Joi 24 august 1989

Comitetul Central al Partidului Comunist Român, Consiliul de Stat și guvernul României au dat o recepție cu ocazia zilei de 23 August, la Palatul din Piața Victoriei. Pe lângă Ceaușescu și soția sa, au mai participat membri și membri supleanți ai CPEx al CC al PCR, ai Consiliului de stat și guvernului, membri ai partidului cu stagiu în ilegalitate, participanți las revoluția de eliberare socială și națională, antifascistă și antiimperialistă, eroi ai muncii socialiste, eroi ai noii revoluții agrare, oameni de știință, artă și cultură, șefi ai cultelor, ziariști, șefi de misiuni diplomatice. Agerpres spune că participanții le-au adresa lui Ceaușescu și consoartei cele mai calde felicitări, împreună cu urări de sănătate, de viață lungă etc. iar recepția „a fost pătrunsă de aceeași emoționantă trăire a sentimentelor ce însuflețesc în aceste zile pe toți cei ce muncesc, la orașe și sate, pentru dezvoltarea multilaterală a României, pentru înaintarea fermă a patriei pe calea socialismului și comunismului.”

Au continuat manifestările dedicate zilei de 23 august „în întreprinderi, instituții și așezăminte culturale din Capitală”. La Întreprinderea Republica a avut loc o dezbatere cu tema „Pregătirea și desfășurarea actului istoric de la 23 August 1944” la care s-a discutat despre lupta întregului popor „sub conducerea Partidului Comunist Român în obținerea victoriei finale de acum 45 de ani.” La Întreprinderea Timpuri noi a fost prezentată o expunere cu titlul „Semnificația și importanța actului istoric de la 23 August 1944. Contribuția României la înfrângerea fascismului”. Întreprinderea cinematografică a Capitalei în colaborare cu Comitetul Municipal București al UTC a organizat un concurs de educație politică și cultură cinematografică intitulat „Pagini de istorie – pagini de glorie.” La Centrele de creație și cultură socialistă ale sectoarelor 1, 5 și 6 au avut loc colocvii, mese rotunde, expuneri evidențiind semnificația internă și externă a victoriei revoluției de eliberare socială și națională. În Bistrița Năsăud la Întreprinderea forestieră de exploatare și transport, Întreprinderea metalurgică și Întreprinderea de covoare Beclean, de asemenea la Întreprinderea de utilaj tehnologic Bistrița au avut loc expuneri, simpozioane sau dezbateri, de asemenea au fost inaugurate expoziții de carte social-politică având ca temă însemnătatea istorică a zilei de 23 August, „contribuția decisivă a secretarului general al partidului (...) la edificarea societății socialiste multilateral dezvoltate”. La Combinatul de pielărie și încălțăminte Clujeana, Utilaj textil „Unirea” și Galeriile Museion din Cluj, dar și în alte unități economice și de cultură din Dej sau Turda, au avut loc simpozioane, expuneri și dezbateri despre „mărețele victorii obținute de poporul român în anii construcției socialiste.” Lista poate continua la nesfârșit. De fapt, nicio întreprindere sau instituție mai răsărită nu și-a permis să organizeze ceva cu ocazia zilei de 23 August chiar dacă doar pe hârtie.

Poetul Liviu Ioan Stoiciu scrie în Jurnalul său: „Mă gândesc la aberanta concentrare umană, la lumea fără număr mobilizată din întregul județ să defileze, la mijloacele de transport folosite, la trenuri, autobuze, camioane, mașini mici puse inutil pe drumuri – ce or fi vrând tovarășii să demonstreze cu asta? În fiecare județ, fără doar și poate, a fost la fel, iar la București... Ehe, la București, din ce văd fugitiv la televizor, sunt noutăți cumva: tribuna oficială este instalată la noul Muzeu, dincolo de Eroilor. Muzeu de istorie în construcție, cu fațadă plină de coloane, pe Știrbei Vodă, în fața unui bulevard uriaș, coloanele circulă pe ruta Academia Militară – Centru; altă noutate, pe panouri enorme a apărut un portret comun, pe care insistă obiectivul televiziunii, portret cu N. Ceaușescu lângă Elena Ceaușescu – care ce vrea să mai însemne și asta? Elena Ceaușescu a preluat puterea în mâinile ei, de fapt, N. Ceaușescu ramolindu-se? Interesante vase comunicante familiale, dictatoriale...

În agenda Elenei Ceaușescu (apud Lavinia Betea) paginile zilelor de 23 și 24 august sunt albe. Cei doi au participat din plin la manifestările acelor zile dar, pe bună dreptate, spune Lavinia Betea, nu vom ști niciodată care a fost opinia lor despre lanțul uman organizat de 23 august de țările baltice. La 45 de ani de la semnarea Pactului Ribbentrop-Molotov două milioane de oameni și-au dat mâna formând un lanț uman de șase sute de kilometri pe granițele celor trei state baltice. I s-a spus Lanțul Libertății. Sau Lanțul baltic. Era felul celor trei republici de a atrage atenția lumii asupra celor 50 de ani de ocupație sovietică. Nu știm (dar putem bănui din discursurile ținute de Ceaușescu în acele zile) ce opinie ar fi putut avea despre marea manifestație care avusese loc în Praga cu câteva zile mai înainte (pe 21 august) pentru a comemora 21 de ani de la invadarea Cehoslovaciei de către trupele Pactului de la Varșovia. În urma protestelor sunt arestați 376 de oameni.

