https://romania.europalibera.org/z/21387 Investigatii politice, relatări, analize despre guvern, parlament, partide, alegeri. https://romania.europalibera.org/Content/responsive/RFE/ro-RO/img/logo.png https://romania.europalibera.org/z/21387 ro Rss Copyright 60 Wed, 08 Apr 2026 08:06:25 +0300 Pangea CMS – RFE/RL Premierul Ilie Bolojan acuză nereguli în avizarea racordurilor la rețeaua de energie electrică cu beneficiari pe care îi numește „băieții deștepți” și despre care spune că „blochează capacități” de investiții. Prim-ministrul anunță și schimbarea legislației în domeniu astfel încât România să producă energie electrică mai ieftină. https://romania.europalibera.org/a/premierul-ilie-bolojan-anunta-noi-reglementari-in-domeniul-productiei-de-energie-din-aprilie/33717930.html https://romania.europalibera.org/a/premierul-ilie-bolojan-anunta-noi-reglementari-in-domeniul-productiei-de-energie-din-aprilie/33717930.html Fri, 27 Mar 2026 15:10:06 +0200 EconomiePolitică Primarul Capitalei, Ciprian Ciucu, a anunțat un amplu proces de reorganizare a aparatului administrativ și a instituțiilor subordonate. Măsurile reprezintă, potrivit edilului, doar primul pas dintr-o reformă mai amplă. „Primăria Capitalei, în acest moment, are undeva la 1.272 de posturi, deci, un număr foarte, foarte mare de angajaţi, raportat la nevoile reale. Această primărie nu a mai fost reorganizată, pe bune - în sensul că avem la bază analize funcţionale care să corespundă nevoilor actuale - de foarte mult timp”, a spus primarul. Ciucu a descris Primăria Capitalei ca fiind dificil de gestionat, cu peste 70 de instituții subordonate, structură greu de coordonat și de evaluat. Ciucu afirmă că Primăria trebuie să reducă aproximativ 30% din posturi până la jumătatea lunii aprilie, în baza legislației în vigoare. „Dacă nu am face acest lucru, Primăria Bucureşti nu ar mai primi, ca oricare altă instituţie din ţară, cotele de la guvern. Deci este o obligaţie legală să facem acest lucru”, a explicat primarul. În total, aproximativ 722 de posturi vor fi desființate, iar circa 400 de angajați nu se vor mai regăsi în organigramă. O parte dintre aceștia vor trebui să susțină concursuri pentru a-și păstra locurile de muncă. Comasări ale mai multor departamenteCiprian Ciucu afirmă că în Primăria Capitalei au fost identificate suprapuneri de activități și o eficiență redusă, mai ales în departamentele culturale. „Sunt foarte multe instituții care fac același lucru. Nu avem o analiză de coerență, o parte din programele lor nu au impact semnificativ”, a declarat primarul. Șapte instituții culturale vor fi integrate într-o singură structură, urmând ca doar programele relevante să fie păstrate. „Am vorbit deja cu o parte din directorii acestor instituţii şi i-am rugat ca cele mai importante, 40-50% din programe, cele care au impact, să rămână”, a precizat Ciucu. Numărul de posturi din aceste structuri va scădea de la 267 la 155. În paralel, administrațiile care gestionează parcurile, cimitirele și protecția plantelor vor fi comasate într-o nouă structură de tip ADP, cu atribuții extinse. „Avem nevoie de acest ADP Bucureşti, care îşi va asuma mai mult decât parcuri, cimitire şi protecţia plantelor, deci îşi va asuma proiecte de regenerare urbană”, a declarat Ciprian Ciucu. Probleme de eficiență și cheltuieli ridicatePrimarul a criticat modul în care sunt gestionate resursele în prezent, inclusiv în cazul unor evenimente sau instituții. „Târgul de Crăciun ne costă 20 milioane lei, recuperăm 5 milioane lei, nu este fezabil”, a dat primarul un exemplu. De asemenea, Ciprian Ciucu a spus că unele instituții sunt liupsite de transparență și a dat ca exemplu Administrația Cimitirelor. „La Cimitire este o lipsă de transparență totală. Aș vrea să avem fiecare loc de veci într-o bază de date, să se facă licitații”, a spus primarul Ciprian Ciucu. Primarul Capitalei a declarat că reforma ar putea continua și în alte entități, inclusiv la Societatea de Transport București (STB), unde primarul cere reducerea cheltuielilor administrative. „Dacă nu le vor face, cât sunt eu primar, nu le voi da 1,7 miliarde lei”, a avertizat Ciucu. Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI. https://romania.europalibera.org/a/ciucu-anunta-restructurari-masive-la-primaria-capitalei-sute-de-angajati-pleaca-institutii-comasate/33717134.html https://romania.europalibera.org/a/ciucu-anunta-restructurari-masive-la-primaria-capitalei-sute-de-angajati-pleaca-institutii-comasate/33717134.html Thu, 26 Mar 2026 14:34:41 +0200 ȘtiriPolitică Președintele PSD, Sorin Grindeanu, a declarat că, la sfatul avocaților partidului, a decis să nu publice detalii din contractele pe care formațiunea le-a avut cu instituțiile de presă. „Există și anumite clauze care țin de confidențialitatea unor contracte private”, a răspuns președintele PSD, unei întrebări venite din partea reporterului Snoop.ro. Mai mult, Grindeanu a afirmat că este pentru ultima oară când mai răspunde la întrebări pe această temă. Declarația a venit la o conferință de presă din 23 martie, când jurnalistul Cristian Andrei i-a reamintit președintelui PSD de declarația sa din octombrie 2025. Anul trecut, Grindeanu a spus că va publica toate contractele partidului cu instituțiile de presă după congresul PSD din 7 noiembrie 2025, în care, în cele din urmă, a fost confirmat în funcție. „Vă promit un lucru ca să închid acest subiect: odată ce Congresul va fi închis, finalizat, imediat în săptămâna următoare vă voi transmite toate contractele”, declarat atunci Sorin Grindeanu, făcând referire și la contractele din perioada cât președintele partidului a fost Marcel Ciolacu (2019-2025). ​Promisiunea viza transparența totală pe fondul dezbaterilor publice despre finanțarea presei de către partide. După congres, când a devenit președinte PSD, contractele nu au fost publicate. Dezbaterea legată de contractele netransparente ale partidelor cu instituțiile de presă s-a intensificat în 2025, după campania electorală pentru prezidențiale din 2024. Zece ONG-uri au cerut, în iunie 2025 reducerea subvențiilor pentru partide și publicarea contractelor cu presa. Principala acuzație era că partidele cheltuie netransparent bani publici pe „presă și propagandă”, afectând independența editorială. În octombrie 2025, un raport Expert Forum arăta că aproape jumătate din banii partidelor mergeau la „presă și propagandă”. PSD, PNL și USR erau indicate în topul sumelor primite de la stat, iar raportul critica mecanismul opac prin care partidele dau bani presei și distorsionează piața media. Principalele critici aduse sistemului actual de finanțare: – Începând cu 2016, alocările anuale au crescut constant, premierii care au promis că le vor reduce au alocat, nejustificat, și mai mulți bani; – Partidele politice au devenit majoritar dependente de stat, contrar chiar principiilor de înființare a acestora; – Mai mult de jumătate din bani sunt cheltuiți pentru presă și propagandă. Datele financiare legate de „presă și propagandă” sunt disponibile public în rapoartele Autorității Electorale Permanente, dar acestea sunt rezumate lunare sau anuale, fără nume de beneficiari sau contracte individuale. În octombrie 2025, la rectificarea bugetară, Guvernul a diminuat subvențiile pentru partidele politice de la 284 de milioane de lei la 232 de milioane, o reducere de 17,6%. Informația a fost confirmată ulterior de Autoritatea Electorală Permanentă (AEP). Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI. https://romania.europalibera.org/a/sorin-grindeanu-psd-nu-va-publica-contractele-cu-institutiile-de-presa-in-octombrie-2025-declarase-ca-va-publica-toate-contractele/33716256.html https://romania.europalibera.org/a/sorin-grindeanu-psd-nu-va-publica-contractele-cu-institutiile-de-presa-in-octombrie-2025-declarase-ca-va-publica-toate-contractele/33716256.html Wed, 25 Mar 2026 14:56:31 +0200 ȘtiriPolitică Criza din coaliția de guvernare se adâncește, după ce principalele partide implicate – PNL, PSD și USR – au adoptat poziții tot mai ferme. PNL și USR insistă pe menținerea stabilității și respectarea acordului politic din Coaliție. PSD organizează o consultare internă pentru a decide, pe 20 aprilie, dacă rămâne sau nu la guvernare. PNL: sprijin pentru Guvern și avertisment direct către PSDÎntr-un comunicat, PNL transmite că îl susține pe Ilie Bolojan în funcția de premier și arată că România traversează o perioadă dificilă care impune stabilitate politică. „România se află într-un moment dificil: context internațional complicat, deficit excesiv, presiuni pe absorbția PNRR și o economie fragilă”, arată mesajul liberalilor. PNL consideră că orice criză politică ar avea efecte directe asupra încrederii și funcționării guvernării. „Țara are nevoie de stabilitate guvernamentală și predictibilitate. În același timp, tensiunile generate de PSD în Coaliție sunt de natură să reducă eficiența