Revoluția din 1989 este un subiect care apare în programa de studiu din clasele terminale ale fiecărui ciclul de învățământ - a IV-a, a VIII-a și a XII-a și trebuie predată în vară, chiar în ultimele ore înainte de terminarea anului școlar. Pentru elevii claselor a VIII-a și a XII-a, interesul pentru materie scade odată cu apropierea examenelor de capacitate și bacalaureat.
Marcel Bartic este profesor de Istorie și spune că, în toate manualele, evenimentele din decembrie 1989 sunt prezentate foarte puțin.
„Contrastul este evident când ajungem la 1989, adică vorbim atât de mult de comunism, dar, când ajungem la Revoluție, expediem așa, într-o pagină, două ca și cum românii și comunismul au fost două lucruri total diferite și, ce să vezi, comunismul a fost îndepărtat ca o plagă care nu avea nicio legătură cu noi”, spune Marcel Bartic.
Europa Liberă a analizat toate manualele publicate de Ministerul Educației pe site-ul creat special pentru fiecare dintre cei trei ani de studiu.
Clasa a IV-a - 9 manuale, maximum două paragrafe dedicate revoluției
La clasa a IV-a, sunt 9 manuale care pot fi consultate online, atât în varianta interactivă cât și în cele tipărite.
În manualul Editurii Corint, subiectul este tratat în capitolul „Comunismul și Revoluția din 1989„ care are două pagini. Din cele două pagini, doar două paragrafe se referă la evenimentele din decembrie 1989. Este cea mai amplă referire la subiect din toate cele nouă lucrări.
Manualul editura Akademos Art prezintă subiectul în capitolul „România la cumpăna dintre milenii”, tot pe două pagini. Una dintre ele este relatarea unui bunic care îi povestește nepotului ce s-a întâmplat.
Editura Aramis, prin manualul semnat de Doina Burtea și Alina Perțea prezintă evenimentele prin două poze cu explicații similare celor din benzile de desene animate și prin folosirea unghiului subiectiv, prin relatarea la persoana I a personajului Nicolae Ceaușescu.
Manualul Editurii ART omite atât comunismul, cât și revoluția, la fel și manualul editurii CD Press.
Manualul Editurii Corvin din Deva este singurul care amintește numele lui Ion Iliescu și formarea FSN, iar
Grup editorial Litera arată, în plus, numărul de morți și cel de răniți.
Editura Ascedia Design, manual publicat în 2021, și Editura Didactică și Pedagogică au câte un singur paragraf despre subiect.
Clasa a opta - trei manuale, două fără capitole separate
Nici la clasa a opta, lucrurile nu stau mai îmbucurător.
Manualul realizat pentru Editura CD Press de un colectiv are alocate două paragrafe mai mari despre revoluție, iar cel al editurii ART un clip de două minute. În cel de-al treilea manual de pe site-ul public de manuale, cel al editurii Litera nu este nimic despre Revoluție. De la războiul rece trece direct la ce a fost după 1989.
Explicația lipsei de detalii stă în controversele istorice legate de subiect
„Manualele de istorie au rămas cramponate undeva într-o zonă extrem de precaută, de neutră pentru că, dacă e să vorbim deschis despre ce s-a întâmplat în 1989, atunci și numele lui Ion Iliescu și al grupului pe care l-a constituit în decembrie ar fi trebuit să apară după 30 de ani”, explică Marcel Bartic.
Numele lui Ion Iliescu apare mai frecvent acolo unde se vorbește despre trecerea la democrație sau i se alocă mai mult spațiu la lecția despre Constituția din 1991. ”Ceea ce e corect, dar incomplet. Nu se vorbește de responsabilitatea lui Ion Iliescu în legătură cu morții din 22 decembrie 1989 încolo cu atât mai puțin ce s-a întâmplat după 1990, ceea ce ar fi trebuit, după 30 de ani să apară.”
Clasa a XII-a. Mult despre comunism, mai nimic despre Revoluție
Pentru clasa a XII-a pot fi consultate patru manuale, toate în varianta tipărită
În manualul editurii Corvin din Deva prezintă evenimentele din decembrie 1989 în cinci paragrafe. Este amintit rolul lui Laszlo Tokes în declanșarea evenimentelor și momentul întoarcerii lui Nicolae Ceaușescu din Iran.
În manualul Editurii Corint, nu există nimic despre Revoluție în mod explicit, nu există un capitol dedicat ei, sunt prezentate într-un tabel principalele momente ale evenimentului și sunt inserate referiri în alte capitole care vizează comunismul, în special, sau războiul rece. La fel se întâmplă și în manualul Editurii Niculescu.
„Ce vreau să spun este că cei care sunt interesați de ce se întâmplă în școlile din România cred că manualul este un fel de biblie pe care profesorul trebuie să o respecte ad litteram, ceea ce nu este așa. Un profesor bun, cu experiență știe că manualul este doar un auxiliar, adică te folosești de el doar în măsura în care îți folosește scopului pe care ți l-ai propus,. Or, în asemenea subiecte sensibile cum este Revoluția de la 1989 sau tema Holocaustului din România, acolo profesorul de istorie are obligația de a nu se raporta la manual”, precizează Marcel Bartic cum a trebui tratat în clasă subiectul.
Ce știu copiii despre Revoluție
Deși manualele școlare nu-i ajută, o parte dintre copiii care ajung la școală în mediul urban au informații despre evenimentele din decembrie 1989 din familie. Nivelul de cunoaștere crește o dată cu nivelul de educație al familiei din care provine copilul.
„Pot unii să-ți spună, de exemplu, că Ion Iliescu este responsabil de o parte dintre evenimentele produse la Revoluție”
Marcel Bartic spune că situația nu este similară în mediul rural.
„În primii mei ani din învățământ, copiii de la țară știau ceva-ceva de Ceaușescu care a dat case oamenilor și le-a dat de lucru și cam asta era tot. Acolo a fost mult de muncă pentru că, până să ajungi la Revoluție și la 1989, trebuia să le explici că toată povestea aia a fost toxică - cum a ajuns comunismul în România, ce a însemnat el.”
