În perioada 2015-2021, Colegiul Medicilor a retras 5 permise de liberă practică medicilor care au făcut erori medicale. Numărul sesizărilor din această perioadă a fost de 971. Înseamnă sanțiuni dure pentru 0,5% dintre cazurile semnalate. Au fost și alte tipuri de sancțiuni, mai blânde.
„Când este malpraxis noi spunem că nu și-a făcut datoria față de pacient. Și vom da o sancțiune medicului respectiv”, spune Daniel Coriu, precizând că CMR se ocupă de respectarea codului deontologic.
Prin schimbarea Legii 95 de răspundere civilă pentru medici, Colegiul Medicilor vrea să schimbe polița de asigurare pe care medicii o plătesc anual și să înființeze corpul de experți medicali care să judece cazurile de malpraxis.
Practic, atunci când se întâmplă o greșeală medicală, cazul ar fi judecat de acest corp de experți pe diverse specialități medicale. Acum, verdictul de malpraxis este dat de judecător pe baza expertizei de la Institutul Național de Medicină Legală.
„La INML sunt medici foarte bine pregătiți, dar sunt foarte ocupați și nu au timp să se ocupe de aceste expertize. Și se întârzie. Acesta este motivul pentru care foarte multe cazuri sunt deschise și nu se întâmplă nimic”, a spus Daniel Coriu.
Legea malpraxisului este de 25 de ani și nu funcționează, în sensul că nu satisface nevoile pacientului care a suferit un prejudiciu din cauza unei erori medicale.
Cum va fi ajutat pacientul prin schimbarea legii malpraxisului? Prin faptul că medicul va fi mai curajos că are o asigurare medicală care să acopere eventualele riscuri atunci când operează. „Dacă știi că ești asigurat, dacă știi că orice s-ar întâmpla tu ești acoperit, așa cum ar trebui să fie, medicul trebuie să aibă acel curaj, pentru că orice act medical este un act care are anumite riscuri.”
Șeful CMR mai spune în interviul pentru Europa Liberă că exodul medicilor, care se domolise după ce în 2017 salariile lor au crescut, a început din nou. Principala cauză este infrastructura medicală precară, care nu îi dă medicului siguranța că face poate actul medical în condiții optime.
1. Cum vreți să schimbați legea malpraxisului. Concret, în ce constau schimbările?
Daniel Coriu: Întâi de toate, plecăm de la o realitate: faptul că această lege este de 25 de ani și nu funcționează. Nu funcționează în sensul că nu satisface nevoile pacientului care a suferit un prejudiciu din cauza unei erori medicale. Și în același timp, nu protejează medicul care plătește obligatoriu această poliță de malpraxis.
Noi, ca doctori, ca să avem aviz de liberă practică, suntem obligați în fiecare an să avem această poliță de asigurare, poliță de malpraxis. Și în caz de nevoie, ea s-a dovedit că nu funcționa. De ce nu funcționează? Pentru că există tot felul de clauze de excludere. De exemplu, în cazul Covid scria acolo foarte mărunt că dacă îngrijești un pacient bolnav de Covid, această poliță nu mai e valabilă.
Pentru a schimba conținutul acestei polițe suntem în discuții destul de înaintate cu asigurătorii români și cu Autoritatea de Supraveghere Financiară.
Și de asemenea suntem foarte preocupați de a grăbi procesul civil. Cine stabilește că este malpraxis? Judecătorul care are nevoie de expertiză pe care o cere de la medicii de la Institutul Național de Medicină Legală, care sunt foarte bine pregătiți, dar sunt foarte ocupați și nu au timp să se ocupe de aceste expertize. Și se întârzie. Acesta este motivul pentru care foarte multe cazuri sunt deschise și nu se întâmplă nimic.
2. Și ce propuneți pentru a nu mai exista întârzieri?
