Linkuri accesibilitate

Țările NATO din B9 cer aliaților „un răspuns robust” în cazul dronelor și rachetele rusești care ajung pe teritoriile lor


Reprezentanți ai celor nouă țări membre NATO din estul și centrul Europei s-au reunit la București pe 18 septembrie, pentru a discuta despre intrările ilegale de drone rusești în spațiul Alianței Nord Atlantice și despre evoluția războiului din Ucraina.
Reprezentanți ai celor nouă țări membre NATO din estul și centrul Europei s-au reunit la București pe 18 septembrie, pentru a discuta despre intrările ilegale de drone rusești în spațiul Alianței Nord Atlantice și despre evoluția războiului din Ucraina.

Cele nouă state NATO din centrul și estul Europei din formatul B9 cer Alianței Nord Atlantice „un răspuns robust și coordonat” față de intrarea dronelor și rachetele rusești pe teritoriile lor. Ele cer apărare aeriană și antirachetă.

România, Polonia, Bulgaria, Cehia, Estonia, Letonia, Lituania, Slovacia și Ungaria au transmis celorlalți membri ai Alianței Nord Atlantice că „sunt profund îngrijorate cu privire la incursiunile repetate ale dronelor și rachetelor Federației Ruse în spațiul aerian al NATO – în Polonia, România, Letonia”.

Ele cer, într-o declarație comună transmisă miercuri, 18 septembrie, de la București, o reacție coordonată a NATO.

Miniștrii Apărării ai celor nouă țări s-au reunit în capitala României în Formatul B9 (București 9), o organizație alcătuită din țări din estul și centrul Europei, înființată în 2015.

Potrivit declarației, reprezentanții celor nouă state NATO transmit celorlalți 23 de membri și conducerii blocului miliar că au nevoie de ajutor în ceea ce privește intrarea dronelor și rachetelor rusești pe teritoriile naționale.

La finalul primelor discuții oficiale care au avut loc la București, ministrul român al Apărării, Angel Tîlvăr, a declarat, în numele celor nouă aliați din Formatul B9 (București 9) că statele membre „sunt profund îngrijorate cu privire la incursiunile repetate ale dronelor și rachetelor Federației Ruse în spațiul aerian al NATO – în Polonia, România, Letonia, cât și la escaladarea tensiunilor de-a lungul frontierelor NATO.”

„De aceea, este necesar un răspuns robust și coordonat la nivel Aliat, precum punerea în aplicare cât mai repede, a modelului rotațional al apărării aeriene și antirachetă integrată a NATO”.

Angel Tâlvăr, ministrul Apărării: statele B9 sunt îngrijorate de incursiunile repetate ale dronelor Rusiei în spațiul NATO
Așteptați
Angel Tâlvăr, ministrul Apărării: statele B9 sunt îngrijorate de incursiunile repetate ale dronelor Rusiei în spațiul NATO

Nici o sursă media

0:00 0:00:34 0:00

În ultimul an, în România, au intrat mai multe drone sau bucăți de drone trase de armata rusă.

Ultimul incident a avut loc în noaptea de 7 spre 8 septembrie 2024.

Atunci, cel puțin o dronă rusească a intrat în România, a parcurs aproximativ 40 de km în spațiul aerian național și a părăsit teritoriul după ce a fost escortată de avioane de luptă F-16 ale Forțelor Aeriene.

Ulterior, Ministerul Apărării a anunțat că a găsit bucăți de dronă în zona Caraorman, dar și că alte bucăți de drone ar fi putut cădea într-o altă zonă din Dobrogea.

O dronă a căzut și pe teritoriul Lituaniei, pe 8 septembrie.

Surse diplomatice participante la discuțiile de la reuniunea B9 au declarat pentru Europa Liberă că cele nouă state NATO așteaptă ca Alianța să dezbată subiectul la următoarea reuniune a miniștrilor Apărării, ce va avea loc la mijlocul lunii octombrie, la Bruxelles.

În ceea ce privește solicitarea celor nouă miniștri ai Apărării din Estul și Centrul Alianei de „punere în aplicare cât mai repede, a modelului rotațional al apărării aeriene și antirachetă integrată a NATO”, o sursă apropiată discuțiilor a declarat pentru Europa Liberă că asta înseamnă, pe scurt, „o prezență aproape continuă a Aliaților cu capabilitati aeriene pe Flancul Estic”.

Ar fi vorba despre avioane NATO înarmate, care să apere teritoriul României și al celorlalte state din estul Alianței.

La București, reprezentanții B9 au discutat și despre situația din Ucraina.

Concluzia acestora a fost, potrivit ministrului român al Apărării, că aliații NATO vor continua să lucreze împreună pentru ajutarea țării invadate de Rusia.

Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.

  • 16x9 Image

    Anca Grădinaru

    Anca Grădinaru este senior correspondent la Europa Liberă din februarie 2023.
    Este jurnalist de 25 de ani. Anterior, a lucrat la Ziarul Adevărul, Antena 1, Antena 3, Digi 24 și Radio Europa FM.

    A realizat știri, anchete, reportaje și documentare, radio și de televiziune, în România, Ucraina, Irak, Statele Unite ale Americii, Canada și Australia.
     
    A transmis de la majoritatea summiturilor NATO de după aderarea României la Alianța Nord Atlantică și de la reuniuni ale Uniunii Europene, de la vizitele papilor la București și de la primele două ediții ale Jocurilor Invictus la care a participat România.

    Unele dintre reportajele Ancăi Grădinaru au fost premiate de New Mexico Associated Press și Asociația Profesioniștilor de Televiziune din România.

    La Europa FM, a realizat emisiunea „Interviurile Europa FM” și „Piața Victoriei”. Este absolventă a Universității “Lucian Blaga” din Sibiu și a unei burse de un an la New Mexico State University din Statele Unite ale Americii.

XS
SM
MD
LG