guvernamentală și să scadă încrederea cetățenilor în Coaliție”. PNL transmite și un avertisment, în cazul în care PSD va provoca o criză guvernamentală. „Dacă PSD va provoca o criză guvernamentală, PNL nu va mai putea fi în Coaliție cu PSD”. USR: rămâne la guvernare, dar trasează o „linie roșie”Un mesaj similar a venit de la celălalt partener de Coaliție, USR. „Dacă PSD alege să voteze o moțiune de cenzură alături de AUR și să provoace instabilitate politică și economică, USR nu va mai susține o refacere a unei majorități alături de PSD”. Formațiunea anunță, pe de altă parte, că își menține angajamentul de a guverna, dar acuză PSD că alimentează artificial o criză politică. „În loc să guvernăm, asistăm la crize politice artificiale. România are deja suficiente probleme reale, inflație, costuri ridicate, presiuni economice. Nu ne permitem să adăugăm instabilitate politică peste acestea”, arată USR. Grindeanu: „Vrem o clarificare a situației”Luările de poziție ale PNL și USR vin după ce președintele PSD, Sorin Grindeanu, a anunțat organizarea unei consultări interne ample, în care se va decide inclusiv dacă PSD trebuie sau nu să rămână la guvernare. Sorin Grindeanu spune că își dorește „o clarificare a situaţiei”. Grindeanu explică faptul că toate opțiunile sunt luate în calcul, de la continuarea actualei formule până la retragerea de la guvernare sau alte scenarii. „Că se va dori să se continue în această formă, foarte bine.. Trecerea în opoziţie, poate să fie şi acest lucru”. În același timp, liderul social-democrat respinge categoric unele variante: „Nu vom vota un guvern minoritar şi nu vom face alianţă cu AUR”. În privința actualului premier, Grindeanu a spus că nu revendică schimbarea acestuia, dar își rezervă dreptul de a decide participarea la guvernare cu Bolojan premier. „PSD-ul poate să spună dacă mai participă sau nu, într-un guvern condus de Ilie Bolojan”, a spus Sorin Grindeanu. Ruptura dintre partenerii de coaliție este rezultatul unor luni de tensiuni acumulate, în special pe teme economice. Cel mai vizibil conflict a fost legat de bugetul pentru 2026, unde PSD și PNL au susținut abordări diferite. Liberalii au promovat o linie de disciplină fiscală, cu măsuri de limitare a cheltuielilor și creșteri moderate. De cealaltă parte, PSD a insistat pentru politici sociale mai extinse. Printre acestea s-a numărat „pachetul de solidaritate” de aproximativ 2,3 miliarde de lei, pe care social-democrații l-au considerat esențial, dar pe care l-au acuzat că ar fi fost blocat sau limitat de premier. Aceste divergențe s-au suprapus peste alte neînțelegeri privind direcția economică, reformele și modul de funcționare al Coaliției. Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI. https://romania.europalibera.org/a/coalitia-de-guvernare-in-pragul-rupturii-avertismente-de-la-pnl-si-usr-psd-cauta-clarificare-interna/33714201.html https://romania.europalibera.org/a/coalitia-de-guvernare-in-pragul-rupturii-avertismente-de-la-pnl-si-usr-psd-cauta-clarificare-interna/33714201.html Tue, 24 Mar 2026 09:56:04 +0200 ȘtiriPolitică Președintele PSD, Sorin Grindeanu, a anunțat că partidul pe care îl conduce va organiza pe 20 aprilie o consultare în rândul a 5.000 de membri pentru a decide dacă formațiunea mai rămâne sau nu la guvernare. Liderul social-democrat a subliniat că decizia finală va reflecta voința membrilor. „Vom acţiona în concordanţă cu ce doresc membrii PSD, imediat”, a declarat Grindeanu. Acesta a explicat că procesul de consultare este unul intern, bazat pe o analiză detaliată a activității partidului la guvernare, dar și a funcționării coaliției de guvernare. Opt întâlniri regionale înainte de decizieÎnainte de votul final, conducerea PSD va organiza opt reuniuni regionale pentru a prezenta scenariile politice și pentru a colecta opiniile din teritoriu. Două dintre aceste întâlniri vor avea loc după Paște, în regiunile Vest și Nord-Vest. Calendarul consultărilor a fost aprobat în unanimitate în cadrul Biroului Permanent Național, iar structura exactă a întrebărilor ce vor fi adresate membrilor urmează să fie stabilită într-o ședință viitoare. Evaluarea internă și context politic tensionatConsultarea vine în urma unei analize interne care vizează atât activitatea miniștrilor PSD, cât și modul de funcționare al coaliției. Liderul social-democrat a indicat că evaluarea va include atât aspecte pozitive, cât și critici privind colaborarea din cadrul guvernului. „Vom