Cu două săptămâni înainte de alegerile europarlamentare și locale de pe 9 iunie, președintele principalei instituții care organizează scrutinele – Autoritatea Electorală Permanentă (AEP), Toni Greblă, explică la one2one, principalele noutăți ale procesului electoral.
Alegerile europarlamentare au loc în același timp cu cele locale. Pentru fiecare tip de alegeri din cele cinci – pentru alegerea europarlamentarilor, primarilor, consilierilor locali, președinților de consilii județene și consilierilor județeni, autoritățile au tipărit câte 20 de milioane de buletine vot. În total, 100 de milioane.
În secțiile de vot vor fi câte 5 urne.
În străinătate, AEP și Ministerul Afacerilor Externe (MAE) au pregătit aproape o mie de secții de vot, aproape dublu față de alegerile europarlamentare din 2019 – record pentru un proces electoral organizat în străinătate.
Interviul video integral cu Toni Greblă:
În interviul acordat Europei Libere, președintele AEP mai spune că alegerile vor fi monitorizate de 40 de observatori străini și de mulți alții români.
Toni Greblă face un apel la români să voteze în număr cât mai mare.
Argumentul președintelui AEP este că „democrația este democrație în maniera în care cetățenii participă la luarea deciziilor.”
Cele mai importante declarații
- Despre buletinele de vot: „Tipărim aproximativ 20 de milioane pentru fiecare tip de alegeri. Ne apropiem de 100 de milioane de buletine de vot”;
- Despre alegerile europarlamentare organizate în Diaspora: „În străinătate, vor merge aproximativ 2,5 milioane de buletine de vot. S-au deschis, pentru prima dată, aproape 950 de secții de votare, mai mult decât dublu decât la scrutinul precedent. Nici o altă țară nu organizează atâtea secții de votare câte organizează România anul acesta.”
- Despre folosirea de către partide, anual, a sute de milioane de lei, bani publici, pentru propagandă nemarcată: „Dacă legiuitorul decide să micșoreze subvenția pe care o primesc formațiunile politice, autoritatea electorală va aplica acea lege. Deocamdată, asta este legea și ea trebuie aplicată. După ce se vor fi terminat toate alegerile anul acesta, eu mi-am propus, pentru Autoritatea Electorală Permanentă, să elaborăm un ghid electoral.”
- Despre prevenirea unor atacuri cibernetice în timpul alegerilor: „Avem instituții care au făcut, la solicitarea noastră, teste pentru a vedea dacă echipamentele electronice, softurile pe care le folosim rezistă unui eventual atac cibernetic din exterior. Nu avem niciun fel de semnal că sistemele noastre electronice n-ar fi dotate cu toate filtrele necesare.”
- Despre importanța votării: „Democrația nu este un dat. Democrația este democrație dacă cetățenii participă la luarea deciziilor.”
Cum ascund marile partide ce redacții plătesc din bani publici
Numai în 2023, principalele partide parlamentare – PSD, PNL, USR și AUR – au cheltuit pentru a plăti articole în presă, aproape 150 de milioane de lei.
Banii provin în mare parte de la buget, prin Autoritatea Electorală Permanentă, pe care Greblă o conduce.
PSD și PNL au cheltuit pentru presă și propaganda peste 50% din banii publici primiți.
Conform anchetelor realizate în ultimii ani de Europa Liberă, Libertatea și Hotnews, cele mai multe articole de propagandă plătite de PSD și PNL nu au fost marcate ca fiind materiale plătite.
Legislația electorală le permite partidelor să încheie în acest scop contracte cu diferite agenții de publicitate care, la rândul lor, încheie contracte nepublice cu diferite redacții.
Astfel, la public ajung articole despre care nu se știe dacă sunt prezentate corect, complet, independent sau sunt influențate de banii primiți de la partide.
La one2one, președintele Autorității Electorale Permanente, Toni Greblă, spune că AEP nu are ce să facă decât să aplice legea în vigoare.
