Situația pe front în Donbas
Se așteaptă reînnoirea a circa 75% din totalul locurilor de parlamentar
Se așteaptă reînnoirea a circa 75% din totalul locurilor de parlamentar, iar partidul lui Zelinski, Sluga Naroda (Servitorul Poporului) e creditat cu 40% din intențiile de vot
Formațiunea lui Zelenski "Slujitorul poporului" - dupa numele unui serial televizat in care Zelenski interpreteaza rolul unui profesor devenit pe neasteptate presedinte - este creditata cu intre 42% si 52% din intentiile de vot in randul alegatorilor care s-au decis pe cine vor vota duminica, cu mult inaintea rivalilor sai.
Este un sprijin impresionant pentru un partid total necunoscut pana la inceputul campaniei prezidentiale a lui Zelenski, care si-a invins in mod zdrobitor predecesorul, Petro Porosenko, castigand 73% din sufragii in aprilie, cu promisiunea de a "sparge sistemul".
"Slujitorul poporului" noteaza pe site-ul sau ca "lanseaza o provocare sistemului" si promite sa aduca noi oameni pregatiti "sa faca schimbari" pentru a "curata tara de coruptia" omniprezenta.
In absenta unui plan de actiune detaliat, aceste promisiuni seduc electoratul uneia dintre cele mai sarace tari din Europa, care se confrunta cu un razboi impotriva separatistilor prorusi, conflict soldat cu aproape 13.000 de morti in cinci ani.
"Vrem sa credem ca tinerii care nu au facut niciodata politica si nu sunt implicati in coruptie si in escrocherii vor reusi sa faca totul ca Vasil Goloborodko", personajul incarnat pe ecran de Zelenski, care apara interesele oamenilor obisnuiti, subliniaza sociologul Irina Bekeskina, directorul fundatiei Initiative democratice din Kiev.
Partidul lui Zelenski a mers pana intr-acolo incat sa recruteze 30 de candidati prin site-ul sau Internet, interzicand deputatilor in exercitiu sa se inscrie pe lista sa electorala.
Aceeasi decizie a fost luata de partidul prooccidental Golos (Vocea), care pledeaza de asemenea pentru o reinnoire politica. Fondata in luna mai de catre superstarul rock ucrainean Sviatoslav Vakartciuk, formatiunea este creditata cu intre 4% si 9% din intentiile de vot si ar putea, potrivit unor sondaje, sa ajunga pe locul al treilea.
Aceasta aglomeratie de chipuri noi promite o reinnoire fara precedent a elitelor in Ucraina, unde scena politica este dominata pana in prezent de politicieni formati inca pe timpurile URSS.
"Este posibil ca pana la 75% dintre deputatii alesi sa fie novici", prezice Oleksandr Susko, director executiv al Fundatiei internationale Renasterea din Kiev.
Dintre cele 20 de partide inscrise in cursa, multe altele au sanse sa treaca pragul electoral de 5%, intre care formatiunea prorusa Platforma de opozitie (12-14%, potrivit sondajelor), urmata de miscarile prooccidentale Solidaritatea europeana a fostului presedinte Petro Porosenko (7-9%) si Batkivscina (Patria) a fostului premier Iulia Timosenko (6-7%).
Aceste previziuni acopera doar 225 de locuri in Rada Suprema (Parlamentul unicameral), restul de 199 deputati vor fi alesi prin vot majoritar intr-un singur tur.
In aceasta configuratie, una din mizele-cheie este daca partidul lui Zelenski va obtine singur majoritatea sau daca va trebui sa formeze o coalitie pentru a valida apoi numirea unui prim-ministru si guvernul sau.
Chiar daca Zelenski nu a facut inca nicio propunere pentru functia de prim-ministru, media scriu despre cinci persoane cunoscute ca reformatori reputati, printre care Vladislav Raskovan, administrator supleant al Fondului Monetar International (FMI), in varsta de 41 de ani, precum si ex-ministrul economiei de origine lituaniana Aivaras Abromavicius, in varsta de 43 de ani.
Cei mai multi dintre deputatii in exercitiu si unii membri ai actualului guvern sunt ostili lui Zelenski care, abia investit, a dizolvat parlamentul ales in 2014 si a convocat alegeri legislative anticipate fara sa astepte scrutinul prevazut in octombrie.
Analistii saluta cu prudenta o reinnoire parlamentara, temandu-se de lipsa de competenta a noilor parlamentari neexperimentati si de un posibil "haos”.
Zelenski propune Moscovei să-l dea la schimb pe jurnalistul Kiril Vîşinski pentru Oleg Senţov
Volodimir Zelenski a propus Moscovei să-l dea la schimb pe cineastul ucrainean Oleg Senţov, care se află într-o închisoare în Rusia, pentru jurnalistul ucraineano-rus Kiril Vîşinski, judecat pentru 'înaltă trădare' de Kiev.