spune și punctele plus și punctele minus și mai ales vom începe cu propria analiză”, a afirmat acesta. De asemenea, președintele PSD a afirmat că partidul nu va susține un guvern minoritar și exclude orice colaborare cu AUR. „Nu vom vota un guvern minoritar şi nu vom face alianţă cu AUR”, a spus Grineanu. În ceea ce îl privește pe actualul premier, Grindeanu a declarat că PSD nu poate cere schimbarea acestuia, dar poate decide dacă mai rămâne într-un executiv condus de el. „PSD-ul poate să spună dacă mai participă sau nu, într-un guvern condus de Ilie Bolojan. Dacă cei 5.000 de membri PSD vor hotărî că nu mai putem continua în această formă, atunci asta va fi decizia PSD”, a mai spus Grindeanu. Săptămâni de tensiuni între PSD și BolojanUltimele săptămâni au fost marcate de o escaladare a tensiunilor în coaliția de guvernare. PSD și premierul Ilie Bolojan au ajuns la conflict deschis pe mai multe teme, cel mai vizibil legat de bugetului de stat pentru 2026, dar și pe alte dosare interne de partid și de politică economică. În discuțiile legate de buget, PSD l-a acuzat pe premier că ar fi încercat să blocheze sau să limiteze adoptarea măsurilor sociale pe care le-a susținut, în special „pachetul de solidaritate” de circa 2,3 miliarde de lei. În același timp, PNL a susținut o linie de austeritate, cu înghețarea sau creșteri mici ale salariilor și pensiilor. PSD a amenințat că nu va vota bugetul în forma propusă de Bolojan dacă nu sunt incluse compensațiile sociale. ​Pe lângă bugetul 2026, Bolojan a fost implicat în alte discuții sensibile care au dus la tensiuni cu PSD. Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI. https://romania.europalibera.org/a/sorin-grindeanu-psd-decide-pe-20-aprilie-daca-ramane-la-guvernare-sau-nu/33713486.html https://romania.europalibera.org/a/sorin-grindeanu-psd-decide-pe-20-aprilie-daca-ramane-la-guvernare-sau-nu/33713486.html Mon, 23 Mar 2026 13:57:37 +0200 ȘtiriPolitică Stânga a câștigat alegerile locale în marile orașe din Franța. Cu toate că are o popularitate în creștere, extrema dreaptă nu a reușit să cucerească centre urbane majore. Scrutinul e considerat un indicator pentru alegerile prezidențiale din 2027 iar rezultatul arată o scenă politică fragmentată, în care niciun bloc nu domină clar. În Paris, socialistul Emmanuel Grégoire a câștigat funcția de primar, prelungind dominația stângii la conducerea orașului pentru încă un mandat. „Parisul a decis să rămână fidel istoriei sale”, a declarat acesta, promițând să se opună alianțelor dintre dreapta și extrema dreaptă. „Bătălia pentru Franța va fi dură. Parisul va fi inima rezistenței împotriva acestei alianțe a dreptei, care încearcă să ne ia ceea ce avem mai prețios și mai fragil: bucuria simplă de a trăi împreună”, a adăugat el. În Marsilia, al doilea oraș al Franței, primarul socialist Benoît Payan a fost reales confortabil, după ce s-a prezentat ca un bastion împotriva partidului de extremă dreapta Adunarea Națională. „Acest oraș, pe care unii îl credeau pierdut, a arătat că este capabil să reziste”, a spus Payan. „Unitatea a învins pe cei care voiau să ne divizeze”, a adăugat el, subliniind mesajul de „pace, armonie și unitate” transmis de alegători. Și în Lyon, primarul ecologist Grégory Doucet a obținut un nou mandat la limită, în fața contracandidatului său susținut de dreapta, Jean-Michel Aulas. Acesta din urmă a contestat rezultatul, invocând „numeroase nereguli” și anunțând că va depune o contestație. Victoria la limită reflectă scăderea avântului politic al verzilor, care au pierdut controlul asupra altor orașe importante precum Bordeaux și Strasbourg. Dreapta extremă, în creștere, dar fără câștiguri majoreRezultatele arată că extrema dreaptă, deși în creștere, nu a reușit să se impună în marile orașe. Partidul Adunarea Națională nu a câștigat nici Marsilia, nici Toulon, două dintre principalele sale ținte. Totuși, liderul formațiunii, Jordan Bardella, a revendicat progrese importante: „Succesele din această seară sunt doar începutul”. El a adăugat că partidul „nu a avut niciodată atât de mulți aleși pe întreg teritoriul Franței”. Extrema dreaptă și aliații săi au obținut însă victorii în orașe mai mici și în sudul țării, precum Carcassonne, Menton sau Cannes. Un rezultat important a fost câștigarea orașului Nisa, al cincilea oraș ca dimensiune din Franța, de către Eric Ciotti, aliat al Adunării Naționale. În același timp, centrul politic a avut rezultate