„Dacă legiuitorul decide să micșoreze subvenția pe care o primesc formațiunile politice, Autoritatea Electorală va aplica acea lege. Deocamdată, asta este legea și ea trebuie aplicată”, spune Greblă, fost membru PSD.
Întrebat dacă o astfel de practică, în care partidele nu sunt obligate să spună către ce redacții direcționează bani publici – fără informarea publicului, afectează sau nu democrația din România, președintele AEP a spus:
„Tot ce cheltuiesc partidele politice din acești bani (n.r. publici) este cheltuit și verificat de Autoritatea Electorală Permanentă. Nu știu cum fac ei cheltuielile, însă ei fac (n.r. contract) cu o agenție de presă, iar acea agenție de presă le face publicitatea cum consideră necesar, după cum au încheiat contractul.”
În 2022, AEP a propus modificarea legislației electorale pentru a reduce la 30% din subvenție suma pe care partidele le pot folosi pentru propagandă și presă.
Proiectul nu a mai devenit lege.
Recent, Septimius Pârvu, specialist al organizației neguvernamentale Expert Forum, a explicat la Europa Liberă că practica cumpărării de publicitate politică nemarcată în presă este periculoasă.
„Marea problemă rămâne la subvenții. Deși se publică rapoartele anual, lunar – putem să vedem doar pe categorii ce se cheltuie. Nu și la cine ajung banii. Mă refer, în special, la cheltuielile cu presa și propaganda, unde avem problema cu contractele. Fiind vorba de bani publici, ar trebui să știm, să înțelegem un pic mai bine pentru ce se cheltuiesc”.
Românii, codași la cultură politică și implicare
Un sondaj realizat în aprilie de Comisia Europeană arată că tinerii români de până în 30 de ani sunt cei mai dornici din Uniune să voteze la alegerile europarlamentare din luna iunie.
78% dintre aceștia au declarat că vor vota, în timp ce media în Uniune este de 64%.
Sondajul „Eurobarometru Tineretul și Democrația” a fost realizat între 3 și 12 aprilie 2024, pe un eșantion reprezentativ de peste 26 de mii de tineri, cu vârste între 15 și 30 de ani din cele 27 de state membre.
Aceeași cercetare sociologică arată că 57% dintre românii de până în 30 de ani spun ca au facut demersuri în ultimul an pentru a schimba ceva în jurul lor.
Fie au semnat o petitie, fie au trimis o scrisoare către un politician.
Președintele AEP, Toni Greblă, nu este însă așa de optimist în ceea ce privește participarea românilor la vot sau la alte acțiunile civice:
„Întotdeauna au fost diferențe între intenția de vot și votul propriu-zis [...] Eu aș dori ca cetățenii să se prezinte în număr cât mai mare la vot pentru că, până la urmă, cel care a primit cele mai multe voturi din partea cetățenilor este ales într-o anume demnitate și atunci legitimitatea acestuia crește”.
Președintele AEP a observat că românii mai degrabă critică deciziile politicienilor decât să se implice înainte de adoptatea lor.
„Suntem aproape indiferenți înainte de luarea măsurii. După luarea măsurii, suntem cei mai buni la a critica măsura pe care nu am criticat-o înainte de se lua sau n-am contribuit cu nimic la conturarea unei alte soluții decât cea care a fost adoptată. Democrația nu este un un dat. Democrația este democrația atunci când cetățenii chiar participă la luarea deciziilor”, crede liderul AEP.
O analiză prezentată de Economist Intelligence Unit, arată că România a avut în 2023 o „democrație defectuoasă”, pentru care a primit nota 6 din 10.
România a primit cel mai mare punctaj – 9,17 din maximum 10 – la capitolul „Procese electorale și pluralism”.
Pentru fucționarea guvernului României, în 2023, Economist Intelligence Unit a acordat nota 6.43; pentru participare politică – 5.56; pentru cultură politică – 3.75, iar pentru libertăți civile – 7.35.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI
