Potrivit unui comunicat INS, în ultimele 12 luni, preţurile mărfurilor nealimentare s-au majorat cu 6,38%, iar cele ale mărfurilor alimentare au crescut cu 1,24%.
Cel mai mult s-au scumpit medicamentele în perioada mai 2023 - mai 2024, majorarea fiind de 24,15%. Alte scumpiri importante au fost la detergenți (23,7%) şi la articolele medicale (20,52%).
La capitolul produse alimentare, cele mai mari scumpiri au fost la conservele din fructe (10,01%), la carnea de vită (7,77%) şi cea de porc (6,62%).
La băuturi, prețul berii a crescut cu 8,10%, iar cel al vinului cu 8,82%.
Dintre mărfurile nealimentare, încălțămintea s-a scumpit în ultimul an cu 9,02%, tricotajele cu 8,77%, articolele cosmetice și de igienă și-au majorat prețurile cu 11,95%, tutunul și țigările cu 10,7% iar combustibilii cu 7,47%
În perioada mai 2024 – mai 2023, făina s-a ieftinit cu 30,51%, energia cu 5,95%, iar gazele naturale cu 17,89%.
În ciuda tendinței de scădere, România a fost în aprilie țara membră UE cu cea mai ridicată rată a inflației, potrivit Eurostat.
Banca Națională a României estimează că rata anuală a inflației va continua să scadă, dar într-un ritm mult încetinit față de 2023.
Scăderea lentă a ratei inflației a fost și unul dintre motivele importante pentru care BNR a decis în luna mai să mențină dobânda de politică monetară la 7%.
Specialiștii spun că inflația din România a coborât puternic mai ales din cauza plafonării prețurilor la energie, gaze naturale și alimente. Ei atrag atenția că plafonarea pe termen lung poate avea un efect de invers scăderii ratei inflației.
Astfel, magazinele vor compensa pierderile generate de plafonări prin scumpirea altor produse, măsuri ce vor duce la creșterea generală a prețurilor și la inflație.
Instituțiile financiare consideră că stabilitatea prețurilor este atinsă la o inflație anuală de aproximativ 2%.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
