Linkuri accesibilitate

Consiliul European vs dezinformarea despre Covid și majorarea prețurilor la energie


Președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și președintele Consiliului European, Charles Michel, într-o discuție înainte de începerea uneia din reuniunile Consiliului European.
Președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și președintele Consiliului European, Charles Michel, într-o discuție înainte de începerea uneia din reuniunile Consiliului European.

Evoluția Covid, în condițiile în care „cifrele pandemiei sunt în creștere în unele state membre", și combaterea dezinformării pe acesta subiect se află pe agenda reuniunii  Consiliului European, din 21-22 octombrie, de la Bruxelles.

Liderii europeni vor discuta și despre majorarea prețurilor la energie, siguranța cibernetică și transformarea digitală a Europei, migrația și securitatea frontierelor.

La reuniune va participa și președintele României, Klaus Iohannis, care a prezentat deja, la o întrunire pregătitoare de luni, în format de videoconferință cu președintele Consiliului European, Charles Michel, situația pandemiei din România și a mulțumit pentru ajutorul acordat de statele membre.

Vaccinarea anti-Covid și dezinformarea. Creșterea rolului OMS

„Pentru a crește în continuare ratele de vaccinare pe întreg teritoriul Uniunii, ar trebui intensificate eforturile de depășire a ezitării vaccinale, inclusiv prin abordarea dezinformării”, se spune într-o declarație comună pe care membrii Consiliului o vor adopta după două zile de discuții, potrivit documentului intrat în posesia Europei Libere.

„Pandemia nu a trecut și cifrele sunt în creștere în unele state membre. Vaccinarea a dus la progrese importante, dar trebuie să facem mai mult în special în privința ezitării în fața vaccinării și pentru combaterea dezinformării", se arată în scrisoarea la invitație trimisă de Charles Michel liderilor europeni. România se află pe penultimul loc în UE în privința ratei de vaccinare.

Având în vedere evoluția situației epidemiologice, Consiliul European solicită o coordonare suplimentară pentru a facilita libera circulație în UE și încurajează Comisia să-și accelereze activitatea în ceea ce privește recunoașterea reciprocă a certificatelor cu țările terțe.

Pe baza experiențelor dobândite de la începutul pandemiei de Covid, Consiliul recomandă consolidarea rezistenței UE și pregătirea ei pentru eventuale alte crize, „pentru a asigura o mai bună prevenire, pregătire și răspuns la viitoarele urgențe de sănătate din UE.”

De asemenea, Consiliul European va cere încheierea negocierilor privind pachetul legislativ al Uniunii pentru Sănătate, pentru a asigura accesul tuturor statelor membre la medicamente și la vaccinuri.

Totodată, Consiliul va cere eliminarea rapidă a obstacolelor care împiedică livrarea rapidă a vaccinurilor și către țările mai nevoiașe. În acest sens, UE va continua să sprijine producția și utilizarea vaccinurilor în țările partenere.

În contextul viitoarei reuniuni G20 și a reuniunii Adunării Mondiale a Sănătății din noiembrie, Consiliul European intenționează să acorde Organizației Mondiale a Sănătății „un rol puternic și central” în viitoarea guvernanță globală a sănătății și pentru realizarea unui tratat internațional privind pandemiile.

Prețurile la energie

Recenta majorare a prețurilor și impactul acesteia asupra cetățenilor și întreprinderilor, în special a cetățenilor vulnerabili și a IMM-urilor, au fost combătute cu un set de instrumente prezentat recent de Comisia Europeană.

În consecință, Consiliul European invită:

  • statele membre și Comisia să utilizeze urgent acest set de instrumente pentru a oferi ajutor pe termen scurt consumatorilor cei mai vulnerabili și pentru a sprijini companiile europene;
  • Comisia și Consiliul să ia în considerare măsurile pe termen mediu și lung care să asigure energia la un preț accesibil gospodăriilor și companiilor, să sporească rezistența sistemului energetic al UE, să asigure securitatea aprovizionării și să sprijine tranziția către neutralitatea climatică; și
  • Banca Europeană de Investiții să analizeze modalitățile de accelerare a investițiilor în tranziția energetică, în limita spațiului actual de capital, în vederea reducerii riscurilor viitoare de perturbare și a îndeplinirii ambițiilor globale de conectivitate ale Europei.

Reuniunea extraordinară a Consiliului TTE (Energie) din 26 octombrie 2021 va prelua lucrul la întregul pachet, după care Consiliul va reveni și va interveni dacă va fi necesar.

Siguranța digitală. Digitalizarea Europei

Uniunea Europeană intenționează să determine „transformarea digitală a Europei, care va conduce la creșterea noastră economică, la crearea de locuri de muncă și competitivitate și va consolida suveranitatea noastră digitală într-o manieră autodeterminată și deschisă”, amintește Consiliul European în declarația pregătită pentru adoptare la reuniunea de la sfârșitul acestei săptămâni.

„Acest lucru ne va consolida rezistența și va facilita tranziția verde. În acest scop, Consiliul European subliniază necesitatea unor politici digitale incluzive și durabile și, în special, să se concentreze asupra abilităților și educației digitale”, se spune în document.

Din acest motiv, Consiliul European solicită examinarea rapidă a propunerii Comisiei de stabilire a programului de politică 2030 „Calea către decada digitală”, de punere în aplicare a „busolei digitale.”

