Linkuri accesibilitate

Cine îngrijește traumele militarilor? Povești ale veteranilor români răniți pe front


Militarii români care sunt răniți pe front primesc îngrijiri medicale în străinătate. România nu are un centru medical dedicat lor. Imagine de arhivă, de la repetiția pentru parada de 1 Decembrie.
Militarii români care sunt răniți pe front primesc îngrijiri medicale în străinătate. România nu are un centru medical dedicat lor. Imagine de arhivă, de la repetiția pentru parada de 1 Decembrie.

România nu are un centru în care soldații răniți în misiuni să primească asistență medicală sau consiliere. O asociație înființată de veterani încearcă să rezolve această problemă.

„Cu patriotismul te naști sau nu. Dar soldații îl mai și cultivă. Acolo, pe front, înveți să iubești camaradul de lângă tine, să iubești țara”. Marius Apostol este un veteran al Armatei Române care a luptat de șase ori în misiuni externe în Afganistan.

În ultima misiune, cea din 2011, a fost rănit grav. După ce a trecut printr-o recuperare groaznică, Marius Apostol a decis, împreună cu 11 colegi, să înființeze în 2013 o asociație pentru militarii veterani.

Din Asociația Militarilor Veterani si Veteranilor cu Dizabilități (AMVVD) „Sf. Mare Mucenic Dimitrie Izvorâtorul de Mir” fac parte astăzi peste 32.000 de membri. Nu doar militari, ci și angajați ai altor structuri de securitate ai țării sau chiar civili.

Cine are grijă de militarii români traumatizați? Poveștile veteranilor răniți pe front
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:05:16 0:00

În zilele de dinainte de parada de Ziua Națională, membrii asociației depuneau eforturi să obțină primele patru containere moderne pentru a-i caza pe camarazii care au ajuns acum să doarmă pe străzi.

Cea mai mare problemă a veteranilor români este că se întorc răniți fizic sau cu traume psihice, iar autoritățile române nu au programe care să-i ajute.

Plutonier major Barbu Marius, Batalionul Infanterie Mecanizată Focșani, a fost în trei misiuni în Afganistan.

Marius Barbu spune că a trecut peste coșmarul frontului din Afganistan cu ajutorul camarazilor și colegilor de la AMVVD
Marius Barbu spune că a trecut peste coșmarul frontului din Afganistan cu ajutorul camarazilor și colegilor de la AMVVD

În timpul ultimei misiuni, cea din 2008, blindatul în care se afla Barbu a fost lovit de un AG-7 (rachetă).

„S-a oprit în blindat și a explodat. După ce am ieșit din acest impact, ca să evităm pericolul unei noi rachete, am oprit la câțiva kilometri. Atunci am văzut că unul din colegii care era în TAB nu mai este printre noi, pur și simplu a fost tăiat în doua de acea lovitură de AG-7”, povestește Barbu. Acesta spune că a trecut peste acest episod de coșmar doar cu ajutorul familiei și al apropiaților.

Din 1990, când militarii români au început să lupte în misiunile internaționale, „30 de militari au plătit sacrificiul suprem în teatrele de operație Afganistan, Irak, Bosnia”, spune Florin Tutunaru, colonel în rezervă, secretarul general AMVVD. Acesta a fost pe frontul din Irak în anii 2004 și 2006.

Traumele psihice sunt ignorate de autorități

Nu doar rănile fizice îi împiedică pe soldați să aibă o viață normală când se întorc de pe front, ci și traumele psihice.

„Am fost în teatru de operații din Afganistan, am două misiuni, am trăit niște experiențe neplăcute. Avem într-adevăr unele sechele fizice sau psihice, poate cele psihice nu suntem în măsură să le recunoaștem”, ne povestește Costel Paraschiv, și el cu două misiuni externe pe front.

Potrivit reprezentanților Ministerului Apărării Naționale (MApN), tratamentul și recuperarea soldaților români cu răni fizice se face în alte state membre NATO. Cei care au traume, au parte de consiliere de la psihologii ministerului sau de tratament psihiatric de la medicii Spitalului Militar.

Florin Tutunaru vrea să-i ajute pe militarii mai tineri
Florin Tutunaru vrea să-i ajute pe militarii mai tineri

Colonelul Florin Tutunaru susține că este prea puțin. „Avem 200 de militari răniți, unii foarte grav cu infirmități grave. Dar mai sunt și 5.000 de militari cu șocuri post-traumatice pe care noi, prin centrul de recuperare, (încercăm) să-i integrăm să treacă mai ușor peste aceste traume”, punctează acesta.

Povestea lui Marius Apostol

Pentru a nu mai pleca la tratament în străinătate, membrii AMVVD au început din 2013 un proiect ambițios.

