După ce a fost declarat învingător al alegerilor prezidențiale din martie, un rezultat care nu a fost niciodată pus la îndoială, Vladimir Putin începe un nou mandat de șase ani cu o ceremonie de învestitură la Kremlin pe 7 mai.
Franța își va trimite miercuri ambasadorul la învestirea președintelui rus, pentru următorul său mandat de șase ani, a declarat luni o sursă diplomatică franceză, spre deosebire de Germania, care a declarat că nu va fi reprezentată.
Decizia Parisului sugerează o potențială scindare în tabăra occidentală, mai multe țări, inclusiv statele baltice, opunându-se vehement acordării oricărei forme de legitimitate lui Putin și potențial subminării Ucrainei în războiul său cu Rusia, după ce Moscova a lansat o invazie în urmă cu mai bine de doi ani.
În ceea ce privește noul mandat de președinte, sunt deja câteva certitudini cu privire la ce urmează: mai mulți bărbați pentru războiul din Ucraina, taxe noi pentru finanțarea războiului, schimbări de personal la Kremlin, noi amenințări îndreptate împotriva NATO și noi represiuni ale dizidenților.
Cele mai puternice indicii vin chiar din discursul lui Putin în fața națiunii, din februarie. În primul rând, crede Tatiana Stanovaia, expert în politica Rusiei, vorbim despre încrederea lui Putin și a Kremlinului în poziția geopolitică a Rusiei.
„Nu e vorba doar de propagandă, este mai curând o reflectare a planurilor de expasiune ideologică, de export de «Putinism» în țările vestice și de muncă activă cu potențiali «prieteni»”, scrie ea într-o analiză pentru Carnegie Endowment for International Peace. „Cu alte cuvinte, câmpul de luptă geopolitic, bătălia pentru valori se mută - din nou - pe teritoriile vestice, iar Putin e mai încrezător ca oricând. Orizonturile acestui «război sfânt» s-au extins”, spune experta.
Războiul (nu) s-a sfârșit
La puțin peste doi ani de la invazia pe scară largă a Ucrainei, armata rusă este acum într-un punct bun, mai ales după victoria simbolică de la Avdiivka și după cuceririle din ultima perioadă.
Dacă e să ne uităm la costurile umane și materiale ale Rusiei - ei bine, sunt la un nivel nemaivăzut de la al doilea război mondial încoace: mai mult de 320.000 de soldați uciși sau răniți, mii de arme, tancuri, vehicule și sisteme distruse, după cum estitmează experții occidentali.
Baza industrială a țării funcționează la maximum și produce tot mai multe arme și tot mai mult echipament.
E o problemă, însă, cu personalul. La șapte luni de la începutul invaziei pe scară largă a Ucrainei, Putin a ordonat mobilizarea a 300.000 de oameni - aceasta a fost dovada că știa că războiul nu va fi o plimbare în parc. Ordinul de mobilizare a avut ecouri în toată societatea rusă și a declanșat și un exod masiv.
Experții militari ruși au adus mii de „kontraktiki” în serviciul volunar, cărora le-au oferit salarii peste medie și alte bonusuri, precum compensațiile de deces pentru văduve și rude supraviețuitoare.
Bonusurile la semnarea noilor contracte ajung la 700.000 de ruble (aproape 7.000 de euro), după cum arată o cercetare făcută de Institute for Emerging Economies a Băncii Finlandei - este o sumă mult peste salariul anual mediu din 2022. Iar în regiunile cele mai sărace ale Rusiei, unde câștigurile medii sunt mai mici ca niciodată, stimulentele financiare pentru cei care se oferă voluntari la război sunt și mai mari.
Apoi, responsabilii cu personalul din armata lui Putin au apelat la alte categorii - deținuții, cărora le-au fost oferite, în schimbul înrolării, amnistii sau eliberări din închisoare. Ar fi vorba, arată unele estimări, de cam 100.000 de foști deținuți înrolați - numărul victimelor din rândul lor, sunt, se pare, mult peste cel din unitățile normale.
Comandanții militari au modificat și falsificat, de asemenea, obligațiile contractuale. Unora dintre soldații proveniți din deținuți li s-a refuzat lăsarea la vatră după îndeplinirea termenului și li s-a spus că vor fi eliberați doar la finalul războiului. Apoi, au redus în unele unități concediile și perioadele de relaxare, ceea ce le-a enervat pe rudele soldaților și a născut o mișcare numită „Calea spre casă”, care cere, în primul rând, rotația trupelor.
O nouă rundă de mobilizare nu pare a fi iminentă, cred experții. În ciuda pierderilor uriașe - Rusia a pierdut din februarie 2022 și până acum mai mulți soldați decât a pierdut URSS în zece ani de luptă în Afganistan - comandanții par a intenționa să continue sistemul de recrutare de până acum.