Daniel Coriu: În primul rând, propunem modificarea poliței de malpraxis care să nu mai conțină niciun fel de clauză de excludere, va fi o poliță minimală care să conțină absolut totul, dar pe această poliță fiecare doctor își va pune tot ceea ce consideră el că există factor de risc. Va fi o poliță personalizată. Noi vom pleca de la o poliță obligatorie care să conțină toate elementele necesare, dar fiecare medic se va asigura, în funcție de specializare de toate riscurile. Aici va însemna și o pregătire a medicilor, care să fie foarte bine informați despre ce să conțină polița și să nu acceptăm orice fel de poliță.
Al doilea element cu care noi vrem să venim este corpul experților medicali, corpul experților juridici cu expertiză medicală, care să înlocuiască Institutul Național de Medicină Legală.
3. Cine să facă parte din acest corp de experți medicali?
Daniel Coriu: Medicii specialiști – stomatologi, cardiologi etc, fiecare pe specialitatea sa, să fie onorabili, să aibă un anumit traseu profesional recunoscut de colegi, să fie recomandat de societatea profesională, de Colegiul Medicilor și să urmeze niște cursuri la Ministerul Justiției, care să îi acrediteze. Eu ca hematolog, de exemplu, să fiu acreditat pe hematologie. Așa este normal. Medicina Legală nu are cum să le știe pe toate. Fiecare profesie are câte un astfel de corp de experți. Dar medicii nu au.
4. Cum va fi ajutat pacientul care are nevoie de tratament și care nu e tratat prin aceste schimbări?
Daniel Coriu: Va fi ajutat foarte mult. În primul rând, medicul va fi curajos. Pentru că în România, și oriunde în lume, se practică o medicină defensivă. Adică în fața unui caz grav, cu potențial conflict litigios, medicii au o rezervă de implicare. Și asta e dovadă de neasumare a responsabilității.
Dacă știi că ești asigurat, dacă știi că orice s-ar întâmpla tu ești acoperit, așa cum ar trebui să fie, medicul trebuie să aibă acel curaj, pentru că orice act medical este un act care are anumite riscuri.
Și atunci trebuie ca medic să ai curaj să îți asumi anumite riscuri. Dar bineînțeles să existe și o instituție care să te protejeze, și aceasta este compania de asigurări.
5. Câte avize de liberă practică ați ridicat până acum în urma scandalurilor de malpraxis?
Daniel Coriu: Vă pot spune o statistică pe care am văzut-o recent pentru perioada 2015-2021. Dacă vorbim de suspendări, de ridicare a dreptului de liberă practică prin Comisia de disciplină, vorbim de ridicarea a 5 permise de liberă practică.
Trebuie să facem o diferență, dacă a fost o condamnare civilă sau penală, acolo se ridică automat libera practică.
6. Pentru ce specializări au fost ridicate și care a fost numărul de sesizări?
Daniel Coriu: Cele mai expuse sunt specialitătile chirugicale, ortopedie, ginecologie și terapie intensivă. Au fost în total, pentru perioada 2015-2021, 971 de dosare. Cinci au fost pentru ridicarea dreptului de practică, dar au fost și avertismente, mustrări, vot de blam, amenzi.
Depinde foarte mult de situația respectivă. Decizia de a suspenda dreptul de liberă practică nu poate fi luată foarte ușor, trebuie să existe argumente foarte solide.
7. Cât durează de la sesizarea făcută de pacient până la judecarea cazului în comisiile de la Colegiul Medicilor?
Daniel Coriu: Asta am încercat să explic în timpul pandemiei, când toată lumea cerea ca noi să intervenim. Noi nu putem să intervenim decât în spiritul Legii 95 privind răspunderea civilă a medicilor. Și există două etape. Prima etapă care se întâmplă în teritoriu, în județul respectiv, și poate să dureze un an, doi ani.
Și a doua etapă care se întâmplă la noi la comisia superioară de disciplină, care durează tot un an, doi. Deci, una peste alta, este un proces de lungă. Pentru că până la urmă este normal, este exact ca în instanță când se aduc probe, se aduc expertize. Nu este un proces care să poată fi făcut foarte repede.