mixte, dar peste așteptări în unele cazuri. Fostul premier Edouard Philippe a fost reales primar la Le Havre, consolidându-și poziția înaintea unei posibile candidaturi la președinție. „Există motive de speranță”, a declarat el. „Da, există motive de speranță în tineretul nostru creativ și ambițios, capabil să imagineze și să construiască o lume nouă, mai respectuoasă față de oameni și mai atentă la planetă și la viitorul nostru”. Prezența la vot a fost de aproximativ 57%, unul dintre cele mai scăzute niveluri din istoria recentă a alegerilor locale, ceea ce reflectă un interes moderat al electoratului. Deși rezultatele locale nu indică direct câștigătorul viitoarelor alegeri prezidențiale, ele oferă indicii importante despre dinamica politică și posibilele alianțe într-un peisaj tot mai fragmentat. Observatorii spun că, în perspectiva anului electoral 2027, rezultatele alegerilor locale sugerează că ascensiunea extremei drepte nu este inevitabilă, dar nici oprită. Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI. https://romania.europalibera.org/a/alegeri-locale-in-franta-stanga-politica-castiga-marile-orase-extrema-dreapta-avanseaza-dar-fara-sa-domine/33713302.html https://romania.europalibera.org/a/alegeri-locale-in-franta-stanga-politica-castiga-marile-orase-extrema-dreapta-avanseaza-dar-fara-sa-domine/33713302.html Mon, 23 Mar 2026 09:39:23 +0200 ȘtiriPoliticăExterneEuropa Prețurile carburanților au înregistrat vineri, 20 martie 2026, una dintre cele mai abrupte creșteri, pe fondul tensiunilor generate de conflictul din Iran. La stațiile Rompetrol din București, benzina standard a ajuns la 8,98 lei/litru, iar motorina standard la 9,62 lei/litru. Aceeași evoluție este confirmată și de monitorizările independente, care indică intervale similare de preț: între 8,94 și 8,96 lei/l pentru benzină și între 9,57 și 9,60 lei/l pentru motorină în Capitală. Scumpirile vin după patru zile de majorări consecutive. Doar în martie, benzina standard s-a scumpit, în medie, cu aproximativ 90 de bani/litru, iar motorina cu aproximativ 1,35 lei/litru. În paralel, datele din Monitorul Prețurilor arată că benzina standard a depășit deja pragul psihologic de 9 lei/litru în unele stații OMV și Rompetrol. Evoluția rapidă a prețurilor este pusă de analiști pe seama războiului din Orientul Mijlociu, care a influențat cotațiile internaționale ale petrolului. Unii specialiști avertizează că, dacă ritmul actual se menține, motorina ar putea atinge pragul de 10 lei/litru până la finalul lunii. Un plin de 50 de litri de benzină costă acum cu aproximativ 90 de lei mai mult decât la începutul anului. De altfel, de la 1 ianuarie 2026 până în prezent, benzina s-a scumpit, în medie, cu circa 1,70 lei/litru, iar motorina cu 2,13 lei/litru. Premierul Ilie Bolojan a atras atenția că eventualele măsuri de plafonare a prețurilor trebuie analizate atent, pentru a evita efecte negative asupra economiei și posibile probleme la nivel european. „Dacă nu este din producţia internă şi vii cu plafonare, atunci, pe de-o parte, trebuie să vezi cum faci acest lucru, pentru că rişti să ai probleme legate de relaţia cu Uniunea Europeană”, a spus premierul. La rândul său, ministrul Economiei, Irineu Darău, a explicat că deciziile nu pot fi luate rapid, în contextul volatilității ridicate. „Întregul Guvern discută şi va discuta săptămânal. Cert e că la ce fluctuaţie există astăzi nu poţi să iei din scurt măsuri care vor rămâne pe luni sau ani de zile”, a spus ministrul. În același timp, președintele Nicușor Dan a anunțat că autoritățile pregătesc un set de măsuri pentru perioada următoare. „Am discutat despre preţurile carburanților în CSAT (...) o să vedeţi în zilele următoare, într-o săptămână, estimez eu, un set de măsuri”, a spus Dan. Pe plan european, unele state au intervenit deja pentru a limita impactul asupra populației. Italia a decis reducerea prețului carburanților cu aproximativ 0,25 euro pe litru. Austria a anunțat scăderea taxelor și limitarea marjelor comerciale, măsuri care ar putea reduce prețurile cu circa 10 eurocenți/litru. Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI. https://romania.europalibera.org/a/preturile-benzinei-si-motorinei-ating-noi-maxime-pe-20-martie-2026/33711579.html https://romania.europalibera.org/a/preturile-benzinei-si-motorinei-ating-noi-maxime-pe-20-martie-2026/33711579.html Fri, 20 Mar 2026 12:34:49 +0200 ȘtiriPoliticăEconomie Actualizare ora 13:25 - Legea bugetului de stat a fost adoptată de Parlament. La votul final pe proiectul Legii bugetului de stat pe anul 2026 s-au înregistrat 319 voturi „pentru”, 104 „împotrivă”, un parlamentar s-a abţinut, iar doi nu au votat. De asemenea, a fost adoptat proiectul Legii bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2026. Premierul Ilie Bolojan a declarat, după votarea bugetului, că acesta cuprinde toate reformele făcute în domeniile: administrație, pensii speciale și reducerea cheltuielilor din instituţiile publice. „Bugetul reprezintă şi centura de siguranţă pe care o avem în faţa unor derapaje nedorite. Astfel, nimeni nu va putea arunca la coş efortul românilor, făcut în ultimele luni, şi risipi finanţele publice”, a spus Bolojan. Bolojan a mai spus că partenerii instituţionali, agenţiilor de rating şi instituţiile financiare primesc, prin acest buget, dovada că România este „un partener responsabil, corect, care respectă angajamentele asumate”. „Mă adresez şi cetăţenilor României cărora le mulţumesc pentru eforturile şi înţelegerea pe care au dovedit-o în această perioadă şi îi asigur că acest buget asigură investiţiile necesare pentru continuarea lucrărilor publice mari şi cele locale din România, că asigură fondurile necesare pentru funcţionarea instituţiilor publice, pentru plata salariilor, pensiilor şi tuturor formelor de sprijin pentru cei care au nevoie de asta”, a mai spus Bolojan. De cealaltă parte, președintele PSD, Sorin Grindeanu a declarat după votarea bugetului că prioritățile în perioada următoare sunt ținerea sub control a prețului carburanților și domeniul energiei. „Eu încurajez Guvernul, ba chiar îl somez, ca în perioada următoare, trecând această etapă, să se ocupe şi să fie prioritate pentru Guvern”, a adăugat Grindeanu. El a precizat că aşteaptă „urgent” o soluţie în acest sens. „Nu vreau să vin eu cu soluţii. Bogdan Ivan, ca ministru al Energiei, a dat soluţiile. Pot fie unele îmbunătăţite. Ştiu că a avut şi ieri discuţii în cadru interministerial, cu ministrul Finanţelor, chiar la mine în birou”, a adăugat Grindeanu. Președintele AUR, George Simion, a anunțat că partidul va contesta legea la Curtea Constituțională. „Guvernarea nu are nicio țintă, suntem pe calea greșită. Bugetul alternativ al AUR vine să reducă deficitul bugetar și să reducă cheltuielile cu statul”, a spus liderul AUR. Știrea inițială. Dezbaterile asupra bugetului de stat pe 2026 se reiau vineri dimineață în Parlament, de la ora 10:00, după ce ședința a fost suspendată în cursul nopții. Discuțiile au fost marcate de tensiuni majore în coaliția de guvernare și de atacuri dure între liderii politici. Dezbaterea în plen a avut loc după zile de blocaj în comisii, provocate de disputa privind pachetul de solidaritate propus de PSD. În final, coaliția a ajuns la un compromis, iar guvernul a decis să schimbe alocarea a peste un miliard de lei din fondurile destinate plății drepturilor câștigate în instanță de magistrați către finanțarea măsurile sociale propuse de PSD. Decizia a atras reacția dură a Înaltei Curți de Casație și Justiție, care a avertizat că „executarea hotărârilor judecătorești nu este opțională” și că astfel de practici „subminează securitatea juridică”. În discursul său la Parlament, premierul Ilie Bolojan a apărat proiectul de buget și a insistat că acesta reflectă realitatea economică a țării. În același timp, premierul a lansat critici directe la adresa PSD. „Guvernul vine în faţa dumneavoastră cu un buget care reflectă posibilităţile adevărate ale ţării. Adevărul este că banii pe care noi îi producem ca ţară nu ne ajung pentru tot ceea ce am dori şi atunci întrebarea este ce trebuie să aibă prioritate. Confortul pe datorie al prezentului sau sănătatea viitorului?”, a declarat premierul. La finalul dezbaterii, Bolojan a vorbit despre tensiunile cu PSD. „Dacă nu îi cunoşteam pe vorbitori nu ştiam cine este în guvernare şi cine este în opoziţie. Uitându-mă la colegii mei din Guvern şi mai ales la colegii din PSD, mi-e ruşine uneori de ruşinea lor şi de situaţiile în care sunt puşi”. De cealaltă parte, liderul PSD Sorin Grindeanu a anunțat că partidul va vota bugetul, dar l-a criticat pe prim-ministru pentru modul în care au fost purtate negocierile. „Partidul Social Democrat va vota bugetul României. S-a întârziat deja nepermis de mult. Dar va vota un buget în care am ţinut cont şi de cei mai vulnerabili dintre români”, a afirmat Grindeanu. În