Marile partide au devenit din ce în ce mai bogate și mai puțin transparente. Aceasta ar fi o primă concluzie după aplicarea legii finanțării partidelor. O a doua concluzie este legată de faptul că au dispărut banii negri sau s-a discutat mai puțin despre ei, dar au apărut neregulile financiare.
Un exemplu elocvent îl reprezintă condamnarea la cinci ani de închisoare primită de fostul trezorier al PSD, Mircea Drăghici, pentru delapidare și folosirea în alte scopuri a subvenției.
O a treia concluzie este că transparența rămâne o mare problemă, iar relația între partide și mass-media ridică mari semne de întrebare din cauza distorsionării regulilor democratice.
„Munții de bani” de la partide
Finanțarea partidelor a reprezentat mereu o posibilă sursă de corupție, iar fenomenul s-a dorit a fi diminuat prin apariția noii legi din 2015. „Banii negri”, despre care s-a discutat intens până la schimbarea legislativă, au fost un fenomen real.
Sume care nu treceau prin contabilitatea partidelor sau a firmelor ajungeau în mass-media sau în alte domenii conexe vieții politice. Faptele ilegale au fost dovedite în instanță, unde mai multe personaje au fost condamnate pentru modul în care au gestionat banii la partid.
Astfel, problema nu o constituie că partidele primesc bani de la buget, ci valoarea tot mai ridicată. În graficul Europa Liberă se pot observa două puncte de cotitură privind valoarea subvenției: 2016, primul an după aplicarea noii legi și 2018, după introducerea unui amendament de PSD.
Totul a fost posibil datorită unui amendament depus de Mircea Drăghici la legea finanțării partidelor politice. După aplicarea acestuia, partidele politice pot primi anual subvenții ce nu pot depăși, în total, 0,04% din PIB. Până atunci, raportarea se făcea la veniturile bugetare, iar prin acest artificiu subvenția s-a triplat.
Guvernele conduse de premieri PNL au promis în fiecare an că vor reduce subvenția, dar totul s-a dovedit a fi doar parte a unui discurs electoral. PSD și PNL au continuat să încaseze sume foarte mari, iar, procentual, de mai mulți bani au profitat toate partidele.
Pe măsură ce subvenția a crescut, s-a produs un fenomen în sens contrar: cotizațiile de la partid au scăzut. Formațiunile politice au început să se bazeze exclusiv pe ce primesc de la bugetul de stat și au ignorat sursele private de finanțare.
Astfel, un prim proces de pervertire al legii a constat în majorarea nejustificată a subvenției, consideră experții consultați de Europa Liberă. Partidele nu au explicat vreodată de ce au nevoie de sume mai mari de la bugetul de stat.
Septimius Pârvu, Expert Forum, susține că partidele vor strânge „munți de bani”, deoarece nu reușesc să folosească întreaga sumă primită ca subvenție.
Problema constă și în faptul că partidele nu sunt obligate să returneze sumele pe care nu reușit să le folosească, ci le-au rămas în cont.
Transparența lipsește, partidele ascund achizițiile
Cu bani mai mulți de la buget în conturi, partidele nu au crescut și gradul de transparență. În fond, societatea nu este informată de partide pentru ce au utilizat subvenția încasată.
„Avem o problemă de fond: există un nivel de încredere scăzut în partide și stat”, spune Ovidiu Voicu, director executiv Centrul pentru Inovare Publică. Problema nu este tratată, ci este extinsă prin lipsa de transparență, deși partidele primesc mulți bani publici.
Partidele au obligația legală să prezinte toate achizițiile în fața Autorității Electorale Permanente și Curții de Conturi. Rezultatele controalelor sunt prezentate succint, dar societatea nu află cu exactitate pe ce a cheltuit sumele primite un partid, deși banii sunt publici.
Europa Liberă a arătat lipsa de transparență a partidelor, în special a PSD, iar mai multe ONG-uri au dat în judecată partidul pentru a obține informațiile solicitate. Conducerea PSD ignoră însă și deciziile definitive și refuză informarea completă și corectă.
„Ar trebui modificată legea pentru a exista reguli mai clare despre cum partidele politice și toți cei care primesc bani publici trebuie să raporteze acești bani către public. Trebuie să existe o detaliere despre cum sunt folosiți banii. Contractele trebuie să fie publice”, susține Voicu.
Față de perioadă anterioară, s-au făcut pași spre transparentizare, dar nu îndeajuns. Pe site-ul Autorității Electorale Permanente se publică lunar, pe categorii, sumele brute cheltuite de partide, fără a se intra în detalii. Știm care este bugetul de salarii, cât s-a plătit pentru promovare și propagandă sau pentru consultanță politică, dar nu știm cui și care a fost serviciul prestat.
Relația secretă partide – mass-media
Contractele încheiate de partide cu diferite instituții de media au ajuns la valori din ce în ce mai ridicate. Totul este ținut la secret, în cele mai multe cazuri. Nici în acest caz nu se poate vorbi de transparență.
Europa Liberă a încercat să afle ce se află în spatele acestor contracte în mod oficial, dar s-a lovit de refuzul partidelor. PSD nu a dorit să comunice nici instituțiile media cu care are contracte încheiate și nici valoarea acestora. PNL a prezentat lista contractelor și valoarea lor, dar fără a intra în detalii despre ce primesc în schimbul banilor.
„Fără presă independentă și fără presă de încredere este foarte greu că avem alegeri libere, informate și corecte. Alegerile sunt libere, fiecare pune ștampila pe cine dorește, nu se fură în ziua votului. Alegerile nu mai sunt informate pentru că există manipulare, există dezinformare în afara zilei votului. Aici e problema”, avertizează Ovidiu Voicu.
Problemele indicate ar trebui să conducă la o schimbare a legii finanțării partidelor politice, dar în sens pozitiv. Principalele trei zone de acțiune ar fi o subvenție justă în funcție de necesitățile reale ale partidelor, o transparență totală, publicarea tuturor contractelor din bani publici și un control riguros pentru ca legea să fie respectată.
