Linkuri accesibilitate

Cinci zile de grevă generală. Cum s-au blocat negocierile guvern - sindicate. Lider sindical: „Nu dăm înapoi, categoric nu!”


Nemulțumirile greviștilor nu sunt de dată recentă, așa cum sugerează guvernanții. Guvernul, președintele și liderii coaliției au fost informați încă din decembrie trecut de nemulțumirile cadrelor didactice.
Nemulțumirile greviștilor nu sunt de dată recentă, așa cum sugerează guvernanții. Guvernul, președintele și liderii coaliției au fost informați încă din decembrie trecut de nemulțumirile cadrelor didactice.

La câteva zile de când peste 100.000 de profesori au intrat în grevă generală, coaliția de guvernământ a renunțat la negocierile de predare-primire a guvernării, așa-zisa „rotativă” care-i consuma toate energiile.

Amânarea rocadei care l-ar fi adus pe liderul PSD Marcel Ciolacu în fruntea guvernului în locul omologului său de la PNL, Nicolae Ciucă, a fost maxima concesie făcută de putere greviștilor din învățământ.

Sindicaliștii nu au fost, însă, impresionați de brusca responsabilizare a coaliției de guvernare, care a părut să înțeleagă, în sfârșit, că nu are cum gestiona transferul conducerii guvernului – care nu s-a dovedit o simplă formalitate – în paralel cu rezolvarea situației cadrelor didactice, ajunse una dintre cele mai năpăstuite categorii profesionale din România.

La doar o zi de la intrarea în grevă, președintele Klaus Iohannis le-a dat „dreptate” profesorilor, spunând că nemulțumirile lor sunt îndreptățite și că „dascălii”, termen duios folosit de guvernanți când vor să mimeze atașamentul față de cadrele didactice, „trebuie plătite la adevărata lor valoare”.

Din decembrie am început să aducem la cunoștință Guvernului care sunt problemele. Din februarie am făcut adrese, invitații către președinte, către președinții celor trei partide care formează coaliția care se află la putere în momentul de față pentru discuții tranșante

Nu a spus atunci șeful statului o vorbă despre faptul că greva nu a apărut din neant exact înaintea evaluărilor naționale și a examenului de bacalaureat, reproșuri care le sunt aduse cadrelor didactice cu privire la momentul în care au decis să ceară majorări salariale.

De fapt, primul semnal a fost primit de guvernanți încă din luna decembrie a anului trecut, când profesorii au avertizat că vor intra în grevă dacă situația lor nu va fi rezolvată.

„Din decembrie am început să aducem la cunoștință Guvernului care sunt problemele. Din februarie am făcut adrese, invitații către președinte, către președinții celor trei partide care formează coaliția care se află la putere în momentul de față pentru discuții tranșante.

Toate aceste amânări repetate nu au făcut decât să-i radicalizeze pe colegii noștri. Nu trebuie uitat că premierul [Nicolae Ciucă], în ianuarie, după o întâlnire cu domnia sa, ne-a cerut - nouă și ministrului Educației - să elaborăm o grilă de salarizare corectă pentru cei din învățământul preuniversitar. Iar noi am făcut-o”, a explicat Marius Nistor pentru Europa Liberă, liderul Federației „Spiru Haret”.

Ce s-a întâmplat între timp?

Coaliția a scos din pachetul de legi ale Educației - adoptat între timp în plină grevă a profesorilor - exact detaliile legate de salarizarea profesorilor. Adică exact ceea ce-i interesa direct și personal, transferându-le în sarcina legii salarizării unitare pe care Ministerul Muncii o va finaliza cel mai devreme pe la jumătatea lunii iulie, cu aplicare de la 1 ianuarie anul viitor.

Marți, pe 23 mai, la o săptămână de la intrarea profesorilor în greva de avertisment, premierul Nicolae Ciucă a spus, după discuțiile cu reprezentanții părinților și ai elevilor, că, deși legitime, solicitările cadrelor didactice nu-și pot găsi rezolvarea într-o „grevă generală pe final de an școlar, atunci când trebuie încheiate mediile și pregătite examenele naționale”.

