Linkuri accesibilitate

Copiii nimănui în cifre


În fiecare an­­­ în sistemul de protecție intră aproximativ 10.000 de copii, motivele principale fiind sărăcia și lipsa educației. Potrivit unui raport realizat de către deputata Oana Bîzgan, la finalul lui 2017 existau 3257 de copii declarați ”adoptabili”, din care 2362 erau considerați ”greu adoptabili” şidoar 2652 de familii cu atestat de familie adoptatoare. Mai exact, raportul copii- familii adoptatoare nu este nici măcar de 1 la 1, iar procentul copiilor adoptați este de doar 1,7%.

”În plus, 85,5% din familii doresc să adopte copii mai mici de 7 ani (79% doresc copii mai mici de 3 ani), iar in centrele rezidentiale doar 9,7% dintre copii au vârsta sub 7 ani. Concluzia este că avem o situaţie în care procesul de potrivire, indiferent cât de bine ar putea fi realizat, nu poate compensa pentru aceste diferenţe şi deci, este nevoie să acţionăm pentru a găsi o familie şi pentru aceşti copii”, se spune în raportul citat.

Datele de la Autoritatea Națională pentru Protecția Drepturilor Copilului și Adopție (ANPDCA) arată că în sistemul de protecție există în momentul de față 52.783 de copii, din care 17.096 în sistem de tip rezidențial ( adică orfelinate), iar 35.687 în cel de tip familial, care include 17.835 de asistenți maternali și 13.133 familii extinse. Numărul angajaților din cadrul Direcțiilor județene este de 32.297 de persoane, 34.79% asistenți maternali, 38,80% angajați în serviciile de tip rezidențial. Situația cea mai grea o au copiii din marile centre de plasament, unde se petrec și cele mai multe abuzuri, dar România și-a asumat ca până în 2020 să închidă toate aceste centre. Din 2014 și până acum, potrivit informațiilor Europei Libere, au fost închise doar 11 din 166 case de copii.

XS
SM
MD
LG