https://romania.europalibera.org Radio Free Europe / Radio Liberty is an international news organization serving Central and Eastern Europe, the Caucasus, Central Asia, Russia, the Middle East and Balkan countries https://romania.europalibera.org/Content/responsive/RFE/ro-RO/img/logo.png https://romania.europalibera.org ro Rss Copyright 60 Mon, 20 Apr 2026 01:21:49 +0300 Pangea CMS – RFE/RL Vrei un job la o compania X, dar nu știi dacă să aplici pentru că nu știi ce salariu e? Directiva europeană prevede că această informație nu va mai fi confidențială. Angajații de pe poziții similare vor trebui, de asemenea, să aibă pachete similare asemănătoare, indiferent cât a negociat fiecare atunci când s-a angajat. Mara Șuteu, manager de marketing la Best Jobs, spune la #10întrebări că primele schimbări vizibile vor apărea în procesul de recrutare: angajatorii vor fi obligați să comunice salariul sau cel puțin un interval salarial încă din fazele timpurii ale procesului. Pentru a intra în vigoare, directiva va trebui adaptată în legislația României. Termenul este iunie 2026. 1. Europa Liberă: Ce obligații aduce directiva europeană privind transparența salarială pentru angajatori și care sunt cele mai importante schimbări față de ce se practică azi în România? Mara Șuteu: Directiva introduce transparența obligatorie. Dacă până acum salariul era considerat „confidențial”, noua normă transformă secretomania într-o vulnerabilitate legală. Candidații trebuie să primească salariul inițial sau un interval pentru rol, pe criterii obiective și neutre de gen. În practica actuală, multe anunțuri încă evită salariul. Directiva mută salariul din „subiect optional” în informație standardizată (cel puțin ca interval). În plus, apare o presiune reală pentru grile, criterii și raportare & remediere (în funcție de mărimea companiei). 2. Europa Liberă: În recrutare, unde se va vedea prima dată directiva? Ce va trebui să se întâmple concret în anunțurile de job (interval salarial, criterii, nivel) și în ce moment al procesului ar trebui comunicată oferta salarială? Mara Șuteu: Candidații au dreptul să știe salariul inițial sau intervalul salarial pentru rol, plus (dacă e cazul) ce prevede contractul colectiv aplicabil. Directiva indică explicit că informația trebuie dată astfel încât să permită negociere informată: în anunț, înainte de interviu sau altfel înainte de semnarea contractului. În practică (best practice): cel mai curat pentru piață este intervalul în anunț, pentru că reduce discuțiile inutile și aliniază așteptările din start, exact logica pe care o vedem deja în piață prin Bestjobs. 3. Europa Liberă: Directiva vorbește și despre interdicția de a cere istoricul salarial al candidatului. Din perspectiva voastră, cât de des se întâmplă asta azi și cum crezi că se va adapta piața? Mara Șuteu: Astăzi, întrebarea „Ce salariu ai avut la fostul job?/ Care sunt așteptările salariale?” este încă o practică frecventă, folosită pentru a ancora oferta nouă de venitul anterior sau așteptat, nu de valoarea pieței. Companiile vor trebui să își definească bugetele intern mult mai riguros și nu vor mai putea „economisi” bani doar pentru că un candidat a fost plătit prost în trecut. În 2026, aceste practici trebuie înlocuite cu: interval salarial bine definit; evaluare pe nivel, competențe și impact; o discuție despre așteptări ancorată în bugetul rolului (care rămâne legitim), nu în istoricul personal. 4. Europa Liberă: Ce înseamnă „muncă egală”/ „muncă de valoare egală” în practică? Cum își pot construi companiile grile și criterii în așa fel încât să respecte și noua directivă, dar și eventualele presiuni dinspre angajați? Mara Șuteu: Acesta este pilonul central al directivei. Înseamnă că doi angajați care depun același efort, au aceleași competențe și responsabilități trebuie plătiți la fel, indiferent de gen sau de cât de bine au negociat la angajare. În companii, asta se traduce prin elaborarea unei arhitecturi de poziții (job family / niveluri) cu: descrieri de rol standardizate; criterii de încadrare pe nivel (junior/mid/senior etc.); interval salarial (min.–mid.–max.) per nivel și per rol; reguli de excepții documentate. Cheia este ca angajatorul să poată explica „de ce” există diferențe (performanță, senioritate, competențe rare, responsabilități etc.) în termeni consistenți. 5. Europa Liberă: Care sunt, tehnic, drepturile angajaților pe care le introduce directiva și cât de pregătite sunt companiile din România să le gestioneze? Mara Șuteu: Angajații vor avea dreptul să ceară informații despre nivelul mediu de salarizare pentru categoria lor de job (defalcat pe gen). Există un risc pentru companiile care nu au grile clare. Transparența va scoate la iveală inechități istorice, ceea ce poate genera tensiuni interne dacă nu sunt gestionate prin planuri de remediere. Unele companii (de ex. multinaționalele) sunt mai avansate, dar pentru mulți angajatori va fi un salt: de la „negociem individual” la procese interne, date și răspunsuri standard. 6. Europa Liberă: Directiva vine și cu raportare (de ex. diferențe salariale, inclusiv pe gen) și pot apărea obligații de analiză/remediere. Cum arată, realist, acest efort pentru un angajator? Mara Șuteu: Companiile cu peste 100 de angajați vor avea obligații stricte de raportare a decalajelor salariale (gender pay gap). Efortul realist pentru angajator, în linii mari, presupune: date și sisteme de HR actualizate care să permită auditul intern. Riscuri: amenzi și, mai important, obligativitatea de a corecta diferențele mai mari de 5% care nu pot fi justificate prin criterii obiective. 7. Europa Liberă: Din ce vedeți voi în piață, cum e primită ideea de transparență salarială de către angajatori. Știu că Bestjobs are deja o medie/estimare salarială pe anunț. Cum au reacționat angajatorii? Mara Șuteu: La platforma la care lucrez, terenul este deja pregătit de câțiva ani pentru această tranziție: joburile promovate au afișat intervalul salarial oferit sau, acolo unde angajatorii nu au fost încă pregătiți pentru o comunicare directă, platforma afișează un interval salarial mediu estimat. Acesta este calculat riguros pe baza datelor istorice de la angajatori și a experiențelor raportate de candidații care ocupă poziții similare în același oraș. Reacțiile la această inițiativă au fost diverse și reflectă maturitatea diferită a companiilor din România. În cazul multinaționalelor și companiilor mari: multe dintre acestea comunicau deja transparent pachetele salariale, având grile bine stabilite. Pentru ele, trecerea spre obligativitatea legală este mai degrabă o formalitate administrativă. Există încă un segment de angajatori care s-au opus inițial afișării acestor date. Motivele principale au fost teama de presiune internă (renegocieri cu angajații actuali) și senzația de pierdere a puterii de negociere în fața candidaților. În ciuda reticențelor inițiale, datele noastre arată beneficii clare: creșterea numărului de aplicări (pozițiile cu salariu la vedere atrag cu până la 40% mai mulți candidați); calitatea candidaților (așteptări aliniate din start); eficiență operațională (reducerea timpului de screening și interviu). 