Marius Apostol, președintele organizației, este cel care a avut ideea construirii unui centru de recuperare a veteranilor în România. Un centru care să aibă o parte de clinică, una de spitalizare, și una de recuperare post-traumatică.

Apostol a trecut la rândul său printr-un adevărat calvar, între 2011 și 2012, când era într-o misiune în Afganistan.

„A fost un atac de 1 mai (n.r.- 2011), odată cu prinderea și asasinarea lui bin Laden. A fost un atac cu un dispozitiv explozibil improvizat. Practic, deși mașina de luptă cântărea 19 tone, a sărit până la etajul 1. S-a desprins în trei locuri, am fost patru militari răniți, eu am fost cel mai grav, am avut coloana ruptă în două locuri”, își amintește veteranul.

Traumele și recuperarea prin care a trecut Marius Apostol au fost cazul care i-a făcut pe veterani că e nevoie de un centru de recuperare a militarilor și în România
Traumele și recuperarea prin care a trecut Marius Apostol au fost cazul care i-a făcut pe veterani că e nevoie de un centru de recuperare a militarilor și în România

„Am fost transport în Germania, la baza de la Rammstein, unde am fost supus în trei săptămâni la trei intervenții chirurgicale”, mai adaugă acesta.

Dorința din zilele de chin: să-și ajute camarazii

După un an de operații și recuperare, Marius Apostol a început să spere. Tot atunci și-a făcut o promisiune.

România, după retragerea din Afganistan, mai are 590 de forțe de ordine și militari în misiunile internaționale. Mare parte din cei care pleacă în operațiuni externe au nevoie de consiliere după ce se întorc în țară.
România, după retragerea din Afganistan, mai are 590 de forțe de ordine și militari în misiunile internaționale. Mare parte din cei care pleacă în operațiuni externe au nevoie de consiliere după ce se întorc în țară.

„Atunci am spus că dacă Dumnezeu mi-a dat șansa să trăiesc, trebuie să fac ceva ca acești veterani, camarazi de ai mei să aibă unde să se recupereze în țară”, continuă acesta.

Recuperare alături de familie

Planurile de pe hârtie ale veteranilor au început să prindă puțin contur după șase ani. „În 2018, Dumnezeu ne-a îndrumat lângă Târgoviște. Adică în locația de lângă Mânăstirea Dealu, din Aninoasa, o locație de 10 hectare”, completează Marius Apostol.

Clădirea centrului de recuperare din Aninoasa, lângă Târgoviște/jud. Dâmbovița.
Clădirea centrului de recuperare din Aninoasa, lângă Târgoviște/jud. Dâmbovița.

De proiect a început de atunci să se ocupe și Dan Voicilă, președintele (sucursalei) AMVVD Târgoviște.

„Locația este plină de istorie. La liceul militar de la Mânăstirea Dealul a învățat și Regele Mihai”, începe aceasta să ne povestească.

„În 2018 am reușit să-l concesionăm de la Primăria Târgoviște pentru 39 de ani, cu posibilitatea de prelungire pentru încă 40 de ani. Terenul este în Aninoasa, clădirea este a administrației locale din Târgoviște”, explică Voicilă.

Fostul liceu militar are două clădiri. Prima dintre ele va fi destinată centrului de recuperare a militarilor.

Aici vor fi amenajate atât cabinete medicale, cât și de consiliere psihologică. „Prima jumătate (va avea) cabinete psihologice și psihoterapie și apoi partea de aparatură, computer tomograf și RMN. Și un robot care să-i învețe din nou pe oameni să meargă. Vom avea 70 de camere”, spune Dan Voicilă.

Camerele din fostul liceu militar au fost amenajate pentru ca alături de militari să se cazeze o rudă sau un prieten apropiat, care să-l ajute în procesul de recuperare.

Amenajări interioare la centrul de recuperare din Aninoasa, lângă Târgoviște.
Amenajări interioare la centrul de recuperare din Aninoasa, lângă Târgoviște.

„Recuperarea se face în cadrul familiei pentru că este și partea de șoc post-traumatic. Sunt costuri foarte mari. Un tratament mediu este între 5.000 și 6.000 de euro. Dar ca să participe și cu familia, familia plătește. Statul român decontează doar pentru militari, nu și pentru restul membrilor. Atunci am zis de ce să nu facem și aici. Condiții avem, medici avem, specialiști în psihologie avem”, explică Dan Voicilă.

Entuziam mult, fonduri puține

În ciuda entuziasmului membrilor AMVVD, proiectul este doar la stadiul de amenajat tencuiala. Chiar și instalația electrică în care se investise multe dintre economiile asociației a fost furată de hoții de cabluri.