Pe adresa lui Ceaușescu vin telegrame din întreaga țară prin care „colectivele muncitorești” raportează îndeplinirea sarcinilor de plan în cinstea marii sărbători de la 23 August. Sunt în general telegrame venite de la Consiliile județene ale PCR. De pildă, județeana de partid de la Brăila a raportat că planul producției-marfă industriale pe opt luni din acest an a fost îndeplinit pe 22 august astfel că pe întreaga lună august se va înregistra o producție suplimentară de 450 de milioane de lei. De asemenea, s-au făcut amenajări pentru irigații fără precedent, creându-se pentru aceasta cea mai mare priză de apă pe Dunăre, de 145 m³/s. Brăilenii spun că au realizat în total 3200 km canale și conducte de irigații sub presiune, 230 stații de pompare, 40 de milioane de m³ de terasamente ,1,2 milioane de m³ de betoane și 450 km de linii electrice. Ctitorii pe placul lui Ceaușescu, nu e de mirare că e prima telegramă internă tipărit în ziarele partidului. Cei de la județeana Olt raportează că au încheiat planul cincinal pe 3 ani și opt luni pe data de 21 august astfel că vor avea o producție suplimentară de 1,1 miliarde de lei. Cei de la Argeș au realizat și ei planul de investiții și la structura construcții-montaj au înregistrat depășiri de peste 40 de milioane de lei. Lista continuă cu Bihor, Buzău, Bistrița-Năsăud, Arad care susțin că au realizat cifrele de plan cu zece zile înainte de termen. Angajații de la Energoutilaj București spun că au depășit planul pe opt luni încă din 7 august. Cei de la Constanța susțin că pe 21 august au realizat planul de producție-marfă industrială pe trei ani și nouă luni. Angajații de la Întreprinderea de Foraj Petromar Constanța spun că au îndeplinit planul la producția marfă industrială pe opt luni ale anului, urmând să obțină suplimentar, până la sfârșitul lunii produse în valoare de 52 de milioane de lei. Cei de la Întreprinderea Minieră Harghita spun că au realizat sarcinile de plan pe primele opt luni ale anului încă din 19 august. La Întreprinderea ARO din Câmpulung, se spune, planul pe trei ani și opt luni a fost realizat cu 30 de zile mai devreme.

Cine-i mai scrie lui Ceaușescu de Ziua Națională? Wojciech Jaruzelski, devenit un fel de general al unei armate moarte după ce comuniștii polonezi pierduseră conducerea guvernului. Chiar în ziua de 24 august guvernul lui Tadeusz Mazowieczki, reprezentant al Solidarităţii, este votat de Parlament. Tadeusz Mazowieczki devine primul prim-ministru necomunist dintr-o ţară membră a Pactului de la Varşovia iar comuniștii lui Jaruzelski nu mai dețin decât cinci ministere în noul guvern. Generalul îi transmite lui Ceaușescu că e satisfăcut că legăturile tradiționale de prietenie și simpatie „existente între popoarele noastre s-au consolidat și dezvoltat pe plan multilateral” și că privește cu stimă și apreciere „munca creatoare a poporului român, care adaugă noi realizări la patrimoniul statului socialist.” Moammer Al-Kadhafi trimite telegramă în care urează lui Ceaușescu sincere felicitări și fericire personală și țării prietene progres și prosperitate. Iar Chadli Bendjedid, președintele Republicii Algeriene Democratice și Populare îi spune lui Ceaușescu că e încredințat „că țările noastre, călăuzindu-se după idealurile comune de dreptate, progres și pace, vor acționa și în viitor pentru valorificarea tuturor formelor de cooperare și de conlucrare menite să confere un caracter permanent prieteniei tradiționale algeriano-române.” Primește o telegramă chiar și de la Partidul comunist japonez care se confesează pe un ton trist și profetic revoluționarilor de profesie din România: „considerăm că mișcarea comunistă internațională traversează o perioadă de instabilitate și avem convingerea că este mai important ca oricând să se țină seama de concepția și principiile socialismului științifici, care cumulează și sintetizează înțelepciunea întregii omeniri, apreciind că tocmai pe această gază, pot fi mobilizate eforturile popoarelor pentru cauza păcii și progresului social.”

Programul TV începe la ora 13 cu Telex. Urmează Album de sărbătoare. Emisiunea se închide la 15 și este reluată la 19 cu Telejurnal. Apoi la 19.30, Trăim decenii de împliniri mărețe. La 20.00, Columnele demnității românești. Un partid cutezător, un strălucitor conducător, o țară înfloritoare. La 20.25 Omagiu patriei și partidului. Program muzical-literar-coregrafic. La ora 20.55 Film serial. Misiunea. Producție a Studioului de film TV, realizată în Centrul de producție cinematografică București. Scenariul Francisc Munteanu. Regie: Virgil Calotescu. Episodul 3. La 21.45, Telejurnal iar la 21.55, Melodii de neuitat.