În plină pandemie, cu școlile trecute exclusiv în online, educația se dovedește a fi un cartof fierbinte pentru partidele politice. Atât de fierbinte încât nu pare să intre pe lista scurtă a preferințelor niciunuia.
Alegerile de duminică și demisia premierului Ludovic Orban dau startul unei perioade de negocieri dure pentru formarea unei majorități parlamentare de centru-dreapta, din PNL-USR-PLUS și UDMR, care să poată da noul Guvern.
În Republica Moldova, Parlamentul îi taie Maiei Sandu din prerogative, Marea Britanie este prima țară din lume care aprobă vaccinul anti-Covid Pfizer/BioNTech, în timp ce Rusia se pregătește să vaccineze populația cu Sputnik V – ce s-a mai întâmplat în lume în ultima săptămână.
Principalele partide parlamentare au venit cu propuneri generoase în ceea ce privește salarizarea românilor, dar analiștii consultați de Europa Liberă susțin că multe dintre promisiuni se lovesc de realitatea bugetară.
Imaginile cu bolnavii nesupravegheați și ținuți în condiții teribile la Spitalul Județean Reșita arată nepăsarea personalului medical de acolo, iar în plină pandemie, ele sporesc neîncrederea în sistemul medical. Teama de internarea în spital îi face pe mulți să se trateze acasă, cu efecte grave.
Antreprenorilor le este tot mai greu să reziste în fața efectelor pandemiei. O arată nu doar studiile, ci chiar poveștile lor.
Ungaria și Polonia rămân ferme pe poziție și blochează bugetul UE, AstraZeneca va relua testele pentru vaccinul anti-Covid-19, iar Olanda ar vrea crearea unei „minizone Schengen” – ce s-a mai întâmplat în lume în ultima săptămână.
La nouă luni de la începutul pandemiei de Covid-19, ministrul Economiei a anunțat că jumătate din măștile existente pe piață nu protejează împotriva virusului. Despre ce fel de măști e vorba?
Pentru cei aproape 4,9 milioane de pensionari, apropierea alegerilor echivalează de multe ori cu promisiunea unei pensii mai bune. Programele electorale ale principalelor partide sunt pline de promisiuni care pe hârtie sună bine, dar sunt mai dificil de pus în aplicare.
Consiliul Fiscal atrage atenția că, pentru reducerea deficitului bugetar, trebuie avute în vedere atât o restructurare a cheltuielilor statului, cât și încercarea de a aduce venituri mai mari la buget, prin eliminarea portițelor și evaziunii fiscale.
În campania electorală, partidele vin cu propuneri pentru revitalizarea economiei, însă niciunul nu pare pregătit pentru schimbările pe care le aduce pandemia și nu are soluții clare pentru rezolvarea deficitului de forță de muncă, o problemă gravă cu care România se luptă deja de mulți ani.
Bugetul european este blocat din cauza Ungariei și Poloniei, Marea Britanie anunță creșterea cheltuielilor militare, iar candidata pro-europeană Maia Sandu a devenit prima președintă a Republicii Moldova – ce s-a mai întâmplat în lume în ultima săptămână.
Cu un deficit bugetar care depășește 9% din PIB și o redresare economică deocamdată incertă, revenirea în țintele cerute de Bruxelles pare o ecuație cu prea multe necunoscute, arată specialiștii consultați de Europa Liberă.
La mai puțin de trei săptămâni de alegerile parlamentare, Facebook a lansat, în premieră pentru spațiul românesc, un program de verificare a informațiilor. Semnalul este unul pozitiv, crede Nicolae Țîbrigan, expert LARICS, dar subliniază că vor exista și „efecte perverse”.
Relațiile Bucureștiului cu Chișinăul ar putea reintra pe un făgaș normal, după ce Maia Sandu, candidata pro-europeană, a câștigat detașat alegerile prezidențiale din Republica Moldova.
Anunțul că vaccinul dezvoltat de Pfizer și BioNTech are o eficiență de 90% dă o rază de speranță în lupta anti-Covid-19, patronii spanioli din HoReCa au ieșit cu tigăile în stradă, iar câinii din rasa Alabay au o statuie din aur în Turkmenistan.
Președintele și Guvernul liberal pregătesc planul național de redresare pe baza căruia urmează să lupte pentru atragerea celor 30,4 miliarde de euro pe care România le are alocate prin programul de relansare economică post-Covid 19.
Încarcă mai mult