Ucraina: 400.000 de cazuri de coronavirus și stare de urgență până la sfârșitul anului
Guvernul a prelungit starea de urgență până la sfârșitul anului, Ucraina depăşind în acest moment pragul de 400.000 de cazuri de infecţie cu virusul SARS-CoV-2.
Totodată, de duminică până luni, în rândul ucrainenilor bolnavi de COVID-19 au fost înregistrate 69 de decese. Potrivit datelor publicate pe site-ul Sistemului ucrainean de monitorizare a răspândirii coronavirusului, bilanţul epidemiei în Ucraina a ajuns, astfel, la 402.194 de îmbolnăviri şi 7.375 de decese provocate de COVID-19.
De duminică până luni, 2.327 de ucraineni s-au vindecat de COVID-19, numărul total de cazuri vindecate ajungând la 163.768. În acest moment, în Ucraina mai sunt 231.051 de cazuri active de COVID-19, cu 4.358 mai multe decât la raportarea de duminică.
Zelenski doreşte dizolvarea Curţii Constituţionale
Volodimir Zelenski a propus Radei Supreme (parlamentul unicameral) să dizolve Curtea Constituţională ca urmare a deciziei acesteia de a invalida o serie de legi anticorupţie pentru că ar fi "prea severe".
Într-un efort destinat să rezolve unele dintre crizele majore ale preşedinţiei sale, Zelenski a prezentat parlamentului un proiect de lege care proclamă "nulă" decizia Curţii, "adoptată în situaţia unui conflict de interese" de către judecătorii săi şi "pune capăt puterilor" tuturor magistraţilor.
Sesizată de 50 de deputaţi proruşi, Curtea Constituţională a anunţat miercuri că a anulat o parte din legile anticorupţie în vigoare de mai mulţi ani, considerându-le prea severe.
Ea a suprimat în special responsabilitatea penală pentru oficialii care se fac vinovaţii de informaţii false în declaraţiile de avere, un delict pasibil până în prezent de o pedeapsă de doi ani de închisoare; a suspendat accesul la totalitatea declaraţiilor de avere publicate online şi a redus prerogativele Agenţiei guvernamentale responsabile de controlul acestor documente.
Această decizie a avut un puternic răsunet în Ucraina. În cursul unei reuniuni a Consiliului de Securitate Naţională şi Apărare, convocat de urgenţă joi, Zelenski a calificat-o drept "ameninţare pentru securitatea naţională", cerând pregătirea a noi proiecte de lege anticorupţie şi anchetarea circumstanţelor în care a fost luată decizia respectivă.
Şeful administraţiei sale, Andri Iermak, a evocat o "ingerinţă externă" în activitatea Curţii, în cadrul unei întâlniri vineri cu ambasadori din G7, care se declaraseră în ajun "alarmaţi" de decizia acestei instanţe.
"Preşedintele nu se va opri pe calea reformelor şi a luptei împotriva corupţiei", a asigurat Iermak, promiţând să găsească o "soluţie" acestei crize, care a scos la iveală deficienţele sistemului judiciar ucrainean, considerat corupt.
O anulare o legilor anticorupţie ar risca să antreneze suspendarea ajutorului financiar occidental de care Ucraina este foarte dependentă şi sfârşitul unui regim de scutire de vize pentru ucraineni din partea Uniunii Europene.
Peste 1.000 de persoane, între care mulţi militanţi anticorupţie, au protestat vineri în faţa sediului Curţii Constituţionale împotriva deciziei acesteia.
Preşedintele Curţii, Oleksandr Tupitski, a acuzat preşedinţia că încearcă să pună botniţă instituţiei sale, afirmând că proiectul de lege conţine "semnele unei lovituri de stat". "Obiectivul acesteia este de a crea o curte neutră, obedientă", a declarat magistratul.