„Fondurile le avem din sponsorizări, donații și din cotizațiile membrilor asociați. La nivel național suntem 32.000 de membri, atât militari, dar și foarte mulți civili care au venit lângă noi”, mai arată Dan Voicilă.

Proiectul centrului de recuperare din Aninoasa.
Proiectul centrului de recuperare din Aninoasa.

Pentru ca acest centru să fie finalizat este nevoie de 50 de milioane de euro, spune Marius Apostol. Suma a fost calculată de o firmă de specialitate care a realizat un studiu de fezabilitate pentru AMVVD. Dacă ar fi banii, în doi ani totul ar fi gata, e de părere Dan Voicilă.

De dotările acestui centru ar beneficia nu doar militarii, ci și toți angajații sistemului de apărare, de securitate, dar și populația civilă. „Dacă un pompier ar avea răni, el se poate recupera aici. Dacă un șofer are răni grave după un accident, el se poate trata aici. Nu va fi un oraș deschis. La Târgoviște vor fi tratați toți cei care au nevoie de tratamente de specialitate”, menționează Marius Apostol.

Ținta: fondurile europene

Planul militarilor de la AMVVD a fost să obțină fonduri europene. Prima dată pe exercițiu financiar european care s-a încheiat în 2020. Apoi, au dorit ca proiectul să fie inclus în PNRR (Programul Național de Redresare și Reziliență)

„Proiect făcut de AMMVD, pe banii AMVVD (în speranța) că el va fi înaintat la Bruxelles. Și când toate lucrurile erau bine făcute și PNRR se lucra la Bruxelles, proiectul a fost scos din PNRR”, se plânge Marius Apostol.

Marius Apostol, președintele AMVVD.
Marius Apostol, președintele AMVVD.

În legătură cu acest lucru, Cristian Ghinea (fostul ministru al Investițiilor și Proiectelor Europene) ne-a transmis că această finanțare nu a avut niciodată legătură cu PNRR. Cristian Ghinea a fost cel care a negociat cu reprezentanții Comisiei Europene finalizarea programului de investiții.

„Nu are nici o legatura cu PNRR. A fost propus pentru a fi finanțat din Programul Operațional Intervenții Sociale ca proiect predefinit și Comisia Europeana a raspuns ca nu poate fi eligibil”, ne-a explicat fostul ministru.

Militarii își pun speranța acum în noul prim-ministru, generalul în rezervă Nicolae Ciucă, de la care așteaptă soluții pentru finanțarea centrului. Ciucă a fost coleg cu mulți dintre membrii asociației în misiuni din Irak sau Afganistan.

„Este veteran al teatrelor de operații, a fost acolo de două ori, cunoaște proiectul. Având în vedere susținerea dumnealui, sperăm că la anul proiectul să între în linie dreaptă, pentru că nu mai trebuie decât avizul Bruxelles-ului”, spune Marius Apostol, care crede că soluția ar fi o finanțare europeană.

Șeful AMVVD crede că o astfel de investiție nu este un moft al unei asociații, ci este un proiect care ar ajuta România. „Un astfel de centru de recuperare nu are nicio țară din zonă. Nu are nici Bulgaria, nici Cehia. Aici ar putea veni la recuperare și persoane din alte state.”

„Armata Română a plătit cu viața. Și la ora actuală curge sânge românesc pe teatrele din Bosnia, Irak sau din Afganistan. Mai mult de atât ce poate să fie, decât când un militar al armatei române își dă viața pentru România”, mai spune Apostol.

Misiunile externe

După 1990, România a participat în zeci de misiuni internaționale, fie cu forțe ale Ministerului Apărării Naționale (Irak, Afganistan), fie cu reprezentanți ai trupelor Ministerului de Interne (Bosnia, Angola).

În acest moment, conform datelor MApN mai sunt în jur de 600 de români în misiunile internaționale ale NATO, UE și alte alianțe.

Cel mai mare număr de soldați români a fost trimis în Afganistan. Aici, între 2001 și 2011, au fost peste 32,000 de militari. În Irak, au fost puțin peste 10.000 de reprezentanți ai Armatei Române.

Marius Apostol spune că peste 50.000 de soldați sau membri ai forțelor de securitate au fost în misiuni internaționale în ultimii 30 de ani.

  • 16x9 Image

    Marian Păvălașc

    A intrat în echipa Europa Liberă în ianuarie 2021. Este un jurnalist freelancer care își propune să publice știri importante, dar și reportaje, investigații. A intrat în presă în primii ani ai studenției, în urmă cu 15 de ani, atunci când a început să scrie pentru un cotidian din Galați. 

XS
SM
MD
LG