Economia românească suferă de un deficit bugetar care la finalul lunii august a depășit 4,5% din Produsul Intern Brut (PIB).
Consiliul Fiscal a avertizat luni, 23 septembrie, că deficitul ar putea ajunge în 2024 chiar la 8% din PIB, mult peste ce s-a angajat guvernul la începutul anului (5% din PIB).
Ministrul Finanțelor Publice, Marcel Boloș, a declarat marți, pe 24 septembrie, citat de Agerpres, că planul fiscal structural menit să reducă deficitul bugetar în următorii şapte ani trebuie transmis Comisiei Europene până pe 15 octombrie 2024.
Surse oficiale care au cerut să rămână anonime au precizat pentru Europa Liberă că Guvernul României a cerut Comisiei Europene să accepte ca planul care ar trebui să disciplineze cheltuielile bugetare să fie depus abia anul viitor, în luna ianuarie.
Asta ar însemna că planul să fie trimis de următorul cabinet, format după alegerile parlamentare din 1 decembrie. Viitorul guvern al României se va forma în cel mai bun caz, la mijlocul lunii decembrie, înainte de sărbători.
Europa Liberă a întrebat Comisia Europeană dacă poate confirma că Executivul de la București a cerut amânarea depunerii planului de reducere a deficitului.
Un purtător al Comisiei Europene a declarat pentru Europa Liberă că regulamentul referitor la disciplina fiscală permite prelungirea termenului limită de 20 septembrie pentru depunerea planului cu o „perioadă rezonabilă”.
Din informațiile Europei Libere, dintre statele membre ale Uniunii Europene, doar Malta și Danemarca au depus până acum planurile de reorganizare fiscală.
Alte 20 de state membre au cerut Comisiei să accepte depunerea planurilor fiscale-structurale (PTM) – care cuprind politica fiscală a țărilor membre, reformele structurale și investițiile asumate în următorii ani– în octombrie.
Alte cinci state, între care și România, ar fi cerut ca termenul pentru depunerea planului să fie amânat și mai mai mult.
Guvernul Ciolacu ar fi propus Comisiei termenul de ianuarie 2025.
Rugat să confirme sau să infirme această informație, același purtător de cuvânt al Comisiei a spus: „Având în vedere că această procedură este lansată printr-o solicitare a unui stat membru, vă invităm să adresați cererea dumneavoastră statului membru în cauză.”
Europa Liberă a întrebat atât Ministerul Finanțelor, cât și Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene dacă Executivul va depune abia în luna ianuarie planul de disciplinare fiscală la Comisia Europeană. Vom publica răspunsurile imediat ce le vom primi.
Oficialul Comisiei a mai explicat pentru Europa Liberă că Guvernul Uniunii transmite statelor membre „să prezinte cât mai repede posibil planuri pe termen mediu care să fie conforme cu cerințele legislației.”
Despre acest plan, premierul Marcel Ciolacu a declarat pe 12 septembrie că „încă nu a fost tot planul prezentat coaliţiei. Aşa am hotărât, că îl prezentăm în coaliţie. (...) Nu vor fi taxe noi”, a spus premierul.
În acest moment, coaliția de guvernare, formată din PSD și PNL, funcționează deficitar după ce, în cursul acestei săptămâni, liderii celor două partide, Marcel Ciolacu și Nicolae Ciucă, s-au acuzat reciproc de minciună în ceea ce privește negocierile privind o eventuală schimbare a legislației pentru a-i permite lui Klaus Iohannis să candideze la alegerile prezidențiale.
Surse din cadrul Ministrului de Finanțe au precizat pentru Europa Liberă că planul ar urma să fie discutat la ședința coaliției de săptămâna viitoare, însă miercuri seara, adunarea nu era stabilită.
Luni, 23 septembrie, Consiliul Fiscal a publicat o analiză în care a arătat că România poate fi prinsă din nou pe picior greșit la o eventuală criză pe piețele financiare, repetând experiența din 2008-2009.
Datele macroeconomice arată o decelerare a economiei, iar creșterea economică nu este robustă pentru că se bizuie pe dezechilibre mari interne și externe, a mai atras atenția Consiliul Fiscal.
Execuția bugetară din primele șapte luni ale anului 2024 a consemnat un deficit cash de aproximativ 71 mld. lei, de 4,02% din PIB, care reprezintă 81% din deficitul programat pentru întreg anul 2024, sublinia instituția.
Experții economici ai organismului independent au avertizat și că este nevoie de un plan bugetar-structural pe șapte ani, dată fiind dimensiunea deficitului și impactul reformelor structural: „Corecția nu se poate realiza în mod covârșitor prin reduceri de cheltuieli; este nevoie de o creștere importantă a veniturilor bugetare (fiscale), inclusiv prin modificări în regimul fiscal, de reducerea drastică a decalajului la colectarea TVA, extinderea bazei de impozitare, combaterea evaziunii fiscale și a optimizărilor fiscale.”
Starea economiei, în viziunea Ministerului Finanțelor
În Ordonanța de Urgență privind amnistia fiscală, apărută în Monitorul Oficial pe 6 septembrie, ministrul Finanțelor descria starea economiei astfel:
Pentru România a fost declanșată procedura de deficit excesiv, întrucât deficitul calculat potrivit metodologiei Sistemului european de conturi a depășit pragul stabilit de reglementările europene, de 3% din Produsul Intern Brut în anul 2019, iar în prezent, datorită deficitului bugetar în termeni ESA de la sfârșitul anului 2023, de 6,6% din PIB, a fost declanșată o nouă procedură de deficit bugetar excesiv;
Evoluția execuției bugetare pe primele șapte luni ale anului impune măsuri suplimentare de limitare a cheltuielilor publice deoarece, față de nivelul planificat al deficitului bugetar pe anul 2024, de 5% din PIB, la sfârșitul lunii iulie 2024, nivelul realizat era de 4,02% din PIB, iar în aceste condiții există perspectiva unei depășiri a deficitului bugetar pentru anul 2024 în condițiile în care Comisia Europeană în prognoza de primăvară a estimat un nivel al deficitului bugetar de 6,9% din PIB;
Volumul creanțelor bugetare neîncasate la buget a ajuns la valoarea de 175 mld lei, echivalentul a 35 miliarde de euro;
S-a înregistrat o creștere economică de doar 0,1% în trimestrul II 2024 față de trimestrul I 2024, iar față de nivelul programat al creșterii economice, de doar 0,8% față de un nivel planificat pentru anul 2024 de 3,3% din PIB;
Lipsa unor măsuri bugetare adoptate de urgență, care să conducă la limitarea și diminuarea cheltuielilor bugetare pe perioada rămasă până la sfârșitul acestui an, poate avea consecințe imediate asupra creșterii costurilor finanțării deficitului bugetar, dar și asupra fondurilor alocate pentru investiții în cadrul Politicii de Coeziune, precum și asupra fondurilor alocate prin Planul Național de Redresare și Reziliență al României;
În cazul fondurilor europene aferente Politicii de coeziune 2021 – 2027 (…), sunt prevăzute sancțiuni aplicabile statului membru pot duce până la suspendarea parțială a fondurilor europene.
Regulamentul Parlamentului European și al Consiliului din 12 februarie 2021 care se referă la implementarea Planurilor de Redresare și Reziliență (PNRR) prevede că Guvernul Uniunii Europene (Comisia) poate cere suspendarea totală sau parțială a angajamentelor sau plăților în cazul în care un stat membru nu a luat măsuri efective pentru a-și corecta deficitul excesiv.
În acest moment, Guvernul așteaptă răspunsul Comisiei Europene cu privire la cererea de plană numărul trei din PNRR, cerere depusă de Executiv la finalul anului 2023.
Surse oficiale au precizat pentru Europa Liberă că România ar putea primi doar o parte din tranșa a treia, în valoare de peste 2,7 miliarde de euro, din cauza neîndeplinirii unora dintre reformele asumate.
Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Adrian Câciu, a declarat luni, 23 septembrie la Prima News că „probabil la finalul acestui an, vom încasa şi banii, avem acolo nişte observaţii din partea Comisiei, probabil că va fi o plată parţială”.
România nu a accesat niciun euro din PNRR în acest an, deși sunt disponibile peste cinci miliarde de euro.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