„În 2024 Kremlinul va trebui să se decidă: dacă pierderile rămân la nivelul ridicat de acum, așa cum s-a întâmplat în ultimele lui, Kremlinul va trebui să găsească mai mulți soldați”, spune Pavel Luzin, expert în sectorul industriei militare ruse, la Fletcher School of Law and Diplomacy de la Universitatea Tufts.
Kremlinul va trebuie fie să facă o nouă mobilizare „cu forța”, fie să trimită un număr mai mare de recruți la luptă, în Ucraina, spunea pe 14 martie Luzin, la un forum organizat de Center for European Policy Analysis. Ambele opțiuni ar fi extrem de nepopulare.
În acest moment, toți bărbații ruși între 18 și 30 de ani fac 12 luni de armată, dar recruții, prin lege, nu sunt trimiși peste granițe sau la luptă.
Mai multe arme, mai puțin unt
Economia Rusiei s-a transformat și funcționează în regim de război. Uriașa baza industrială a țării a fost reechipată pentru a produce armamentul necesar și pentru a înlocui echipamentul distrus de Ucraina.
În primii doi ani, Kremlinul a alocat efortului de război mai mult de 30 de trilioane de ruble (aproape 300 de miliarde de euro) - iar experții estimează că, în acest an, costurile militare vor depăși 8% din Produsul Intern Brut al Rusiei.
Această cheltuială a guvernului a ajutat economia să țină piept sancțiunilor occidentale, iar previziunile sunt că anul acesta va fi o creștere de 2,6 % sau chiar mai mare.
Banii pentru efortul de război au venit, în mare măsură, din cuferele guvernamentale pline cu petro-dolari. Ministrul de Finanțe declara în ianuarie că va contribui, în acest an, la buget, cu venituri de 11,5 trilioane de ruble din vânzările de petrol și gaz către China și India.
Însă guvernul a cheltuit și banii puși de-o parte pentru timpuri grele - datele oficiale arată că aproape jumătate din fondul de rezervă a fost cheltuit până la finalul lui 2023.
În discursul din februarie, Putin a atras atenția asupra faptului că Kremlinul intenționează să modifice Codul Fiscal și taxarea, astfel încât să crească veniturile statului și să mute povara taxelor pe umerii bogaților.
Guvernul ia în calcul creșterea taxării veniturilor de la 15 la 20% pentru cei care câștigă mai mult de 5 milioane de ruble (50.000 de euro) și majorarea taxelor pentru corporații, de la 20 la 25%, după cum arată siteul rusesc de știri Important Stories, precum și Bloomberg.
Măsurile ar aduce la bugetul pe 2024, crede ministrul Finanțelor, un plus de 1,6 trilioane de ruble.
Schimbarea gărzii
Crearea unei noi elite naționale e menționată de Putin în discursul lui în fața națiunii. El a subliniat că aceia care au luptat în răznboi sau au susținut pe deplin efortul de război trebuie să primească poziții privilegiate în societate sau chiar în guvern.
În actuala „elită” se află consilierii lui Putin - cei foarte apropiați, cei din puternica administrație prezidențială, cei din guvernul condus de premierul Mihail Mișustin - un grup relativ stabil în ultimii ani.
Unii dintre oamenii lui de încredere îmbătrânesc, însă.
Generalul Valeri Gherasimov, șeful armatei ruse și comandantul trupelor din Ucraina, de pildă, are 68 de ani, ceea ce înseamnă peste vârsta de pensionare a militarilor.
Alexandr Bornikov, care e șeful puternicului Serviciu Federal de Securitate, are 72 de ani, un an mai mult decât Putin, și se pare că ar fi bolnav.
„E inevitabil este ca armata rusă să devină mai influentă în politica rusă”, a declarat Andrei Soldatov, autor și expert în serviciile de securitate ale Rusiei. „Și fiecare război din Rusia - nu contează dacă a fost dezastruos - a produs totuși generali foarte populari, care au jucat un rol cu adevărat important în politica rusă”.
Propunerile prezentate de Putin în discurs său includ înființarea a cinci noi „Proiecte naționale” axate pe politici sociale majore, care vor avea nevoie de finanțări substanțiale și, probabil, crearea unui nou post de viceprim-ministru.
„De mulți ani încoace, Putin a evitat o remaniere majoră în rândul oficialilor de rang înalt ai Rusiei, pentru a înlătura orice speculație cu privire la tranzițiile de putere sau la succesori. Acum, însă, nu mai are de ales decât să împuternicească un nou actor politic major”,a scris comentatorul politic Andrei Pertsev.
Dacă are loc o remaniere majoră, un nume care merită urmărit este acela al lui Serghei Kirienko - un jucător influent în culisele Administrației Prezidențiale. El a fost, de asemenea, omul de bază al Kremlinului în teritoriile ucrainene ocupate, asupra cărora Moscova și-a revendicat ilegal proprietatea.
Kirienko este „viceregele Donbasului” care ar putea „continua să urce în ierarhie”, a declarat un fost oficial guvernamental pentru site-ul de știri rus Meduza.
„Nu este o chestiune de legitimitate. Important e să se vadă controlul sistemului și să existe suficientă loialitate în cadrul elitelor, astfel încât Kremlinul să obțină rezultatul pe care și-l dorește”, spune Thomas Graham, fost director principal pentru Rusia la Consiliul pentru Securitatea Națională al Casei Albe, din 2004 până în 2007. „Dincolo de asta - și nu cred că Kremlinul gândește în termeni de legitimitate democratică așa cum e ea considerată în Occident - nimic nu e important”.
„Distrugerea civilizației”
Popularitatea internă a lui Putin a fost susținută de prosperitatea de care s-a bucurat clasa de mijloc în creștere începând cu anii 2000, precum și de imaginea sa de lider echilibrat după un deceniu turbulent sub predecesorul lui, Boris Elțin.
Popularitatea lui este, de asemenea, propulsată de o persoanalitate puternică, angajată să readucă puterea globală pe care mulți ruși și-o amintesc din perioada sovietică. Aceasta include lupta împotriva Occidentului, a NATO și, în special, a Statelor Unite, pe care Kremlinul le percepe a fi o amenințare existențială.
Retorica belicoasă a lui Putin, care vine încă din 2007, când a început să compare Statele Unite cu cel de-al treilea Reich nazist, s-a acutizat de la ultimele alegeri prezidențiale din 2018 - și mai ales în perioada premergătoare invaziei Ucrainei, din februarie 2022.
În timpul discursului în fața Parlamentului, Putin s-a lăudat cu arsenalul nuclear al Rusiei și a amenințat că îl va folosi împotriva națiunilor occidentale dacă acestea vor interveni direct în războiul din Ucraina.
Aceasta ar duce la „un conflict cu utilizarea armelor nucleare și, prin urmare, la distrugerea civilizației”, a spus Putin.
„În cele din urmă, trebuie să înțeleagă că avem și arme... care pot lovi ținte de pe teritoriul lor”, a spus el.
Moștenirea lui Putin este legată direct de rezultatul conflictului din Ucraina, spun analiștii de la Kremlin: dacă nu o victorie totală, atunci un alt rezultat care i-ar permite lui Putin să revendice victoria. Asta, plus eforturile Occidentului de a preveni subjugarea Ucrainei, înseamnă că retorica beligerantă va continua.
În plus, avertizează alți experți, Kremlinul și comandanții militari pot fi încurajați să provoace NATO și Statele Unite în alte locuri sau în alte moduri, în funcție de cursul războiului și de cât de mult se implică națiunile occidentale în sprijinul Ucrainei.
Unii lideri europeni au sugerat că Kremlinul ar putea fi suficient de încrezător pentru a testa direct NATO, pentru a vedea cum și dacă alianța va răspunde efectiv ostilității ruse.
Dizidența nu va fi tolerată
Cel puțin din 2012, când Putin a revenit la președinție după un interimat de patru ani în calitate de prim-ministru, guvernul a reprimat constant societatea civilă, ONG-urile, grupurile de drepturi, mass-media independentă și altele. Zeci de persoane și organizații au fost puse pe lista neagră, amenințate cu urmărire penală, falimentate sau alungate din țară.
Războiul din Ucraina a accelerat și mai mult mișcarea către politicile de stat polițienesc, cu legi care incriminează pe oricine pune sub semnul întrebării războiul sau își exprimă opoziția.
Un fost parlamentar pe nume Boris Nadejdin, care s-a pronunțat anti-război, a adunat în jurul său mulți ruși care li se opuneau lui Putin și conflictului. Însă candidatura lui la alegerile prezidențiale a fost blocată de autorități pe motive tehnice.
Luna trecută, opoziția asediată a suferit o altă lovitură dură, când Alexei Navalnîi, cruciatul anticorupție, a murit într-o închisoare din Siberia. Mulți dintre cei care i-au adus un ultim omagiu sau au mers la înmormântarea lui Navalnîi sunt acum vizați de poliție.
După toate estimările, reprimarea vocilor disidente va crește și după realegerea lui Putin. Speranța lui Putin e că societatea va fi intimidată și va accepta. Sau va fi apatică.
„Este adevărat că Kremlinului nu-i plac protestele publice de amploare. Este îngrijorat de efectele pe care le pot avea în stabilitatea regimului", spune Graham. „Într-o anumită măsură, sunt paranoici în privința asta, cred că exagerează aspectele destabilizatoare ale protestelor publice. Dar sunt îngrijorați de asta și sunt îngrijorați de asta de zeci de ani”.
„Sunt îngrijorați de orice demonstrează inițiativă sau spontaneitate din partea populației și preferă mult apatia politică și oamenii care nu se angajează în politică”, crede Graham.
„Stabilitatea sistemului se bazează, de fapt, pe apatie”.
Articol publicat inițial pe www.rferl.org și actualizat cu informațiile din 6 mai 2024.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