Tot atunci, Ciucă a anunțat transferul către jumătatea lunii iulie a problemei salarizării cadrelor didactice.

Premierul nu a spus nici el nimic despre întâlnirea cu sindicatele profesorilor din luna ianuarie, când a fost avertizat că nemulțumirile se acutizează și chiar el a cerut o grilă de salarizare corectă din punctul de vedere al profesioniștilor domeniului. Tot așa cum nu a dat nicio explicație despre scoaterea ei, de către coaliția de guvernare din Parlament, din pachetul de legi ale Educației.

Decizia coaliției de a tergiversa rezolvarea problemelor salariale, în fapt a traiului de pe o zi pe alta pentru cea mai mare parte dintre cadrele didactice, i-a înfuriat pe profesori, care au anunțat că vor continua greva.

Cât privește stimulentele gândite de guvernanți, voucherele de 1.000 și 1.500 de lei și majorarea cu 9% a salariilor personalului nedidactic din învățământ, măsură care vizează 55.000 de persoane, reprezintă prea puțin față de nevoile angajaților din învățământ, spune Marius Nistor.

„Să fie sănătoși, dar pentru personalul nostru nedidactic înseamnă o creștere de vreo sută și ceva de lei, dacă e să luăm un singur exemplu, iar restul nu se ridică la nivelul așteptărilor colegilor.”

Majorarea de 9%, de la 1.920 lei, cât primește acum un angajat din categoria personalului nedidactic, la 2.092,8 lei reprezintă un plus la salariu 172,8 lei pe lună. Acestor venituri li se vor adăuga două prime consecutive, una în luna iunie şi una în luna octombrie, de câte 500 de lei fiecare.

În schimb, primele de 1.000 și de 1.500 de lei, acordate în iunie și octombrie, vizează 220.000 de angajați, personal didactic şi personal didactic auxiliar.

Iohannis, surprins

Oferta guvernanților pare să-l fi liniștit pe președintele Klaus Iohannis, care, într-un puseu de entuziasm, după ce a ascultat un hit din Epoca de Aur cântat de copiii care l-au întâmpinat în vizita sa din comuna Cristina/jud. Sibiu, s-a arătat „puțin surprins că nimeni din cei (sic!) care au organizat greva n-au constatat sau au subliniat [prea puțin] că exact în această perioadă Parlamentul a adoptat noile Legi ale Educației”.

„M-aș fi așteptat, măcar marginal, să se menționeze și aceste lucruri”, a spus Iohannis.

„Mi-aș fi dorit foarte mult ca și cei care vorbesc în ultima vreme foarte mult despre ce ar trebuie să facem să constate că am făcut pași și vom face și în continuare.”

Cât privește revendicările greviștilor, Iohannis a spus că este convins că „aceste chestiuni se vor rezolva într-un viitor nu îndepărtat. Nu vreau să spun că în jumătate de an”.

El a trimis și o săgeată către sindicatele care „întotdeauna cer foarte mult și, dacă se poate, cer foarte mulți bani”, omițând că e vorba și de revendicări ale unor profesori debutanți care câștigă sub salariul mediu pe economie.

Câte dintre beneficiile Legii Educației ajută cu adevărat cadrele didactice

Cadrele didactice care ocupă un post în zonele defavorizate vor primi o primă de instalare egală cu cinci salarii minime brute pe ţară. Naveta personalului din învăţământ va fi decontată de la bugetul de stat, nu de la primării, cu beneficiul evitării obișnuitelor blocaje sau întârzieri.

Norma didactică va fi redusă cu două ore săptămânal pentru personalul didactic de predare şi instruire practică, fără diminuarea salariului, dacă angajatul are gradul didactic I și o vechime în învăţământ de peste 15 ani.