Noi nu stabilim malpraxisul. Un medic are mai multe responsabilități: administrativă, disciplinară, civilă și penală. Toate lucrurile acestea pot merge și în instanță.
Noi ne ocupăm strict de codul deontologic, strict de faptul că medicul nu și-a făcut datoria față de pacient. Când este malpraxis noi spunem că nu și-a făcut datoria față de pacient. Și vom da o sancțiune medicului respectiv. Acest proces va dura la fel. Noi nu putem interveni în acest proces.
8. Dar pentru că nu și-a făcut datoria poate a murit un om și atunci tot malpraxis e. Ultima acuzație de malpraxis se referă la tânărul cercetător din Vatra Dornei care nu a avut nicio boală înainte, dar a murit după ce i s-a făcut anestezie.
Daniel Coriu: Da. Dar noi nu dăm sentința de malpraxis. Sentința de malpraxis este altceva, este dată de Institutul Național de Medicină Legală. Noi nu dăm o concluzie de malpraxis, noi dăm numai concluzia că el nu și-a făcut datoria față de pacient.
Eu nu am niciun fel de informații despre acest caz și nu pot să mă pronunț. Colegiul Medicilor din teritoriu se autosesizează și va investiga cazul. Ce se va întâmpla mai departe vom vedea.
9. În altă ordine de idei, spuneați că peste 50% dintre medicii cu aviz de liberă practică, adică în jur de 30.000, sunt concentraţi în Bucureşti şi în cinci judeţe? Care este soluția pentru a decongestiona situația?
Daniel Coriu: Noi ar trebui să modernizăm infrastructura medicală în acele județe. Practic, vorbim de două Românii, o Românie a centrelor universitare din 5 orașe, unde avem în jur de 30.000 de medici și o infrastructură rezonabilă. Restul de 36 de județe împart 27.000 de medici. Avem vreo trei județe cu sub 300 de medici, vreo 10 județe cu sub 500 de medici. Trebuie să vedem de ce nu vor să meargă medicii acolo.
Ce avem de făcut este să întărim infrastructura medicală. Nu vom convinge un medic tânăr să plece dintr-un mediu universitar și să meargă într-un alt loc cu infrastructură medicală care înseamnă un risc pentru viața pacientului. Ne trebuie un plan. Să adaptăm sistemul medical la resursele pe care le avem.
La medicina de familie iarăși avem mare deficit. Avem 10.500 de medici de familie, iar din aceștia jumătate au peste 60 de ani. Practic, în 10 ani va fi un dezastru, nu vom avea medici de familie, în condițiile în care intrările în sistem sunt de 2%. Nu vor să intre în medicina de familie din cauza biocratizării excesive. Medicul de familie e aruncat într-o privatizare forțată, el va plăti gazele, căldura, salariile, el este și contabil și manager în același timp.
10. Până în 2017, plecau cam 3.000 de medici anual în străinătate. Care este situația acum? Câți medici au cerut plecarea în străinătate în ultimul an?
Daniel Coriu: Cifra medicilor care pleacă în străinătate este în ușoară creștere. Depășește 1.000 de oameni anul acesta. În pandemie, am avut un trend în scădere, au fost 700 de medici pe an. În general, după 2017 a fost un trend în scădere, apoi după ieșirea din pandemie au început să plece.
Am făcut o analiză sociologică, la care au răspuns 8.800 de medici, și am constat că burnout înalt și foarte înalt, adică rata de oboseală mare și foarte mare, au 34% dintre medici. Asta înseamnă că acești medici devin neempatici, acești medici pot greși și pot face malpraxis.
I-am întrebat și despre intenția de migrație și 24% au răspuns că ar pleca din România. Salariul este pe locul 3 ca motiv de plecare. Dacă în urmă cu 10-15 ani salariul era principala cauză de plecare, acum este infrastructura medicală, faptul că medicii nu pot face un act medical în siguranță. Iar a doua cauză este lipsa respectului societății, lucru pe care îl simțim în fiecare zi. Acestea sunt principalele motive.