8. Europa Liberă: Ce efecte vă așteptați să apară dinspre candidați/angajați? Mara Șuteu: Mai multă putere de negociere informată și mai puțin „timp pierdut” în procese unde bugetul nu se potrivește, cu un impact direct asupra creșterii încrederii. Din datele noastre, există o nevoie mare de reper salarial. De exemplu, într-un sondaj, doar aproximativ 30% dintre candidați spuneau că știu cât pot cere la interviu, iar mulți își iau informații din platforme și instrumente online. 9. Europa Liberă: Ce trenduri vedeți acum pe piața muncii și la ce vă așteptați în 2026 în materie de salarii și transparență? Mara Șuteu: În acest moment, piața muncii din România este într-o fază de echilibru fragil: nu mai vedem creșterile accelerate de salarii din anii trecuți, dar nici o scădere puternică a cererii de oameni buni. Bugetele de recrutare sunt mai atent controlate, iar angajatorii sunt mai prudenți. Candidații aplică mai informat și pun mai devreme întrebări despre salariu, în timp ce rămân interesați de echilibrul muncă-viață și de joburile hibrid sau remote. De asemenea, competențele concrete și experiența practică cântăresc mai mult decât titlurile. În ansamblu, 2026 nu va însemna neapărat salarii mai mari peste tot, ci salarii mai explicabile și mai predictibile. Asta va însemna că tot mai multe anunțuri vor avea salariul afișat sau cel puțin cu interval salarial; salariile vor fi mai clar legate de nivel, experiență și responsabilități; va exista o presiune pe corectarea diferențelor vechi și discrepanțelor salariale greu de explicat. Totodată, candidații vor fi mai conștienți de valoarea lor, cu așteptări mai bine calibrate la piață. Transparența salarială nu va elimina negocierile, dar le va muta într-un cadru mai corect și mai realist pentru ambele părți. 10. Europa Liberă: La final, o întrebare dintr-un alt registru. Vorbim deja de câțiva ani de AI și cum va afecta inteligența artificială piața muncii. Au început deja aceste schimbări să apară? Mă gândesc la joburi care au dispărut, altele care au apărut, un mix dintre cele două etc. Mara Șuteu: În România, asistăm la un fenomen interesant: avem un paradox al adopției. Deși la nivel de companii utilizarea și implementările oficiale sunt încă sub media europeană, angajatul român este extrem de agil. Observăm o cultură a „auto-educării”, unde oamenii folosesc AI-ul pe cont propriu pentru a-și eficientiza munca. Impactul se vede deja pe trei paliere clare: 1. Bariera de intrare pe piață: AI-ul nu a adus un șomaj generalizat, dar a ridicat ștacheta pentru debutanți. Pozițiile de tip entry-level în domenii precum Customer Service, Data Management, Contabilitate sau IT sunt mult mai greu de accesat. 2. Eficiența prin instrumente directe: pe BestJobs, am validat această nevoie de viteză prin Bestie, asistentul nostru AI. Vedem o adopție imediată a funcționalităților de către utilizatori, care folosesc AI-ul prin dialog video, audio sau text pentru a evalua rapid joburi, pentru a redacta anunțuri sau pentru a-și completa profilul. 3. Noile aptitudini obligatorii: vedem o mutație în CV-uri și în fișele de post. Au apărut competențe care acum doi ani nu existau: Prompt Engineering, AI Workflow Automation sau capacitatea de Fact-checking pentru rezultatele generate de AI. În zona tehnică, menționarea unor instrumente precum ChatGPT Plus, Claude, Midjourney sau GitHub Copilot a devenit la fel de comună precum era cunoașterea pachetului Office acum un deceniu. În concluzie, joburile nu dispar în totalitate, ci se transformă. 2026 va clarifica și mai tare diferențele dintre angajatului care nu folosește AI față de cel care știe să îl stăpânească. Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI. https://romania.europalibera.org/a/vrei-un-job-la-o-companie-insa-nu-stii-cat-e-salariu-asta-se-va-schimba-din-2026-ce-inseamna-directiva-privind-transparenta-salariala/33649560.html https://romania.europalibera.org/a/vrei-un-job-la-o-companie-insa-nu-stii-cat-e-salariu-asta-se-va-schimba-din-2026-ce-inseamna-directiva-privind-transparenta-salariala/33649560.html Fri, 16 Jan 2026 12:36:27 +0200 #10Întrebări Președinția Consiliului și reprezentanții Parlamentului European au ajuns la un acord provizoriu privind regulamentul de eliminare treptată a importurilor de gaze naturale rusești, anunță Consiliul European, joi dimineață. https://romania.europalibera.org/a/ue-vrea-sa-interzica-total-importurile-de-gaz-natural-din-rusia-pana-in-2027/33611645.html https://romania.europalibera.org/a/ue-vrea-sa-interzica-total-importurile-de-gaz-natural-din-rusia-pana-in-2027/33611645.html Wed, 03 Dec 2025 09:21:05 +0200 ȘtiriEuropa Rusia Fostul europarlamentar Vlad Gheorghe, cotat cu șanse mici în sondaje să câștige alegerile pentru Primăria București din 7 decembrie, și-a îndemnat marți alegătorii să îl voteze pe candidatul Ciprian Ciucu (PNL). https://romania.europalibera.org/a/candidatul-vlad-gheorghe-se-retrage-din-cursa-pentru-primaria-bucuresti/33610707.html https://romania.europalibera.org/a/candidatul-vlad-gheorghe-se-retrage-din-cursa-pentru-primaria-bucuresti/33610707.html Tue, 02 Dec 2025 10:38:17 +0200 ȘtiriPolitică Executivul condus de Ilie Bolojan și-a asumat, marți, pe 2 decembrie, răspunderea în Parlament pentru proiectul de lege privind modificarea pensiilor de serviciu ale magistraților. https://romania.europalibera.org/a/guvernul-isi-asuma-raspunderea-in-parlament-pentru-a-doua-oara-pentru-proiectul-pensiilor-speciale-ale-magistratilor/33610638.html https://romania.europalibera.org/a/guvernul-isi-asuma-raspunderea-in-parlament-pentru-a-doua-oara-pentru-proiectul-pensiilor-speciale-ale-magistratilor/33610638.html Tue, 02 Dec 2025 07:41:09 +0200 ȘtiriPolitică Reacția președintelui României a venit după ce șapte copii, cu vârste cuprinse între câteva zile și 15 ani, au murit la Iași, după ce s-au infectat cu o bacterie intraspitalicească – Serratia marcescens. Cei șapte au căpătat bacteria în timp ce erau internați la Secția de terapie intensivă a Spitalului de Copii „Sf. Maria”, în septembrie 2025. Există mari suspiciuni cu privire la raportarea primelor infectări – despre care Ministerul Sănătății suspectează că ar fi fost făcută mult prea târziu. Mai exact, că reprezentanții spitalului ar fi încercat să ascundă cazul. Conducerea unității spune că a respectat procedurile. Cazul recent readuce în discuție modul în care unitățile sanitare din România raportează infecțiile nosocomiale. Și se înscrie pe o lungă listă. Nu e prima dată când în spitalele din România apar suspiciuni cu privire la raportarea cu întârziere sau subraportarea infecțiilor nosocomiale. Și nici prima dată când aceste infecții ucid pacienți. Astfel de cazuri au mai existat, inclusiv la Spitalul de Copii din Iași. Carla (n. 19 iulie - d. 5 septembrie). Cauza morții: infecțieCarla este unul dintre cei 650 de români care au murit, în ultimii cinci ani, din cauza unei infecții nosocomiale. Ea s-a născut prematur la Maternitatea Cuza Vodă din Iași pe 19 iulie 2023 – cu trei minute înainte de ora 10:00. A fost dusă la Spitalul de Copii „Sf. Maria” din Iași, deoarece avea o complicație a sistemului