La pensionare, personalul didactic va primi o primă echivalentă cu două salarii de bază. Directorii unităţilor de învăţământ şi inspectorii, care se presupune că au responsabilități și un volum de muncă mai mare, vor primi concediu de odihnă suplimentar.

Totodată, cadrele didactice care coordonează proiecte europene în școli vor putea primi o reducere a normei didactice, de la 18 la 16 ore pe săptămână.

Guvernul a mai anunțat că, prin PNRR se vor face „investiţii masive" în sistemul educaţional, în valoare de 3,6 miliarde de euro. Se vor amenaja astfel 10.000 de laboratoare noi sau cu dotări de ultimă generaţie, se vor construi sau repara școli.

De asemenea, de la 1 septembrie va intra în vigoare un program național destinat excelenţei didactice, căruia îi va fi alocat un fond de premiere pentru activitatea suplimentară, aflat la dispoziţia directorului unităţii de învăţământ.

Cât privește învăţământul superior, de la 1 septembrie, universităţile vor putea majora salariile de bază în funcţie de specificul activităţii desfăşurate de profesori şi de performanţele obţinute. În norma didactică va fi inclusă participarea în comisii de profil sau școli doctorale.

Cadrele didactice şi de cercetare care se pensionează vor primi de la bugetul ministerului două salarii raportate la ultimul salariu de bază, iar comisiile consultative naţionale ale ministerului vor putea avea în componenţa lor şi câte un membru al federaţiei sindicale reprezentative din învăţământul superior de stat, cu cei mai mulţi membri.

Sindicalist, despre Klaus Iohannis: Are obligația morală să intervină și să impună realizarea acelui consens care este criza din învățământ. Deocamdată am văzut niște declarații, ne arată „înțelegere”, dar de la înțelegere până la rezolvarea problemelor este ceva cale.

Numai că toate aceste măsuri nu sunt de natură a-i mulțumi pe greviști care vor și salarii decente, nu doar îmbunătățirea bazei materiale și investiții în laboratoare, acestea fiind responsabilitatea guvernanților.

Ce au primit greviștii din tot ceea ce-i interesează? Asigurări oficiale, transmise de purtătorul de cuvânt al Guvernului, Dan Cărbunaru, că după vacanța din vară a parlamentarilor, legea salarizării va fi dezbătută „cu celeritate” în Parlament.

Așadar, abia de la 1 ianuarie 2024 profesorii, educatorii și toţi cei care lucrează în sistemul educaţional vor avea „garantate şi date în plată” noile drepturi salariale care se vor regăsi în noua lege a salarizării, spune purtătorul de cuvânt al Executivului român.

Aflate la președinte, la promulgare, Legile Educației au fost contestate la Curtea Constituțională de Uniunea Salvați România (USR) și de Forța Dreptei.

Până nu se va pronunța CCR, președintele nu le poate promulga.

Sindicalist: Așteptările de la șeful statului, profesor la bază, sunt foarte mari

Pentru sindicalistul Marius Nistor, așteptările sunt foarte mari de la cel care este șeful statului și la bază este profesor.

„Are obligația morală să intervină și să impună realizarea acelui consens care este criza din învățământ. Deocamdată am văzut niște declarații, ne arată «înțelegere», dar de la înțelegere până la rezolvarea problemelor este ceva cale. Unele mesaje cam așa sună: că avem dreptate, că sunt probleme care s-au acumulat în timp.”

El spune că, foarte probabil, a fost și rolul președintelui că a fost pusă pe stand-by „rotația politică” și că s-a acordat prioritate grevei cadrelor didactice în defavoarea „rotativei” care se amână.

„Dar, de la blocarea acestei rotații politice și până la rezolvarea problemelor din Educație, mai trebuie parcurși niște pași. Iar noi am atras atenția de fiecare dată: România educată (program de suflet al președintelui – n.r.) are nevoie de finanțare corespunzătoare și are nevoie și de cadre didactice, de angajați care să fie motivați. Dacă ne dorim acest lucru, atunci trebuie să facem tot ceea ce depinde de fiecare dintre noi”, spune Marius Nistor.