continuare, el l-a criticat pe Ilie Bolojan pentru maniera în care a negociat în interiorul Coaliției. „Lipsa de dialog, încăpăţânarea şi ameninţările cu demisia nu funcţionează. Direcţia trebuie schimbată, cu o nouă abordare. Românii n-au nevoie să fie certaţi în fiecare zi, ci încurajaţi”, a spus Sorin Grindeanu. La rândul său, deputatul USR Cătălin Drulă a criticat dur PSD și climatul politic din coaliție, acuzând conflicte artificiale și lipsă de responsabilitate. „Maturitate, domnule Grindeanu, înseamnă să nu creezi permanent scandal. Scandalul în această guvernare şi în această coaliţie este creat de dumneavoastră. Din cauza crizei dumneavoastră personale de leadership suferă o întreagă ţară”, a afirmat Drulă. Din opoziție, liderul AUR George Simion l-a atacat, de asemenea, pe liderul PSD. „Am vaga impresie că am asistat iarăşi la un episod de amnezie colectivă din partea domnului Grindeanu. Nu mai ştie dacă este în opoziţie sau la putere şi pretinde că este cumva Robin Hood care ia de la miliardarii României. Dacă nici asta nu este o dovadă de ipocrizie, nu-mi dau seama care este”, a declarat Simion. Pe fondul tensiunilor din coaliția de guvernare, preşedintele Nicuşor Dan a afirmat, după reuniunea Consiliului European, că îşi doreşte „ca această majoritate parlamentară să continue mult timp de acum încolo”. Președintele a mai spus că exclude scenariul alegerilor anticipate, adus în discuție recent de Sorin Grindeanu. „Dat fiind contextul pe care îl traversăm, e ultimul lucru la care să ne gândim, la o lungă perioadă de instabilitate”, a subliniat el. Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI. https://romania.europalibera.org/a/declaratii-dure-intre-premierul-bolojan-si-presedintele-psd-sorin-grindeanu-la-dezbaterile-privind-bugetul-discutiile-se-reiau-vineri/33711430.html https://romania.europalibera.org/a/declaratii-dure-intre-premierul-bolojan-si-presedintele-psd-sorin-grindeanu-la-dezbaterile-privind-bugetul-discutiile-se-reiau-vineri/33711430.html Fri, 20 Mar 2026 08:58:48 +0200 ȘtiriPolitică Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a declarat la conferința de presă de după întâlnirea de joi, 19 martie, cu președintele Nicușor Dan că România joacă un rol strategic pe Flancul Estic al NATO. „Aceasta este o regiune vitală pentru securitatea noastră comună. Ați găzduit Forțele Terestre NATO conduse de Franța, lucrând împreună cu Aliații pentru a apăra flancul nostru estic”, a subliniat Rutte. Secretarul general al Alianței a arătat că succesul NATO depinde de investițiile continue în apărare și de capacitatea industriei de a le transforma în capabilități concrete. „Trebuie să avem capabilitățile pe care aceste investiții le pot aduce. Așadar, avem nevoie ca industria noastră să se mobilizeze, să crească producția. Și aici, România joacă rolul său”, a mai spus șeful NATO. Mark Rutte a reafirmat sprijinul NATO pentru Ucraina și implicarea directă a României. „România a fost un susținător constant al Ucrainei. Și vă felicit pentru semnarea, săptămâna trecută, a trei acorduri bilaterale cu Ucraina, axate pe coproducția de materiale de apărare”, a spus Rutte. Rutte a spus că cooperarea cu Ucraina este importantă, în condițiile în care Kievul a acumulat multă experiență de luptă în războiul declanșat de Rusia. „Prietenii noștri ucraineni, din cauza acestui război teribil pe care trebuie să-l ducă împotriva rușilor, câștigă foarte multă experiență în domeniul dronelor și tehnologiilor anti-dronă. Toate acestea vor fi implementate pe flancul estic, inclusiv în România”, a spus Mark Rute. Nicușor Dan: „România este o țară sigură”La rândul lui, președintele Nicușor Dan a declarat că România și-a respectat angajamentele asumate la summit-ul de la Haga și a anunțat o creștere semnificativă a bugetului de apărare pentru 2025. „Am cheltuit 2,2% din PIB anul trecut (pe apărare - n.r). În bugetul de anul acesta vor fi 2,5% și, foarte important, dintre acești 2,5%, aproape 40% vor fi pentru echipamente – deci pentru investiții în Apărare”, a spus președintele României. Nicușor Dan a reafirmat sprijinul României pentru Ucraina, și a pus accentul pe dimensiunea europeană a acestui angajament. „Nu este despre Ucraina, este despre securitatea Europei”, a spus Nicușor Dan. De asemenea, președintele Nicușor Dan a arătat că România este un partener de încredere pentru aliați, și a amintit că țara a permis recent ca SUA să trimită echipamente defensive. „Suntem