digestiv care nu îi permitea să se hrănească. Acolo – în cel mai mare spital de copii din zona Moldovei – bebelușul avea să moară, 48 de zile mai târziu. Cauza: infecție. Locul îmbolnăvirii: în spital, singurul mediu în care fetița s-a aflat în scurta sa viață. La doi ani după ce și-a îngropat fiica, Cătălina Burcuș (32 de ani) – managerul unui restaurant din Iași – este convinsă că fetița a murit din cauza condițiilor necorespunzătoare din spital, dar și a unui refuz nejustificat al conducerii spitalului. Familia a insistat ca bebelușul să fie transferat în Germania înainte ca acesta să se infecteze cu doi germeni. A fost refuzată, însă, de managerul de atunci, Alina Belu. Nici astăzi, familia nu înțelege de ce. Atât managerul Belu, cât și actuala conducere a spitalului ieșean au refuzat dialogul cu Europa Liberă pe acest caz, spunând că „e un proces pe rol”. Se referă la un litigiu prin care rudele Carlei cer spitalului daune totale de 7,3 milioane de euro pentru pierderea fetiței. Procesul se judecă la Tribunalul Iași. Carla a fost pacientul cu numărul 50 din România care a murit, oficial, în 2023, din cauza unei infecții intraspitalicești. Și al 197-lea care s-a infectat în același an la Spitalul „Sf. Maria” din Iași. Specialiștii spun însă că cifrele privind infecțiile din spitalele românești trebuie privite cu circumspecție. Pe hârtie, în spitalele din România sunt mai puține infecții decât în cele din Occident. E greu de crezut că raportările reflectă realitatea, spun chiar oficiali de rang înalt din sistemul sanitar românesc. Mamă: Copilul meu a murit din cauza condițiilor din spitalCătălina și-a dorit-o pe Carla mai mult decât orice altceva pe lume. A fost singurul copil al familiei Burcuș. Imediat după naștere, Carla a fost diagnosticată cu atrezie esofagiană – un defect congenital rar, care înseamnă că un copil se naște fără o parte din esofag și nu se poate hrăni. Din acest motiv, bebelușul a fost transferat în primele ore de viață de la Maternitatea „Cuza Vodă” la Spitalul „Sf. Maria” din Iași unde, conform procedurilor, i s-au făcut analize pentru a se detecta orice posibilă infecție. Rezultatul la internare: negativ. A doua zi, Carla a fost supusă unei intervenții chirurgicale complexe la esofag; potrivit actelor medicale, evoluția post-operatorie a fost „lent favorabilă”. Era 27 iulie când copila a fost operată din nou din cauza unui pneumothorax – adică o acumulare de aer între plămân și zona toracică. Câteva zile mai târziu, pe 31 iulie 2023, i s-au făcut din nou analize de sânge. Nici urmă de vreo infecție nosocomială. Carla a rămas la Spitalul „Sf. Maria” sub supravegherea medicilor și fără a putea fi vizitată de rude; doar părinții o puteau vedea, câteva minute pe zi. Abia după ce a fost detubată, mama s-a putut interna alături de bebeluș. Cătălina Burcuș spune astăzi că a trăit acele zile cu teama constantă că fiica sa ar putea căpăta o infecție nosocomială. Pentru că, spune ea, vedea cu ochiul liber – chiar dacă nu este specialist – unele lucruri care îi ridicau semne de întrebare. De exemplu: „În fața secției era șantier. Fiecare pacient trecea prin șantier, printre betoane. Asistentele ieșeau la țigară, jos, în șantier, și urcau după aceea fără să se schimbe. Tot ce ținea de igiena spitalului era de fațadă. La baia unde trebuie să merg eu, ca mamă, nici măcar nu mergea robinetul. Puteai să te speli doar la duș.” Cătălina Burcuș mai povestește cum a descoperit, la un moment dat, că incubatorul în care se afla fetița ei – care teoretic ar fi trebuit să o protejeze de germeni – era folosit greșit. „Țineau geamul de la incubator deschis, pentru că fetița nu avea aer, deoarece aparatul nu mergea pe modul aer. Când le-am zis să închidem ușa de la incubator, din cauza riscurilor de infecție, mi-au zis că nu merge pe modul aer, că ei nu știu cum să îl folosească. Am scanat eu codul QR de pe incubator și acolo mi-a arătat că trebuie folosită un anumit tip de apă pentru ca incubatorul să circule pe modul aer. Cinci zile a stat cu ușa incubatorului deschisă.” „Eu și tatăl respectam protocolul înainte să vizităm fetița; asistentele nu se schimbau când veneau de afară. Lenjeria era schimbată o dată pe săptămână.” Conducerea Spitalului „Sf. Maria” nu a dorit să comenteze acuzațiile familiei Burcuș. Temerea părinților Carlei avea să se adeverească pe 24 august 2023, când cadrele medicale au recoltat probe de la fetiță. Rezultatul: rhizobium radiobacter, o bacterie aerobă, întâlnită de regulă la plante. Potrivit studiilor de specialitate, infecțiile la om sunt rare și apar mai ales la persoane cu imunitate scăzută sau care intră în contact cu dispozitive medicale (tub de dren, catetere, valve protetice, catetere de dializă etc.). În cererea de chemare în judecată, familia acuză că fetiței au început să i se dea antibiotice abia de a doua zi, însă pentru un tip diferit de bacterie. Medicația nu a avut niciun efect. Câteva zile mai târziu, pe 1 septembrie, cadrele medicale au aflat că bebelușul era infectat și cu candida parapsilosis. Rând pe rând, infecțiile au afectat plămânii și ficatul fetiței. Carla a murit pe 5 septembrie. În certificatul constatator al decesului se menționează că pacienta a murit de „insuficiență multiplă de organ”, cauzată de sepsis – adică infecție. Europa Liberă a cerut un punct de vedere cu privire la toate aceste acuzații actualului manager al Spitalului de Copii „Sf. Maria”. După câteva zile, timp în care ne-a precizat că s-a consultat cu avocații, managerul Cătălina Ionescu ne-a transmis: „Având în vedere că este un proces pe rol, nu putem face declarații legate de caz sau de alte aspecte conexe”. În întâmpinarea depusă la dosar, însă, reprezentanții spitalului spun că familia nu a demonstrat că fetița s-a infectat din cauza spitalului. Într-un document transmis instanței, reprezentanții unității sanitare spun că au respectat „toate procedurile” pentru a evita riscul infectării fetiței. Despre infecția cu rhizobium, spun că germenele nu a mai fost găsit la vreun alt pacient internat în Spitalul de Copii; în esență, reprezentanții spitalului se apără spunând că familia nu a demonstrat că fetița s-a infectat în spital, singurul loc în care a stat în cele 48 de zile de viață. Despre cealaltă infecție, reprezentanții spitalului lasă de înțeles că fetița ar fi putut să o capete din exterior, mai exact de la părinți. „Personalul medical din secția de ATI nu este prezent permanent lângă pacient și nu poate să observe și să corecteze o posibilă contaminare a pacientului sau a lenjeriei, dispozitivelor medicale sau incubatorului de către aparținător (mamă), nu se poate efectua control bacteriogic pentru pachetele și bagajele aduse de aparținători și care pot în orice moment reprezenta o sursă posibilă de contaminare sau infecție.” De ce a refuzat spitalul transferul?Cătălina Burcuș spune că, încă de când a ajuns cu Carla la spital, a căutat soluții pentru a o transfera în străinătate. „Când eu ceream să merg în Germania, ei mă asigurau că sunt într-un spital modern, renovat. În Germania, aș fi avut o cameră izobacteră, un protocol bine stabilit, un endoscop neo-natal. Ei îi