El afirmă că evaluările naționale și înscrierile la examenul de bacalaureat se amână „atâta vreme cât avem o acțiune de protest”.

„Dacă guvernanții sunt responsabili, vor veni cu o soluție care să fie corectă față de colegii noștri. Nu știm ce urmează, deocamdată au anunțat că mai amână rotativa și se concentrează pe rezolvarea conflictului din Educație. Așteptăm propuneri corecte. Învățământul nu e pe taraba cuiva de la piață și nu poți să mergi pe «mai dai tu, mai dau și eu», e prea mult!”

De ce a fost scoasă, totuși, grila salarizării din Legile Educației?

Grila salarizării, cerută chiar de premierul Ciucă sindicaliștilor la începutul anului a fost scoasă din legile Educației de coaliția de guvernare.

Legea salarizării unitare o expediază către aplicare cel devreme la 1 ianuarie viitor.

L-am întrebat pe Marius Nistor cui folosește această amânare și care ar fi motivul comportamentului coaliției de guvernare. Pe de o parte aceasta le cere cadrelor didactice grila, iar pe de altă parte o aruncă peste bord prin reportarea ei într-o lege încă în lucru. „Pentru că nu vor să pună în aplicare așa ceva.”

Rezultatul? „Doar se acutizează criza”, spune el. „Și nu mai vorbim în momentul de față doar de o grevă a membrilor de sindicat. Sunt mulți colegi, nemembri de sindicat care au intrat în această acțiune de protest. S-a realizat o solidarizare la nivelul societății fără precedent. Nimeni nu poate să spună în momentul de față că solicitările noastre nu sunt legitime.

Știm că vor face presiuni asupra noastră, vom fi denigrați, vom fi calomniați, vor face presiuni în rândul colegilor din unitățile de învățământ. Ei, și? Cred că vor rezolva fondul problemei? Nu.”

Întrebat dacă mai există cale de întoarcere și cea mai mică posibilitate ca protestele să înceteze, Nistor a exclus orice renunțare la revendicări. „Vreau să vă spun foarte clar: nu vreau să-mi fie rușine să mă uit în ochii colegilor mei când intru într-o cancelarie. Nu dăm înapoi, categoric nu.”

Ce vor greviștii

Încă de joi, guvernanții au primit ultima actualizare a solicitărilor făcute de greviști: creșterea veniturilor cu 25%.

„Sub nicio formă nu discutăm de vouchere, de carduri sau de alte soluții de genul acesta. Și, bineînțeles, trebuie prins într-un act normativ că salariul debutantului cu studii superioare de lungă durată este echivalentul salariului mediu brut pe economie. Asta ar fi garanția că în proiectul salarizării unitare grila va pleca de la acest reper. La asta trebuie să răspundă”, a spus șeful sindicatului „Spiru Haret”.

„Soluția adoptată astăzi este departe de ceea ce am cerut”, a conchis el.

  • 16x9 Image

    Dora Vulcan

    Dora Vulcan este Senior Correspondent și s-a alăturat echipei Europa Liberă în ianuarie 2020. A intrat în presă în 1992 ca reporter de politică internă la România liberă. A devenit apoi jurnalist de investigații specializat în Justiție, preocupat de ingerința politicului în anchetele penale. În paralel, Dora a fost și stringer BBC. A scris la Revista „22” despre plagiatele din mediul universitar, a acoperit domeniul politic la Reporter Global (partener The Economist în România) și a fost editor coordonator la departamentul Social al agenției Mediafax. A fost consultant pentru filmul „De ce eu?”, despre moartea suspectă a procurorului Cristian Panait, o tragedie cu implicații politice care a marcat anii 2000.  

XS
SM
MD
LG