Consiliul European a analizat progresele înregistrate pe agenda digitală și pe dosarele legislative cheie și îi încurajează pe co-legiuitori să ajungă la un acord cu privire la Regulamentul privind serviciile de roaming până la sfârșitul anului și îi invită să continue lucrările la propunerile din Legea serviciilor digitale și a Legii piețelor digitale în vederea realizării unui „acord ambițios” cât mai curând posibil.

În plus, Consiliul European cere urgentarea următoarelor inițiative:

  • crearea unui cadru de reglementare care să conducă la inovare și care să faciliteze o mai bună portabilitate a datelor, un acces echitabil la date și care să asigure interoperabilitatea;
  • stabilirea unui cadru de reglementare favorabil inovării pentru inteligența artificială, pentru a accelera utilizarea acestei tehnologii atât de sectorul privat, cât și de cel public, asigurând în același timp siguranța și respectarea deplină a drepturilor fundamentale;
  • stabilirea unor standarde comune și stabilirea unui acord asupra unei abordări coordonate pentru un cadru european de identitate digitală;
  • promovarea creării unui ecosistem de microcip european de ultimă generație pe întregul lanț valoric și construirea unei rezistențe suplimentare, inclusiv în materie de materii prime, pentru a evita lipsurile care împiedică transformarea digitală a Europei.

Consiliul cere Comisiei să avanseze lucrările cu privire la propunerea de directivă revizuită privind securitatea rețelelor și a sistemelor informatice, propunerea de directivă privind reziliența entităților critice și setul de instrumente pentru diplomația cibernetică.

„Acesta subliniază necesitatea unei coordonări și a unei pregătiri eficiente în fața amenințărilor la adresa securității cibernetice”, se mai spune în documentul citat.

În acest context, Consiliul cere dezvoltarea în continuare a cadrului UE de gestionare a crizelor de securitate cibernetică și a unui răspuns eficient la nivelul UE la incidentele și crizele de securitate cibernetică pe scară largă, inclusiv prin exerciții și prin explorarea potențialului unei inițiative a Unității Cibernetice Comune.

Acesta subliniază necesitatea de a consolida acțiunile în lupta împotriva criminalității cibernetice, în special a atacurilor de tip ransomware, și de a spori cooperarea cu țările partenere, inclusiv în forurile multilaterale.

Consiliul European „așteaptă cu nerăbdare rezultatul revizuirii în curs a cadrului politic al UE în domeniul apărării cibernetice”, se spune în documentul ce va fi adoptat la finalul reuniunii.

De asemenea, Consiliul cere dezvoltarea și promovarea unui model european de conectivitate bazat pe valorile, încrederea, transparența și responsabilitatea UE.

Migrația

La Consiliului European din 24 - 25 iunie 2021 au fost prezentate opt planuri de acțiune pentru țările de origine și de tranzit pentru a preveni pierderea de vieți omenești și pentru a reduce presiunea asupra frontierelor europene în conformitate cu legislația UE și internațională,

Comisia și Înaltul Reprezentant, împreună cu statele membre, după caz, ar trebui să facă aceste planuri operaționale și să le pună în aplicare fără întârziere, în cooperare cu țările partenere.

Consiliul European se așteaptă ca planurile de acțiune să fie susținute de calendare concrete și de sprijin financiar adecvat și își reiterează cererea adresată Comisiei de a raporta Consiliului intențiile sale în acest sens.

Consiliul European cere Comisiei să prezinte propuneri pentru acțiuni de finanțare pe toate rutele migratoare și să raporteze periodic Consiliului în acest sens. „Cea mai bună utilizare posibilă ar trebui făcută de cel puțin 10% din pachetul financiar NDICI, precum și de finanțare în cadrul altor instrumente relevante, pentru acțiuni legate de migrație”, se spune în declarația pe care Consiliul o va da publicității la finalul reuniunii.

Consiliul cere realizarea „în timp util” a finanțării refugiaților sirieni și a comunităților gazdă din Turcia, Iordania, Liban și alte părți ale regiunii în cadrul instrumentelor relevante.

Totodată, Consiliul European avertizează că nu va „accepta nicio încercare a țărilor terțe de a instrumentala migranții în scopuri politice și condamnă astfel de atacuri hibride la frontierele UE.”

La reuniunea de joi și vineri, organismul strategic al Uniunii, însărcinat prin Tratatul de la Lisabona cu definirea politicilor generale și cu rezolvarea crizelor din spațiul comunitar, va stabili și următoarele direcții privind comerțul și politica comercială ale UE, cooperarea în regiunea Indo-Pacifică și va pregăti summitul pentru Parteneriatul Estic și schimbările climatice.

  • 16x9 Image

    Dora Vulcan

    Dora Vulcan este Senior Correspondent și s-a alăturat echipei Europa Liberă în ianuarie 2020. A intrat în presă în 1992 ca reporter de politică internă la România liberă. A devenit apoi jurnalist de investigații specializat în Justiție, preocupat de ingerința politicului în anchetele penale. În paralel, Dora a fost și stringer BBC. A scris la Revista „22” despre plagiatele din mediul universitar, a acoperit domeniul politic la Reporter Global (partener The Economist în România) și a fost editor coordonator la departamentul Social al agenției Mediafax. A fost consultant pentru filmul „De ce eu?”, despre moartea suspectă a procurorului Cristian Panait, o tragedie cu implicații politice care a marcat anii 2000.  

XS
SM
MD
LG