făceau unei fetițe născută prematur radiografii și o țineam eu, ca mamă, în brațe, ca pe o găină, de aripi”, povestește femeia. Pe 7 august, o mătușă de a Carlei a luat legătura cu un medic de la Spitalul de Copii „Dr. von Hauner” din Munchen – unul din cele mai mari centre europene de tratare a atreziei esofagiene. Medicul german a transmis familiei că o soluție pentru rezolvarea problemelor medicale ale fetiței ar putea fi o închidere endoscopică a fistulei, utilizând un agent precum acidul tricloracetic (TCA). O astfel de intervenție, însă, nu se poate face în România. Familia a obținut invitația din partea unui medic german de la acea clinică, dr. Oliver J. Muensterer, care a transmis că este de acord să o opereze pe Carla și a sfătuit familia să înceapă demersurile birocratice pentru transfer. „Fistulele recurente sunt rare și ar trebui tratate în centre specializate precum al nostru. Putem planifica o esofagogastroscopie și bronhoscopie pentru localizarea fistulei. În funcție de situație, am putea reuși să închidem fistula endoscopic, toracoscopic sau printr-o intervenție chirurgicală deschisă”, le-a spus dr. Oliver J. Muensterer părinților Carlei. În țară, familia Burcuș a început demersurile. Pe 22 august 2023 – înainte ca familia să afle că fetița era infectată cu rhizobium radiobacter, părinții au cerut formal conducerii spitalului aprobarea Formularului S2, care permite unui pacient român să fie transferat la o clinică din străinătate, pe baza asigurării de sănătate românești. Medicul de la Iași al Carlei, Adrian Roșca – despre care mama spune astăzi „că a dormit și în spital pentru fetița mea” și îi este recunoscătoare – a recomandat transferul. La fel și alți doi reprezentanți medicali ai spitalului. Procedura a fost blocată însă de conducerea spitalului. Managerul de atunci, Alina Belu, a refuzat transferul în străinătate, cerând două așa-zise „negații” din partea unor spitale din țară – adică documente scrise prin care alte unități sanitare similare să spună că nu pot face intervenția necesară salvării Carlei. Scopul acelor documente e ca statul român să se asigure că tratamentul necesar unui bolnav nu poate fi făcut decât în străinătate. Familia a cerut și obținut „negațiile” de la șapte spitale din țară, însă, în ciuda insistențelor, managerul de atunci al Spitalului de Copii din Iași a semnat transferul abia după o săptămână. În acel timp, fetița s-a infectat în spital și a murit. Mama Carlei are o certitudine: „Principala cauză pentru care fetița mea a murit a fost pentru că a stat într-un spital care nu respectă normele”. Cu Cătălina Burcuș ne-am întâlnit în ziua în care se împlineau doi ani de la moartea fetiței sale – pe 5 septembrie. Femeia de 32 de ani are și acum în telefon mesajele pe care i le-a transmis fostei șefe a Spitalului de Copii „Sf. Maria”, prin care o implora să aprobe transferul Carlei în străinătate. Ne-a citit unul dintre ele, trimis pe 22 august 2023, la ora 21:19: „Știu că vă deranjez și vă stresez, dar copilul acesta este dorit de patru ani de zile și de când am născut nu am ținut-o măcar două minute în brațe. Este plină de tuburi, plină de sânge și plânge de foame și durere. Eu nu dorm, nu mănânc, nu beau apă. Avem o șansă acolo de a ne recupera mai repede. […] Nu vreau să deranjez, nu vreau să supăr, doar vă rog să mă ajutați să fac tot ce pot pentru copilul meu.” Europa Liberă a cerut un punct de vedere de la fosta șefă a spitalului, Alina Belu. Ea a refuzat dialogul. Ne-a transmis doar că „este un proces pe rol și nu pot să comentez”. Prin avocat, ea a transmis instanței că tratamentul fistulei cu acid tricloracetic – recomandat de medicii germani pentru problema Carlei – „este unul experimental, nefiind prevăzut în ghidurile și protocoalele de specialitate”. „În mod ocazional, în literatura de specialitate din străinătate apar referiri la un astfel de tratament. În România, acest tratament nu este practicat de nicio unitate sanitară pentru patologia pacientului din prezenta cauză și nu este cuprins în pachetul de servicii de bază de care beneficiază asigurații”, a transmis Belu, care de profesie este bioinginer. Cătălinei Burcuș i se pare ciudată argumentația cu decontarea serviciilor. Ea spune că dacă fetița ar fi beneficiat de servicii nedecontate, spitalul nu ar fi plătit nimic. „Am fi plătit noi, familia – pentru că aveam asigurare medicală, am plătit la stat. Dacă se întâmpla ceva acolo, noi am fi plătit, noi am fi fost dați în judecată”, spune ea. „Pentru fetița mea, dacă ar fi intrat dracul în salon să îmi dau sufletul pentru a fi salvată, mi l-aș fi dat. Am încercat pe toată căile să o conving să își dea acceptul pentru transfer, i-am spus că a fost un copil foarte dorit. Numai nu m-am pus în genunchi să o strâng de picioare și să o rog frumos. Răspunsul era tot timpul că fetița e foarte bine tratată aici (la Spitalul de Copii din Iași, n.r.)”, mai spune Cătălina Burcuș. Câți oameni mor, cu adevărat, de la infecțiile nosocomiale din România?Adevărul e că nimeni, de fapt, nu poate răspunde la această întrebare având certitudinea unui răspuns fidel realității. Oficial, între 2020 și 2024 – adică în cinci ani – în România au murit 649 de pacienți din cauza unor infecții nosocomiale. E imposibil de precizat câți pacienți au murit cu zile din cauza infectării în spital și câtor le-au grăbit nosocomialele sfârșitul. Cert e că, în același interval, au fost raportate 165.548 de cazuri de infecții intraspitalicești. Cifra poate părea mare, însă având în vedere vulnerabilitatea bolnavilor de a contracta o bacterie sau ciupercă în timpul spitalizării, precum și faptul că majoritatea spitalelor din România sunt foarte vechi – aceasta e, de fapt, sub cea reală, cred specialiștii. Pe hârtie, România are una dintre cele mai reduse incidențe ale infecțiilor asociate asistenței medicale (IAAM) din Uniunea Europeană. Cel mai recent studiu european la care a participat și România în privința infecțiilor asociate asistenței medicale a fost cel pentru anii 2022-2023. Datele centralizate atunci de Centrul European pentru Prevenirea și Controlul Bolilor (ECDC) arată că media europeană a incidenței infecțiilor era estimată la 6,5%. În 2022 și 2023, de pildă, în România, incidența a fost de 1,46, respectiv 1,26%. Cifra se calculează la fiecare 100 de pacienți externați. În 2024, potrivit Institutului Național de Sănătate Publică, incidența a fost de 1,17%, în timp ce în primul trimestru din 2025 – de 1,3%. Pentru a înțelege discrepanța față de țările de Vest, iată incidența pentru cel mai recent studiu al ECDC, aferent anilor 2023-2024, la care România nici nu a mai participat. Dr. Roxana Șerban este coordonatoarea programului național de supraveghere și control a IAAM de la Institutul Național de Sănătăte Publică (INSP). Ea admite pentru Europa Liberă că în România „există încă, la nivelul unităților sanitare, probleme de stabilire a diagnosticului, monitorizare și raportare a cazurilor de infecții asociate asistenței medicale”. „Rezultatele înregistrate pentru anii 1995-2023 indică menținerea unui nivel scăzut al incidenței cazurilor de IAAM comunicate – comparativ cu incidența