'Noi suntem pregătiţi să-l dăm la schimb pe Vâşinski pentru Senţov, de exemplu', a declarat şeful statului ucrainean, citat într-un comunicat al preşedinţiei de la Kiev, precizând că, în cazul unui astfel de acord, eliberarea ar trebui să fie 'simultană'.
Oleg Senţov a fost arestat în mai 2014 în Crimeea după ce a participat la proteste împotriva anexării acestei insule din sudul Ucrainei. Cazul său este cel mai cunoscut printre zecile de ucraineni reţinuţi în Rusia şi consideraţi drept 'prizonieri politici' de Kiev.
Condamnat la 20 de ani de închisoare pentru 'terorism' şi 'trafic de arme' în Rusia în urma unui proces catalogat drept 'stalinist' de către Amnesty International, acest regizor de 43 de ani se află într-o închisoare din Marele Nord rus. Ucraina, Occidentul şi numeroase celebrităţi internaţionale au solicitat de nenumărate ori punerea sa în libertate.
Kiril Vîşinski (52 de ani), fostul şef al filialei din Ucraina a agenţiei de presă ruse RIA Novosti, a fost arestat în mai 2018 la Kiev şi inculpat pentru 'înaltă trădare', un delict pasibil cu 15 ani de închisoare. Arestarea sa a fost denunţată virulent de către Moscova.
Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a apreciat joi că 'revenirea' lui Vîşinski în Rusia ar fi 'un excelent prim pas' spre restabilirea relaţiilor între cele două foste republici sovietice vecine, ale căror relaţii sunt tensionate de cinci ani.
Moscova a organizat manevre militare în Marea Neagră înainte de alegeri
Moscova a organizat exerciţii cu tiruri cu rachete şi avioane de luptă în largul Crimeii (anexate) în Marea Neagră, cu numai câteva zile înaintea alegerilor legislative anticipate de duminică din Ucraina, susţinând că acestea au fost manevre planificate din timp, potrivit media ruse.
Echipajul de luptă al fregatei 'Amiralul Makarov' a lovit cu succes o rachetă-ţintă (de tipul Progres) cu sistemul antirachetă Ştil în timpul unui exerciţiu desfăşurat în largul Crimeii, a anunţat vineri căpitanul de rangul II, Aleksei Rulev, şeful Departamentului de comunicare al Flotei Rusiei din Marea Neagră, citat de TASS.
Potrivit acestuia, în exerciţii a fost implicat şi sistemul antirachetă de coastă 'Utios', care a avut drept sarcină să detecteze o grupare navală a unui inamic imaginar şi să o neutralizeze cu tiruri cu rachete.
'Componentele operative ale fregatei "Amiralul Makarov" şi ale sistemului de coastă "Utios" au efectuat tiruri cu rachete. Am desfăşurat un exerciţiu comun al forţelor navale cu sistemul de rachete antinaval "Utios" (cu baza în silozuri) în apele Mării Negre', a detaliat purtătorul de cuvânt citat.
Perimetrul de desfăşurare a exerciţiului a fost închis circulaţiei maritime, pentru securizarea respectivei zone în Marea Neagră fiind mobilizate 17 nave de luptă şi auxiliare, precum şi aviaţia militară maritimă.
În acelaşi timp, avioane de vânătoare şi de luptă Su-27 şi Su-30 din cadrul Districtului militar Sud au lansat rachete şi bombe asupra posturilor de comandă ale unui inamic imaginar în cadrul unui exerciţiu desfăşurat joi pe terenul de antrenamente Ciauda din Crimeea.
'Echipajele avioanelor de luptă miltirol Su-27 şi Su-30 din cadrul forţelor aeriene ale Districtului militar Sud, cu baza pe aerodromul Belbek (Crimeea), au lansat tiruri cu rachete şi au efectuate bombardamente împotriva unor ţinte la sol ale unui inamic imaginar la centrul de antrenamente Ciauda, în apropiere de Feodosia' , potrivit unui comunicat oficial.
Rusia desfăşoară exerciţii militare în Marea Neagră de la începutul acestei luni, o parte din ele au fost efectuate în paralel cu exerciţiul "Sea Breeze 2019", organizat de Alianţa Nord-Atlantică împreună cu parteneri din zona Mării Negre în prima decadă a acestei luni.
Agenţia de presă rusă RIA Novosti a comunicat la 10 iulie, citând surse ale comandamentului marinei ucrainene, că nava 'Smetlivîi' din cadrul Flotei ruse din Marea Neagră a intrat în zona închisă unde avea loc exerciţiul cu participarea NATO şi a Ucrainei. Nava rusească a apărut în zona unde vase ale Alianţei efectuau tiruri cu tunuri de artilerie. Kievul a declarat că 'Smetlivîi', care a pretextat probleme la sistemul de comunicaţii, ar fi putut provoca o situaţie periculoasă prin apariţia sa în acel perimetru.