Denunţând totodată decizia Curţii, opoziţia şi numeroşi experţi au criticat şi proiectul de lege prezidenţial, argumentând că Constituţia ucraineană nu prevede posibilitatea destituirii judecătorilor săi printr-un vot parlamentar şi nici anularea deciziei sale.
Zelenski riscă astfel să nu reuşească să reunească suficiente voturi în parlament pentru proiectul său de lege asupra dizolvării Curţii.
OSCE apreciază transparenţa alegerilor, dar critică o iniţiativă a lui Zelenski
Observatorii internaţionali au elogiat transparenţa alegerilor locale care au avut loc duminică în Ucraina, criticând în acelaşi timp o "consultare" a alegătorilor organizată în apropiere de birourile de vot la iniţiativa preşedintelui ucrainean.
După triumful electoral al preşedintelui Volodimir Zelenski şi al partidului său anul trecut, formaţiunea sa Slujitorul Poporului a înregistrat un regres la scrutinul de duminică, fiind devansată de rivalii săi în majoritatea marilor oraşe, potrivit exit-poll-urilor.
"Procesul de vot a fost calm în ansamblu, bine organizat şi transparent", a precizat într-un comunicat Organizaţia pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE), acuzând în acelaşi timp "lacunele rămase" în legislaţia electorală.
În schimb, OSCE a criticat o consultare a alegătorilor organizată în apropierea birourilor de vot la iniţiativa lui Volodimir Zelenski pentru a afla opinia lor despre cinci subiecte, printre care legalizarea canabisului în scop terapeutic, reducerea numărului de deputaţi sau crearea unei "zone de liber schimb" în estul ţării.
Organizat sub sloganul "Cinci întrebări din partea preşedintelui", acest sondaj "a părut să creeze un avantaj politic nepotrivit în ziua scrutinului şi a afectat separaţia între stat şi partid", potrivit OSCE.
Experţi şi opoziţia au denunţat deja această iniţiativă, anunţată de preşedintele ucrainean cu circa zece zile înainte de scrutin, ca pe o iniţiativă a lui Zelenski de a-şi mobiliza electoratul propriului partid, în scădere de popularitate.
Alegerile locale, o înfrângere pentru Zelenski
Volodimir Zelenski a suferit o înfrângere la alegerile locale desfăşurate duminică, partidul său fiind devansat de adversari în majoritatea oraşelor mari.
În nouă mari oraşe şi centre regionale din toată Ucraina unde au fost realizate aceste sondaje, niciun candidat al partidului prezidenţial nu a fost ales primar, nici chiar în oraşul natal al lui Volodimir Zelenski, departe de triumful electoral propriu şi al partidului său anul trecut.
Partidul său, Servitorul poporului, s-a clasat pe primul loc la consiliile municipale doar în două mari oraşe din centru, iar în alte şapte figurează cel mai frecvent pe poziţia a treia, indică două sondaje.
Ucraina şi-a ales duminică primarii şi consilierii locali şi regionali, un vot considerat ca un test pentru Volodimir Zelenski, un fost actor fără experienţă politică, ales triumfal la preşedinţie în aprilie 2019 pe baza promisiunilor de eradicare a corupţiei şi încetare a războiului cu separatiştii proruşi din estul ţării.
Trei luni mai târziu, partidul său nou înfiinţat a obţinut mai mult de jumătate din mandatele parlamentare, un record pentru această fostă republică sovietică având circa 40 de milioane de locuitori.
În lipsa unor schimbări concrete, sprijinul popular s-a diminuat şi, potrivit unui recent sondaj, partidul prezidenţial este creditat cu doar 17% din intenţiile de vot la nivelul întregii ţări, urmat îndeaproape de opoziţia prorusă (Platforma de opoziţie - Pentru viaţă, 14%) şi prooccidentală (Solidaritatea europeană a fostul preşedinte Petro Poroşenko, 13%).
Prezenţa la vot duminică a fost de circa 36%, potrivit ONG-ul specializat Opora, faţă de 47% la precedentele alegeri locale de acum cinci ani.