IAAM la nivel european, estimată la 4,1%, respectiv la 6,5% din pacienții externați, conform studiilor de prevalență de moment derulate de ECDC în anii 2016-2017 și 2022-2023”, spune dr. Șerban,pentru Europa Liberă. „Putem considera că datele raportate nu reflectă în totalitate realitatea și sunt necesare măsuri suplimentare de îmbunătățire a procesului de management al infecțiilor asociate asistenței medicale la nivelul unităților sanitare.” La INSP, datele sunt centralizate strict în funcție de raportările din teritoriu. În fiecare județ, unitățile sanitare publice și private transmit numărul de cazuri la direcțiile de sănătate publică. Europa Liberă a centralizat, pe fiecare județ în parte, situația raportărilor. Pe hârtie, în 2024, cea mai mare incidență a fost, paradoxal, în județele cu rețele sanitare mai dezvoltate, implicit cu spitale modernizate – precum Ilfov (1,95%), Iași (1,79%) sau Cluj (1,78%). La polul opus se află Argeș (0,3%), Teleorman (0,38%) și Bacău (0,45%). Dr. Roxana Șerban crede că subraportarea cazurilor de infecții nosocomiale are mai multe cauze, de la deficitul de personal, până la teama unor manageri că ar putea fi sancționați dacă raportează cifrele reale. Soluțiile văzute de Dr. Roxana Șerban? „Instruirea permanentă a personalului medico-sanitar” sau „creșterea capacităților de laborator pentru asigurarea unui diagnostic corect”. Care e procedura exactă a raportării unei infecții nosocomialeCel mai important rol în identificarea unei infecții nosocomiale îl are medicul curant - adică cel care îl îngrijește efectiv pe pacient. Indiferent de specialitatea sa, el răspunde de depistarea și raportarea la timp a infecțiilor. Raportarea cazurilor de IAAM se face în Registrul electronic unic de monitorizare a IAAM, care există în fiecare secție. „În fiecare zi de luni, datele colectate în săptămâna anterioară din Registrul electronic unic de monitorizare a infecţiilor asociate asistenţei medicale de la nivelul secțiilor sunt transmise către SPIAAM/CPIAAM (serviciu sau compartiment responsabil de infecțiile intraspitalicești, n.r.) care efectuează clasificarea cazurilor pe baza definițiilor de caz şi centralizează în Registrul electronic unic al unităţii sanitare toate cazurile raportate de către secții. Toate cazurile de IAAM care au fost confirmate se declară pe Fişa cazului de IAAM”, a declarat dr. Anca Sîrbu, directorul Centrului National de Supraveghere si Control al Bolilor Transmisibile (CNSCBT). De la spital, tot în format electronic, datele sunt transmise mai departe Direcției de Sănătate Publică. Acest lucru se întâmplă în fiecare zi de marți, pentru săptămâna precedentă. „Aceasta (direcția - n.r.) are responsabilitatea validării confirmării/infirmării cazurilor pe baza definiţiilor de caz, trimestrial, analizei datelor şi de a se autosesiza în situaţia apariţiei unui cumul de cazuri care sugerează existenţa unui focar într-o unitate sanitară”, spune dr. Sîrbu. La rândul lor, direcţiile de sănătate publică judeţene introduc fişele în baza de date naţională, pusă la dispoziţie de către Institutul Naţional de Sănătate Publică. Cine răspunde când un pacient se îmbolnăvește?La fel ca în cazurile de malpraxis – care sunt inevitabile inclusiv în cele mai renumite centre medicale din lume – infecțiile nosocomiale sunt un subiect tabu în spitalele din România. Nu există proceduri care să permită unui spital să plătească despăgubiri materiale sau morale unui pacient care s-a infectat în timpul spitalizării. De ce? În primul rând, pentru că acest tip de risc nu este acoperit de firmele de asigurări – după cum a explicat reprezentantul unei companii de profil din România, care a dorit să își păstreze anonimatul. „Nu putem acoperi un risc despre care nu știm în realitate cât de mare e. O poliță de asigurare înseamnă acoperirea unor riscuri care, la rândul lor, se calculează în funcție de anumite probabilități. Cum am putea calcula aceste probabilități corect, când noi vedem pe hârtie că numărul de infecții este mai mic decât în Occident, deși știm cât de mari sunt diferențele în privința condițiilor și a protocoalelor?”, spune reprezentantul firmei de asigurări, care operează în regiunea Moldovei. Să luăm cazul Carlei Burcuș. Părinții și rudele cer daune totale de 7,3 milioane de euro. Reprezentanții spitalului nu recunosc că fetița s-a infectat din cauza spitalului, ci doar în incinta acestuia. Cu toate acestea, ei au cerut instanței ca, în cazul în care spitalul va fi condamnat, cel care va achita daunele să fie asiguratorul cu care are încheiată polița. Contractul de asigurare între Spitalul de Copii „Sf. Maria” și Allianz Țiriac Asigurări – care este similar cu cele încheiate de spitalele din România – nu doar că nu prevede asigurarea unor daune în cazurile în care un pacient a suferit din cauza infecțiilor nosocomiale, dar prevede explicit că aceste cazuri sunt excluse de la asigurare. Europa Liberă a studiat un astfel de document. La capitolul III al poliței se prevede că „asiguratorul acoperă prejudiciul direct adus de personalul medical pacienţilor […] ca urmare a unor fapte săvârşite din eroare care includ neglijenţa, imprudenţa sau cunoştinţele medicale insuficiente în exercitarea profesiunii”. Iar la Cap. IV sunt menționate excepțiile de la plată: „Nu sunt cuprinse în asigurare şi asiguratorul nu acordă despăgubiri pentru [...] prejudicii datorate condiţiilor de lucru, dotării insuficiente cu echipament de diagnostic şi tratament, infecţiilor nosocomiale…” Soluția pacienților prejudiciați? Justiția. Spitalul „Sf. Maria” din Iași mai este implicat și în alte procese în care este acuzat că foștii săi pacienți s-au infectat în timpul internării. Pe 27 iunie 2024, de pildă, Tribunalul Iași – care judecă și dosarul familiei Burcuș – a condamnat spitalul să plătească 100.000 de euro familiei unei fetițe care, în timpul internării din septembrie-octombrie 2020, s-a infectat cu Klebsiella pneumonae. În acel proces, la fel ca și în altele consultate de Europa Liberă, judecătorii au considerat că spitalul nu a demonstrat că pacientul s-a infectat din cauze externe, din acest motiv este responsabil de prejudicii. Motivul invocat de judecători, în acel dosar: „neasigurare a unei igiene suficiente de natură a împiedica infectarea cu bacteriei Klebsiella pneumoniae BLSE.” Procesul respectiv se judecă în prezent în apel, la Iași. Spitalul de copii din oraș mai este implicat într-un proces, în cazul unui băiat care a fost salvat de spital după ce s-a electrocutat și a suferit arsuri pe 80% din corp, însă a murit – acuză familia – după ce s-a infectat cu pseudomonas aeruginosa. Infecțiile de la FloreascaProblema infecțiilor nosocomiale a fost un subiect intens dezbătut în România după tragedia de la Colectiv, incendiu în urma căruia au murit în total 65 de oameni. 