Un sondaj realizat de către Yougov.com cu privire la atitudinea americanilor vizavi de socialism, comunism și colectivism a descoperit un trend surprinzător: tot mai mulți mileniali și tineri din Generația Z au o opinie pozitivă despre acestea. Mai bine de o treime dintre respondenți au o părere favorabilă despre comunism și aproape un sfert cred că ar trebui abolită proprietatea privată.
Pentru a vedea cât este e relevant acest fenomen și printre tinerii din România, jurnaliștii de la Hotnews au stat de vorbă cu istoricul Alexandru Groza, în vârstă de 29 de ani, bursier Fulbright și asistent universitar, specializat în relațiile româno-americane din anii ‘80. Alexandru Groza face parte din noul val de istorici români tineri și e ghid la Ferestroika primul muzeu privat despre viața cotidiană în comunism.
Cum vede un ghid Ferestroika atitudinea milenialilor americani vizavi de comunism, comparativ cu cea a celor din România?
Milenialii americani, în special cei californieni, privesc cu multă surprindere realitățile comunismului românesc, fiindcă le este restructurată imaginea pozitivă a comunismului văzut prin prisma ideologiei. De multe ori mi s-a întâmplat să fiu întrebat, la finalul turului: „Și, totuși, Ceaușescu a făcut și lucruri bune, nu? Așa-i că nu a fost totul numai Securitate și cozi?”
Rolul întrebării lor este de a salva ceva din ceea ce reprezintă un peisaj perfect ideologic. Problema milenialilor americani este că au acces la surse care se împart între informațiile propagandistice create de statele comuniste pentru vestici, și denigrarea statelor comuniste de către aceștia. Nu există o balanță sau o linie de mijloc în interpretare. Milenialii din România doresc să își provoace părinții la povești despre comunism, fiindcă deja știu ceva, nu foarte structurat, însă suficient cât să aibă o părere generală.
Cât de reprezentativ e trendul din SUA pentru tinerii din România?
Milenialii americani nu au un background al nostalgiei, ci o cumulare a frustrărilor sociale pe care le sesizează în sistemul american și de incapacitatea actualilor politicieni din State de a oferi soluții viabile pentru problemele actuale. La noi situația este complet diferită și bazată pe influența nostalgicilor. Ideile de „se trăia mai bine atunci”, „școala era școală pe vremea mea”, „nimeni nu a murit de foame" și alte forme de adevăr subiectiv servesc ca argumente pentru consolidarea unei imagini îndulcite a comunismului românesc.
Crezând acestea, o parte a Generației Z și a milenialilor poate ajunge la o viziune unilaterală prin care, de exemplu, e clamat patriotismul lui Ceaușescu. Însă, privite în context, toate făceau parte din apanajul propagandei cu scop de legitimare a unui sistem totalitar și abuziv.
Printre studenții tăi ai întâlnit tineri care ar prefera să trăiască în comunism?
Nu, dar au informații confuze sau neclare despre această perioadă din istoria națională. În multe cazuri, lipsa interesului, alături de absența profesorilor implicați, au generat lacune semnificative. Cea mai stranie combinație este cea dintre ignoranță și conformism, rezultatul fiind preluarea surselor fără un comentariu sau o analiză prealabilă. Realitatea este că, indiferent de preferințele milenialilor, trăim într-un sistem democratic. Dreptul la opinie, politică sau nu, nu poate fi considerat un delict.
Statisticile despre care vorbim nu prezintă altceva decât o tendință de a gândi în idei simpliste problemele întregului sistem. Soluția nu este o revoluție, oricare ar fi natura ei. Simpla participare la vot schimbă mai multe decât orice utopie.
Citiți materialul integral pe Hotnews.ro
Facebook Forum