Linkuri accesibilitate

Grecia și Spania refuză să trimită sisteme de apărare aeriană Ucrainei


Siteme de apărare antiaeriană Patriot
Siteme de apărare antiaeriană Patriot

Spania și Grecia refuză să mai trimită sisteme de apărare antiaeriană Patriot în Ucraina.

Madridul nu va redistribui unul din sistemele sale Patriot către Ucraina, scrie publicația spaniolă El País. În schimb, Spania va trimite rachete care pot fi folosite în versiunile existente ale sistemului sol-aer, scrie Politico.

Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a spus că țara sa are nevoie de cel puțin șapte baterii de sisteme de apărare aeriană de înaltă calitate pentru a lansa rachete cu care să protejeze orașele și infrastructura critică de atacurile rusești.

Prin infrastructură critică se înțelege orice sistem esențial pentru asigurarea funcțiilor economice și sociale vitale: sănătate, alimentație, securitate, transporturi, energie, sisteme informatice, servicii financiare.

Aliații au sperat că Spania ar putea fi unul dintre donatorii de sisteme Patriot pentru ca Kievul să poată evita atacurile tot mai agresive ale Rusiei. Între timp, și Atena a transmis că refuză să trimită un sistem, având în vedere preocupările sale de securitate cu Turcia.

„Grecia nu va trimite S-300 sau Patriot în Ucraina”, a declarat premierul grec Kyriakos Mitsotakis în timpul unui interviu la postul intern Skai TV, joi seară, citat de Reuters.

În ultimele zile, presa greacă a scris că ar putea fi posibil un acord de schimb, prin care Statele Unite ar fi de acord să înlocuiască fie un sistem Patriot cu sediul în Atena, fie un sistem inactiv S-300 din epoca sovietică, staționat pe insula Creta, astfel încât acestea să fie expediate în Ucraina.

„Am fost întrebați și am explicat de ce nu putem face asta”, a spus Mitsotakis, explicând că sistemele sunt „critice pentru capacitatea noastră de descurajare”.

Germania, care a promis Ucrainei trei dintre bateriile sale Patriot, a spus că nu înțelege de ce Grecia și Spania nu-și trimit în Ucriana sistemele de apărare pe care oricum nu le folosesc.

Ministrul german al Apărării, Boris Pistorius, a declarat săptămâna aceasta că „se așteaptă” ca țările să-și respecte angajamentul, adăugând că nu poate înțelege refuzul unor țări precum Spania și Grecia.

Vineri, aproximativ 50 de țări se vor întâlni prin videoconferință pentru discuții conduse de SUA privind coordonarea ajutorului militar suplimentar.

Alături de Spania, Grecia și Germania, Țările de Jos, România și Polonia au sisteme Patriot în inventare.

Financial Times (FT) a scris pe 22 aprilie, citând surse oficiale, că Grecia și Spania se află sub presiunea UE pentru a furniza sisteme suplimentare de apărare aeriană Ucrainei.

Liderii europeni i-au îndemnat personal pe prim-miniștrii spaniol și grec Pedro Sanchez și Kyriakos Mitsotakis, la summitul de săptămâna trecută de la Bruxelles, să doneze sisteme de apărare aeriană Ucrainei, potrivit unor surse.

Forțele armate ale celor două țări au mai mult de o duzină de sisteme Patriot, plus altele precum S-300, iar celor doi lideri li s-a spus că nevoile lor nu sunt la fel de mari ca ale Ucrainei și că nu se confruntă cu amenințări iminente, scrie FT.

Pentru a stimula Grecia să-și doneze măcar o parte din sisteme, SUA ar fi oferit garanții și asistență împotriva oricărei amenințări din partea Turciei, principalul inamic geopolitic al Greciei. SUA ar fi promis, de asemenea, că orice sistem Patriot grecesc deteriorat va fi înlocuit.

Potrivit Institutului Kiel pentru Economie Mondială (IfW Kiel), care urmărește ajutorul internațional pentru Ucraina, Grecia s-a angajat să aloce 185 de milioane de euro (197 de milioane de dolari) Ucrainei până în februarie 2024.

În segmentul european al NATO există un deficit de sisteme Patriot, de circa 30-35 de baterii.

În plus, discuțiile despre posibilul transfer al omologului său european, SAMP/T, nu au ajuns la niciun rezultat, iar transferul acestuia depinde de decizia Franței și Italiei.

Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.

  • 16x9 Image

    Dora Vulcan

    Dora Vulcan este Senior Correspondent și s-a alăturat echipei Europa Liberă în ianuarie 2020. A intrat în presă în 1992 ca reporter de politică internă la România liberă. A devenit apoi jurnalist de investigații specializat în Justiție, preocupat de ingerința politicului în anchetele penale. În paralel, Dora a fost și stringer BBC. A scris la Revista „22” despre plagiatele din mediul universitar, a acoperit domeniul politic la Reporter Global (partener The Economist în România) și a fost editor coordonator la departamentul Social al agenției Mediafax. A fost consultant pentru filmul „De ce eu?”, despre moartea suspectă a procurorului Cristian Panait, o tragedie cu implicații politice care a marcat anii 2000.  

XS
SM
MD
LG