38 dintre victimele de atunci au murit în spital. În dosarele medicale a 23 dintre ele apare că au contractat o infecție nosocomială în spital – scria Libertatea în 2021. În vara acestui an, subiectul a reapărut după ce Europa Liberă a dezvăluit cazul Laviniei Vlad, o femeie de 37 de ani, mamă a doi copii, care s-a infectat cu Candida auris și Piocianic în timpul internării la Spitalul Clinic de Urgență din București (Floreasca) – unul dintre cele mai mari din țară. Ea a ajuns la spital după ce a suferit arsuri pe 70% din corp, în urma unui accident. De teamă că nu va putea fi salvată în spitalul bucureștean, familia Laviniei a cerut transferul în străinătate. La fel ca și în cazul Carlei, spitalul s-a opus în primă fază transferului, însă Lavinia a fost dusă în cele din urma la Grand Hôpital De Charleroi (Belgia), unde medicii au confirmat infecțiile intraspitalicești și au salvat-o. Lavinia Vlad a fost tratată în Belgia, în primă fază, cu bani pe care familia i-a strâns din donații. Ulterior, statul român a promis că va plăti pentru tratament – costul estimat fiind de aproximativ 150.000 de euro pe lună. După 53 de zile în Spitalul „Floreasca” și peste două luni petrecute în cel din Belgia, Lavinia a scăpat de infecțiile nosocomiale, a dezvăluit săptămâna aceasta sora sa, Alina Alexandru, care a stat alături de ea în tot acest timp. După cazul Laviniei Vlad, autoritățile sanitare au deschis o anchetă la Floreasca, unde au descoperit că și alți pacienți au fost infectați. Unul dintre ei a murit, motiv pentru care Direcția de Sănătate Publică (DSP) București a amendat Secția de Chirurgie Cardiovasculară a Spitalului „Floreasca” din București pentru că nu a raportat un focar de infecții nosocomiale la pacienți care au fost internați anul trecut. Inspectorii sanitari au dat cinci amenzi contravenționale, fiecare în valoare de 10.000 lei, pentru medicul epidemiolog al Spitalului Clinic de Urgență Bucureşti, medicii curanți, asistenții şefi ai secției ATI din chirurgie cardiovasculară, precum și asistenții șefi ai secției de chirurgie cardiovasculară. Epopeea nosocomialelor de la Floreasca e departe de a se fi încheiat. Miercuri, Secția de Interne a spitalului a fost închisă după ce au fost confirmate alte trei cazuri de infectare cu Candida Auris. Promisiunea ministruluiTragedia de la Iași a avut loc în condițiile în care Spitalul de Copii „Sf. Maria” a fost modernizat recent. Peste 130 de milioane de lei au fost investiți între 2018 și 2023 în reabilitarea și dotarea unității sanitare. Mai mult, în 2024, spitalul ieșean a primit și aproximativ 25 de milioane de lei – prin Planul Național de Redresare și Reziliență – pentru a-și cumpăra echipamente pentru combaterea infecțiilor nosocomiale. O parte a acelor bani a fost folosită, teoretic, pentru instruirea personalului. De altfel, ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete – prezent sâmbătă, 27 septembrie, la Iași – a declarat că focarul în urma căruia șapte copii au murit nu a apărut din cauza unor lipsuri materiale. Ci mai degrabă pentru că nu s-au respectat regulile și protocoalele. Ministrul Sănătății a anunțat că a discutat cu președintele Nicușor Dan și cu premierul Ilie Bolojan despre problema nosocomialelor din spitalele românește și că va prezenta, în perioada următoare, o serie de „măsuri proactive”. Rogobete a și anunțat una dintre aceste măsuri. „La Ministerul Sănătăţii, echipa mea, de săptămâna viitoare, va înfiinţa programul Acţiuni prioritare pentru reducerea infecţiilor asociate activităţii medicale, aşa cum avem programele acţiuni prioritare pe ATI sau pe AVC. Practic, vom realiza o sursă de finanţare directă către unităţile sanitare care au ATI, prin care vom finanţa achiziţia de dezinfectanţi, de materiale de protecţie şi de consumabile, inclusiv filtre HEPA pentru a reduce presiunea bugetară de pe unitatea sanitară şi pentru a ne asigura că avem o finanţare directă şi pentru această zonă, direct în secţiile de ATI şi de ATI nou născuţi”, a declarat ministrul. O altă măsură anunțată de el este organizarea unui modul de pregătire pentru asistenți și infirmieri – organizat în colaborare cu Societatea Națională de Terapie Intensivă și Colegiul Medicilor – prin care acești angajați să fie învățați care sunt procedurile de prevenire a răspândirii infecţiilor. „Toate aceste cursuri se vor finaliza cu câte un atestat. Legislativ, vom introduce obligativitatea ca orice persoană, indiferent de gradul medical, care lucrează într-o secţie de anestezie-terapie intensivă să parcurgă aceste module, altfel nu va mai putea rămâne în acea secţie sau nu se va putea angaja”, a adăugat ministrul. Și Colegiul Medicilor a reacționat cu privire la problema infecțiilor nosocomiale din spitalele românești. Președinta colegiului, dr. Cătălina Poiană, spune: „cosmetizările sau lucrările superficiale nu rezolvă problema.” „Vedem cu toții că încă ne confruntăm cu situații critice. Adesea, în astfel de situații, căutăm vinovați, este firesc să știm cine a greșit, dar rareori vedem planuri concrete de redresare sau de conformare reală”. Printre altele, Colegiul a cerut mai multe investiții în infrastructura medicală, precum și dotarea spitalelor cu echipamente pentru a diagnostica rapid infecțiile care apar și mai mulți medici epidemiologi în spitale. *Acest articol a fost actualizat după ce bilanțul deceselor de la Spitalul „Sf. Maria” a crescut de la șase, la șapte. Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI. https://romania.europalibera.org/a/drft-ucigasii-nevazuti-din-spitale-bebelus-ucis-de-infectii-in-timp-ce-managerul-a-refuzat-transferul-in-germania/33531105.html https://romania.europalibera.org/a/drft-ucigasii-nevazuti-din-spitale-bebelus-ucis-de-infectii-in-timp-ce-managerul-a-refuzat-transferul-in-germania/33531105.html Sun, 28 Sep 2025 17:54:52 +0300 Țară în Service Actualizare, ora 17:05 Președintele Nicușor Dan a transmis și el că „se impune de urgență o anchetă” pentru a stabili „dacă s-au ascuns informații sau au existat responsabilități individuale.” „Toate aceste lucruri trebuie clarificate și sancționate fără echivoc. Solicit transparență totală privind rezultatele corpului de control, inspecțiilor sanitare și anchetele medico-legale, incluzând publicarea rapoartelor complete. Toleranță zero față de erori care ucid copiii este un principiu de la care nu putem abdica.” Președintele a mai precizat că acest caz „reconfirmă o problemă structurală veche de ani de zile.” „În România infecțiile nosocomiale și infrastructura depășită pun în pericol viața pacienților. România are nevoie de spitale noi, de investiții reale în secțiile de terapie intensivă și de protocoale ferme de prevenție și control al infecțiilor.” Articol inițial Ministerul Sănătății a înființat o celulă de criză pentru a gestiona situația de la Iași – acolo unde internările în secția de ATI a Spitalului de Copii „Sf. Maria” au fost suspendate. Potrivit informațiilor oficiale, nouă copii cu vârsta de sub un an s-au infectat în ultimele săptâmâni cu Serratia marcescens. Șase dintre ei au murit. Nu e clar, la acest moment, dacă decesul copiilor – care erau internați în stare gravă în secția de terapie intensivă a spitalului – a fost provocat de infectarea cu Serratia marcescens. „Legătura de cauzalitate dintre infecția cu Serratia Marcescens și deces va fi stabilită de experții în medicină legală”, a transmis Ministerul Sănătății. Instituția susține însă că reprezentanții Spitalului de Copii „au raportat