniunea Europeană sunt teme intens comentate în ultima perioadă în spațiul public. Numărul politicenilor extremiști care cer ieșirea din UE e în continuă creștere.
Sebastian Popescu consideră că „România este mai sigură și mai conectată la lumea occidentală datorită apartenenței sale la NATO și Uniunea Europeană. Aceste două structuri reprezintă garanții fundamentale pentru securitatea, democrația și dezvoltarea economică a țării noastre.”
Spune că, dacă va ajunge președinte al României, „va susține ferm menținerea și întărirea acestor parteneriate strategice”.
„NATO ne oferă protecția unui scut de securitate colectivă, esențial într-un context internațional tot mai imprevizibil. Iar Uniunea Europeană este cadrul care ne oferă acces la fonduri de dezvoltare, la piețe economice și la valori democratice”, mai spune Popescu.
„Sunt pilonii pe care se fundamentează politica externă și de securitate a României”, spune fostul șef SIE, Silviu Predoiu.
Predoiu este însă de părere că, în relația cu cele două entități, trebuie făcută într-o abordare „revizuită cu sinceritate și realism”.
Revizuirea ar însemna „apărarea și promovarea intereselor politice, economice și de securitate ale României, împreună cu susținerea și promovarea valorilor democratice, a drepturilor și libertăților fundamentale, a nevoii de respectare a dreptului internațional și a ordinii internaționale bazate pe reguli, vor fi reperele ce vor da continuitate și predictibilitate diplomației noastre și vor crește rolul și profilul țării noastre în cadrul celor două organizații”, spune Predoiu.
El susține că România împărtășește aceleași valori și principii cu partenerii occidentali, dar au interese diferite, derivate din poziționarea geopolitică a României. Mai exact, Predoiu susține că, deși prin populație, suprafață și prin resursele pe care le are, România este un stat european mediu, din cauza faptului că ar fi condusă și reprezentată de oameni „mici și incompetenți”, ea este privită astăzi ca un stat mic și, în consecință, ținută pe la uși.
„Starea de lucruri din ultimii ani, în care politica noastră externă a excelat în submisivitate, în susținerea necondiționată și alinierea la pozițiile celor pe care reprezentanții noștri i-au perceput ca puternici, în care România nu a avut nimic de propus, nimic de negociat, nu mai poate continua”, mai spune Predoiu.
Și Lavinia Șandru consideră că drumul României este unul eminamente în cadrul NATO și UE, dar și ea consideră că „asta nu înseamnă că în relațiile cu aceste organizații, ca de altfel cu oricare dintre partenerii noștri, uităm care este interesul nostru”.
„Cred în parteneriate cu drepturi egale, nu în țări de mâna a doua. Și o Românie puternică înseamnă o Românie care are parteneri puternici, așa cum o Românie slabă ar avea dușmani puternici”, susține Șandru.
„Prezența noastră în UE trebuie să continue, însa sub formatul, logistica, unor state independente, nu federale”, este viziunea lui Banu Muscel despre prezența României în spațiul european.
„Cu referire la NATO, este cheia siguranței noastre, dar și a limitării cheltuielilor de apărare. De fapt, suntem printre prieteni și asta trebuie să fie baza coexistenței noastre pașnice”, susține Banu Muscel.
Participarea României la misiunea de pace din Ucraina
„Prudență, înțelepciune și echilibru” sunt caracteristicile pe care ar trebui să le aibă acțiunea României când vine vorba despre raportarea la războiul declanșat de Rusia în Ucraina.
„Nu putem permite ca țara noastră să fie târâtă în conflicte care nu ne aparțin direct, dar în același timp avem datoria morală de a sprijini popoarele care luptă pentru libertate și suveranitate. Misiunile de pace trebuie să aibă un mandat clar, să fie susținute internațional și să urmărească restabilirea păcii, nu escaladarea conflictelor”, spune Popescu.
Silviu Predoiu este mai direct. Crede inoportună participarea României cu trupe la misiunea de pace din Ucraina și spune că România poate sprijini o eventuală forță europeană în alte forme, dar nu cu militari.
Își susține punctul de vedere cu următoarele argumente:
„- În componența Ucrainei se regăsesc teritorii care au aparținut istoric României și, chiar dacă politic, subiectul este închis, există un potențial de generare de tensiuni în anumite contexte, cum ar fi în cazul prezenței militarilor români pe teritoriul Ucrainei;
- În Ucraina trăiește o comunitate semnificativă de români, a cărei drepturi nu sunt recunoscute și nici respectate;
- Multă vreme propaganda oficială ucraineană a indicat România și nu Rusia ca fiind principala amenințare la adresa integrității teritoriale a Ucrainei. Acest fapt a consolidat o anumită percepție a ucrainenilor față de români.”
Șandru nu dă un răspuns tranșant în privința participării la forțele de menținere a păcii.
„Aș vrea întâi să fie pace, pentru ca apoi să vorbim despre cum putem și noi contribui pe acest plan”, a răspuns Șandru pentru Europa Liberă.
În privința prezenței românești la reconstrucția Ucrainei, Banu Muscel spune că „incursiunea Federatiei Ruse în Ucraina este un fapt regretabil, iar motivele acesteia sunt multiple, cumva din partea Russiei, dar și a UE mai mult decât a Ucrainei”.
„Pericolul rusesc este cumva exagerat și implicarea noastră trebuie limitată. Sunt pentru un ajutor umanitar, dar nu cu implicare militară”, mai spune Banu Muscel.
„Cum definiți familia?”
„Consider familia formată dintr-un bărbat și o femeie, dar, în același timp, ca președinte, am responsabilitatea de a respecta și de a apăra drepturile tuturor cetățenilor, indiferent de convingerile lor, de modul în care își definesc familia sau de opțiunile personale”, spune Popescu.
Silviu Predoiu vede familia ca pe „un grup de persoane unite prin căsătorie sau rudenie, alcătuit din unul sau doi părinți și copilul sau copiii lor, care trăiesc împreună”, iar Lavinia Șandru ca pe o „mamă, tată, copil, grijă și multă iubire”.
John Ion Banu Muscel spune că familia e „forma de existență în forma și structura datǎ nouă de creatorul omenirii, indiferent de cine este, cum este sau cum îl percepem. Știința este încă departe de a răspunde la acest subiect. Aspectul spiritual și mai ales creator și social este răspunsul la esența familiei”.
Primul tur al alegerilor prezidențiale este programat a avea loc pe 4 mai 2025, iar cel de-al doilea – pe 18 mai. Unsprezece candidați concurează pentru cea mai importantă poziție în stat. Conform ultimelor sondaje, au șanse de a intra în turul al doilea primarul Capitalei, Nicușor Dan, președintele Alianței pentru Unirea Românilor, George Simion, sau candidatul alianței de guvernământ, Crin Antonescu.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