către DSP cu întârziere” primele cazuri și că nu a luat măsurile necesare pentru ca focarul să nu se răspândească. Informațiile cu privire la prima infectare sunt contradictorii. Managerul unității ieșene, Cătălina Ionescu, a declarat vineri că primul caz ar fi fost înregistrat pe 7 septembrie. Cu toate acestea, într-un comunicat de presă, Ministerul Sănătății spune că „prima infecție a apărut în data de 13.09.2025”. „Aceasta a fost raportată către DSP cu întârziere, în data de 19.09.2025, când la nivelul spitalului erau deja patru pacienți infectați. Spitalul nu a luat măsurile necesare de izolare la nivelul secției de terapie intensivă și nu a transmis informările către DSP în timp util, conform legislației în vigoare.” Managerul Spitalului de Copii „Sf. Maria” a confirmat că, până în prezent, nouă copii au fost infectați și șase au murit. Ea a declarat însă că spitalul a raportat la DSP focarul „în momentul în care am avut identificate trei cazuri”. „Am luat măsurile care s-au impus și anume: limitarea internării în corpul ATI, instruirea și reinstruirea personalului privind igiena mâinilor, a metodelor de curățenie”, a declarat ea. Cătălina Ionescu a mai spus că, pe 16 septembrie, spitalul a informat celelalte spitale din regiunea Moldovei că nu mai primește pacienți. „Toți pacienții [infectați] sunt imunocompromiși, cu spitalizare prelungită și stăteau la noi în spital de aproximat două-trei luni. Sunt pacienți care au avut manevre de terapie intensivă și tratamente corespunzătoare afecțiunii lor, manevre medicale, unii dintre ei și chirurgicale repetate, tot datorate afecțiunii lor”, a transmis dr. Catalina Ionescu. Mai multe ancheteMinisterul Sănătății a precizat că la Iași va fi făcut un control comun, al șefului Corpului de Control al Ministerului Sănătății și al șefului Inspecției Sanitare de Stat din Ministerul Sănătății. „Se vor aplica sancțiuni contravenționale în formă maximală, respectiv măsuri administrative fără echivoc, iar dacă se constată că există persoane care se fac vinovate de mușamalizarea și neraportarea infecțiilor, respectiv de nerespectarea protocoalelor, voi dispune demiterea acestora” a declarat ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete. În paralel, reprezentanții Inspectoratului de Poliție Județean (IPJ) Iași au transmis pentru Europa Liberă că „s-au sesizat din oficiu” cu privire la acest caz, „iar cercetările vor fi efectuate sub coordonarea unității de parchet competente.” Între timp, Direcția de Sănătate Publică Iași a analizat documente și a recoltat probe biologice de la spitalul de pediatrie din Iași – singurul din zona Moldovei. „Probele sunt în curs de prelucrare în laboratorul DSP, iar rezultatele vor contribui la clarificarea contextului epidemiologic”, ne-a transmis DSP Iași, într-un răspuns scris. DSP a dat deja mai multe amenzi: epidemiologul spitalului a primit o amendă de 10.000 de lei „pentru nerespectarea prevederilor legale în controlul infecțiilor nosocomiale”un medic ATI a primit 10.000 pentru nerespectarea protocoalelor și procedurilorspitalul are de plătit o sancțiune de 50.000 de lei.Spitalele din regiune, notificate să nu mai trimită pacienți la IașiÎntre timp, Spitalul de Copii „Sf. Maria” din Iași – singurul spital pediatric din regiunea Moldovei – a închis unul dintre cele două corpuri ale secției de terapie intensivă, cel în care au fost identificate cazurile. Nu sunt afectați doar pacienții de la Iași, ci și cei care ar putea avea nevoie în aceste zile de îngriji medicale pediatrice de specialitate. „Sf. Maria” este singurul spital pentru copii din Moldova și primea pacienți în stare gravă din toate județele regiunii. Purtătorul de cuvânt al DSP Iași, Marius Voicescu, spune că instituția a notificat toate spitalele din zonă să nu mai trimită copii în stare gravă către secția ATI de la „Sf. Maria”. Este vorba de unitățile medicale din județele Suceava, Botoșani, Neamț, Bacău și Vaslui, care au fost informate să caute alte soluții pentru a transfera copiii care au nevoie de terapie intensivă – și care de regulă erau transferați la Iași. Motivul invocat în acea recomandare este „existeța unei situații epidemiologice deosebite” de la Spitalul „Sf. Maria”. Monica Terteliu, purtătorul de cuvânt al Spitalului Județean din Suceava, a confirmat notificarea pentru Europa Liberă: „Noi am făcut o ședință la spital cu cei care au compartiment pediatric și am informat medicii de gardă ca, dacă au situații în care se impune transferul, să apeleze la serviciul COSU”, a precizat dr. Terteiul. Centrul Operativ pentru Situatii de Urgenta (COSU) este un serviciu în subordinea Ministerului Sănătății și a celui de Interne care poate dirija pacienți de la un spital la altul, în funcție de locurile disponibile din diferite județe. Câte cazuri de infecții nosocomiale a raportat Spitalul de copii din Iași în ultimii aniDin 2020 până în iulie 2025, Spitalul „Sf. Maria” din Iași a raportat la Direcția de Sănătate Publică aproape 1.200 de cazuri de infecții nosocomiale. Între 2020 și 2024 – adică în cinci ani – în România au murit 649 de pacienți din cauza unor infecții nosocomiale. E imposibil de precizat câți pacienți au murit cu zile din cauza infectării în spital și câtor le-au grăbit nosocomialele sfârșitul. În același interval, au fost raportate 165.548 de cazuri de infecții intraspitalicești. Europa Liberă va publica o analiză referitoare la infecțiile nosocomiale din România în ediția de duminică, 28 septembrie, la rubrica Țară în Service. Știre în curs de actualizare. Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI. https://romania.europalibera.org/a/focar-de-infectii-la-sectia-ati-a-celui-mai-mare-spital-pediatric-din-moldova-cinci-copii-au-murit-in-conditii-suspecte/33541562.html https://romania.europalibera.org/a/focar-de-infectii-la-sectia-ati-a-celui-mai-mare-spital-pediatric-din-moldova-cinci-copii-au-murit-in-conditii-suspecte/33541562.html Fri, 26 Sep 2025 11:47:36 +0300 ȘtiriSănătate Conținutul generat cu inteligența artificială cu scopul de a păcăli utilizatorii de pe rețelele sociale ar putea, în viitor, să nu mai poată fi identificat cu ochiul liber nici de cei mai experimentați utilizatori, spune la #10 întrebări expertul în securitate cibernetică Darius Țică. https://romania.europalibera.org/a/cum-sa-nu-pici-in-plasa-escrocilor-de-pe-net-expert-in-viitor-clipurile-realizate-cu-deepfake-ar-putea-semana-cu-cele-reale/33521724.html https://romania.europalibera.org/a/cum-sa-nu-pici-in-plasa-escrocilor-de-pe-net-expert-in-viitor-clipurile-realizate-cu-deepfake-ar-putea-semana-cu-cele-reale/33521724.html Fri, 05 Sep 2025 13:50:56 +0300 #10Întrebări Coletele mai ieftine de 150 de euro care vor intra în România din țările non-UE vor fi taxate cu 25 de lei, se arată într-un proiect de lege pus în dezbatere publică joi de Ministerul Finanțelor. Asta ar putea influența prețul de livrare a zeci de milioane de colete pe care românii le cumpără anual din China. https://romania.europalibera.org/a/de-ce-vrea-guvernul-sa-taxeze-cumparaturile-de-sub-150-de-euro-de-pe-temu-aliexpres-sau-trendyol/33516268.html https://romania.europalibera.org/a/de-ce-vrea-guvernul-sa-taxeze-cumparaturile-de-sub-150-de-euro-de-pe-temu-aliexpres-sau-trendyol/33516268.html Fri, 29 Aug 2025 11:46:24 +0300 Știri Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) anunță vineri că judecătoriile și tribunalele din țară se alătură protestelor anunțate deja de curțile de apel – precum și de procurorii din parchete – împotriva intenției Guvernului de a modifica legea privind pensiile de serviciu. https://romania.europalibera.org/a/greva-generalizata-in-justitie-judecatoriile-si-tribunele-se-alatura-protestelor/33516286.html https://romania.europalibera.org/a/greva-generalizata-in-justitie-judecatoriile-si-tribunele-se-alatura-protestelor/33516286.html Fri, 29 Aug 2025 11:41:28 +0300 Știri Parchetul de pe lângă Tribunalul București și cele 16 curți de apel din țară au anunțat marți că suspendă activitatea în semn de protest față de proiectul prin care Guvernul vrea raportarea pensiilor pe care le încasează magistrații la salariul net și creșterea graduală a vârstei de pensionare. https://romania.europalibera.org/a/parchetul-de-pe-langa-tribunalul-bucuresti-printre-cele-mai-mari-din-tara-anunta-proteste-impotriva-legii-pensiilor-speciale/33513330.html https://romania.europalibera.org/a/parchetul-de-pe-langa-tribunalul-bucuresti-printre-cele-mai-mari-din-tara-anunta-proteste-impotriva-legii-pensiilor-speciale/33513330.html Tue, 26 Aug 2025 12:51:14 +0300 Știri Președintele Nicușor Dan a anunțat marți, într-un discurs susținut în fața diplomaților români, că România va avea din toamnă o nouă strategie de apărare. https://romania.europalibera.org/a/nicusor-dan-romania-va-finaliza-o-noua-strategie-de-aparare-a-tarii-in-aceasta-toamna-razboiul-hibrid-printre-prioritati/33513242.html https://romania.europalibera.org/a/nicusor-dan-romania-va-finaliza-o-noua-strategie-de-aparare-a-tarii-in-aceasta-toamna-razboiul-hibrid-printre-prioritati/33513242.html Tue, 26 Aug 2025 10:58:58 +0300 Știri Reprezentanții Colegiului Medicilor Bihor au anunțat luni că analizează o postare pe Facebook a doctoriței Flavia Groșan în care aceasta a relatat presupusul caz al unui bărbat care s-ar fi îmbolnăvit după ce ar fi avut relații intime cu o femeie vaccinată. https://romania.europalibera.org/a/colegiul-medicilor-ancheteaza-doctorita-care-a-spus-ca-un-barbat-s-a-imbolnavit-dupa-ce-a-facut-sex-cu-o-femeie-vaccinata/33512364.html https://romania.europalibera.org/a/colegiul-medicilor-ancheteaza-doctorita-care-a-spus-ca-un-barbat-s-a-imbolnavit-dupa-ce-a-facut-sex-cu-o-femeie-vaccinata/33512364.html Mon, 25 Aug 2025 12:58:40 +0300 Știri PSD va participa din nou la discuțiile din coaliția de guvernare. Prima va fi luni seară, când se va discuta despre Pachetul II de măsuri fiscal-bugetare. Social-democrații anunțaseră că nu vor mai participa la aceste ședințe după ce partenerii de guvernare de la USR nu au participat la funeraliile de stat ale lui Ion Iliescu. https://romania.europalibera.org/a/psd-ar-putea-reveni-la-discutiile-din-coalitia-de-guvernare-miza-pachetul-ii-de-masuri-fiscal-bugetare/33512290.html https://romania.europalibera.org/a/psd-ar-putea-reveni-la-discutiile-din-coalitia-de-guvernare-miza-pachetul-ii-de-masuri-fiscal-bugetare/33512290.html Mon, 25 Aug 2025 11:21:45 +0300 Știri Rusia și Ucraina au continuat să se atace reciproc în noaptea de duminică spre luni, transmit oficialii din cele două țări, citați de agențiile de presă. https://romania.europalibera.org/a/atacuri-rusesti-asupra-sumi-un-mort-si-noua-raniti-rusia-a-doborat-drone-care-se-indreptau-spre-moscova/33512224.html https://romania.europalibera.org/a/atacuri-rusesti-asupra-sumi-un-mort-si-noua-raniti-rusia-a-doborat-drone-care-se-indreptau-spre-moscova/33512224.html Mon, 25 Aug 2025 09:46:46 +0300 Războiul Rusiei contra Ucrainei Președintele României, Nicușor Dan, a declarat marți că a avut o discuție telefonică cu omologul său ucrainean în care i-a transmis lui Volodimir Zelenski că România sprijină Ucraina în demersul sale de a obține pacea fără a fi nevoită să renunțe la teritorii. https://romania.europalibera.org/a/presedintele-romaniei-a-vorbit-la-telefon-cu-volodimir-zelenski-nicusor-dan-va-merge-in-aceasta-toamna-la-kiev/33501271.html https://romania.europalibera.org/a/presedintele-romaniei-a-vorbit-la-telefon-cu-volodimir-zelenski-nicusor-dan-va-merge-in-aceasta-toamna-la-kiev/33501271.html Tue, 12 Aug 2025 17:47:37 +0300 Știri Ministrul Transporturilor, Ciprian Șerban, a publicat miercuri seară un mesaj pe rețelele sociale în care a vorbit despre cazul de acum 13 ani, când a dat mită de mai multe ori reprezentanților unui ocol silvic din județul Iași. https://romania.europalibera.org/a/reactie-dupa-dezvaluirile-europa-libera-ministrul-transporturilor-muta-atentia-acuzatiilor-de-mita-inspre-abuzurile-asupra-zilierilor-/33490213.html https://romania.europalibera.org/a/reactie-dupa-dezvaluirile-europa-libera-ministrul-transporturilor-muta-atentia-acuzatiilor-de-mita-inspre-abuzurile-asupra-zilierilor-/33490213.html Wed, 30 Jul 2025 20:47:42 +0300 Știri Președintele României crede că statul român „trebuie să vină cu noi probe, pe măsură ce le descoperă” despre interferența Rusiei în alegerile prezidențiale din 2024. https://romania.europalibera.org/a/presedintele-n-dan-despre-interferenta-rusiei-in-alegerile-din-2024-statul-roman-trebuie-sa-vina-cu-noi-probe/33480126.html https://romania.europalibera.org/a/presedintele-n-dan-despre-interferenta-rusiei-in-alegerile-din-2024-statul-roman-trebuie-sa-vina-cu-noi-probe/33480126.html Mon, 21 Jul 2025 19:12:12 +0300 Știri Premierul Ilie Bolojan a precizat luni că „sistemul nostru de sănătate a acumulat probleme mari în ultimii ani” și a anunțat luni, împreună cu ministrul Sănătății și directorul Casei Naționale de Asigurări de Sănătate, o serie de măsuri care, în opinia Executivului, le va rezolva. https://romania.europalibera.org/a/modificari-sanatate-2026/33480026.html https://romania.europalibera.org/a/modificari-sanatate-2026/33480026.html Mon, 21 Jul 2025 17:30:18 +0300 Știri Consiliul Naţional Tripartit pentru Dialog Social, organism consultativ din care fac parte sindicatele, patronatele și reprezentanții guvernului, s-a reunit vineri, la Palatul Victoria, înaintea unei ședințe de Guvern în care va fi dezbătut pachetul de măsuri fiscale propus de Executiv. https://romania.europalibera.org/a/guvernul-discuta-astazi-pachetul-de-masuri-fiscale-blocul-national-sindical-critica-masurile/33463979.html https://romania.europalibera.org/a/guvernul-discuta-astazi-pachetul-de-masuri-fiscale-blocul-national-sindical-critica-masurile/33463979.html Fri, 04 Jul 2025 13:07:35 +0300 Știri Sistemul de informare a călătorilor privind sosirea și plecarea trenurilor din Gara de Nord din Capitală s-a defectat vineri dimineață și nu a fost funcțional câteva ore, a transmis Compania Națională de Căi Ferate CFR SA. https://romania.europalibera.org/a/probleme-la-gara-de-nord-sistemul-de-informare-a-calatorilor-nu-functioneaza/33463743.html https://romania.europalibera.org/a/probleme-la-gara-de-nord-sistemul-de-informare-a-calatorilor-nu-functioneaza/33463743.html Fri, 04 Jul 2025 07:49:19 +0300 Știri