aliați atunci când partenerul nostru are nevoie. Asta înseamnă să fii aliat”, a spus Nicușor Dan. Reacția față de avertismentele Iranului la adresa RomânieÎntrebat despre declarațiile ministerului de externe iranian, prin care avertiza Bucureștiul că găzduirea de echipamente militare americane va avea consecințe, președintele Nicușor Dan a temperat îngrijorările. El a spus că oficialii itanieni au vorbit despre consecințe politice și juridice, fără să amenințe direct România. „România este apărată, este parte din NATO, are o parteneriat strategic cu Statele Unite și, prin prezența suplimentară de trupe americane, este mai sigură”, a adăugat președintele României. La rândul lui, Mark Rutte a spus că „România este sigură, vom apăra fiecare centimentru din teritoriul aliat. Astăzi am discutat despre cum să putem îmbunătăți securitatea pe flancul estic. România joacă un rol sigur aici”. România a aprobat recent cererea acestuia privind dislocarea de trupe și echipamente militare pe teritoriul național, în două baze militare, în contextul războiului cu Iran. Pe de altă parte, majoritatea statelor membre NATO au refuzat să sprijine SUA în operațiunea din Iran, ceea ce a atras critici dure din partea liderului american. Într-un interviu acordat Financial Times, Trump a avertizat că NATO va avea „un viitor foarte rău” dacă aliații nu vor susține inițiativele Washingtonului. Nicușor Dan și Mark Rutte s-au mai întâlnit în noiembrie 2025, la București, când au discutat despre întărirea posturii de apărare a NATO în regiune. Întâlnirea președintelui Nicușor Dan cu secretarul general al NATO, Mark Rutte, are loc înaintea participării șefului statului la reuniunea Consiliului European, programată să înceapă la ora 11:00. La summit, liderii UE vor discuta teme majore precum sprijinul pentru Ucraina, securitatea europeană, conflictul din Orientul Mijlociu și competitivitatea economică a Uniunii. Totodată, pe agenda europeană se află și măsuri privind consolidarea pieței unice, viitorul buget al Uniunii și reducerea prețurilor ridicate la energie, considerate o prioritate pentru România. Liderii europeni vor avea și o discuție cu secretarul general al ONU, António Guterres, pe tema situației geopolitice și a cooperării multilaterale. Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI. https://romania.europalibera.org/a/nicusor-dan-intalnire-la-nato-cu-mark-rutte-securitatea-regionala-criza-din-orientul-mijlociu-si-relatia-cu-sua-in-centrul-discutiilor/33710491.html https://romania.europalibera.org/a/nicusor-dan-intalnire-la-nato-cu-mark-rutte-securitatea-regionala-criza-din-orientul-mijlociu-si-relatia-cu-sua-in-centrul-discutiilor/33710491.html Thu, 19 Mar 2026 11:25:57 +0200 ȘtiriPoliticăExterneApărareEuropa Comisiile de buget-finanţe ale celor două camere ale Parlamentului au adoptat joi seară proiectul bugetului de stat şi cel al asigurărilor de stat pe 2026 cu 38 de voturi pentru şi 13 împotrivă. Cele două bugete au intrat la dezbaterile din plenul reunit și vor fi supuse votului vineri. https://romania.europalibera.org/a/blocaj-in-adoptarea-bugetului-pe-2026-negocieri-decisive-dupa-ce-amendamentul-psd-legat-de-pachetul-de-solidaritate-a-fost-respins/33710476.html https://romania.europalibera.org/a/blocaj-in-adoptarea-bugetului-pe-2026-negocieri-decisive-dupa-ce-amendamentul-psd-legat-de-pachetul-de-solidaritate-a-fost-respins/33710476.html Thu, 19 Mar 2026 09:28:20 +0200 PoliticăEconomieȘtiri Dezbaterile din comisiile reunite de buget-finanțe s-au blocat miercuri seară la votul pentru amendamentul PSD privind pachetul social. Şedința comisiilor de buget reunite a fost suspendată ulterior pe termen nedeterminat. https://romania.europalibera.org/a/bugetul-pe-2026-intra-in-plen-dupa-tensiuni-intre-partidele-din-coalitie-in-comisiile-de-specialitate/33709694.html https://romania.europalibera.org/a/bugetul-pe-2026-intra-in-plen-dupa-tensiuni-intre-partidele-din-coalitie-in-comisiile-de-specialitate/33709694.html Wed, 18 Mar 2026 12:25:18 +0200 ȘtiriPolitică Discuțiile din Parlament pe marginea bugetului de stat au generat tensiuni în coaliția de guvernare, după ce PSD a depus amendamente pentru introducerea unui „pachet de solidaritate”, în valoare de 2,3 miliarde de lei. PNL și USR au anunțat că nu vor vota amendamente în afara celor negociate în Coaliție. Luni, 16 martie 2026, s-au finalizat depunerile de amendamente și au început primele dezbateri în comisiile de specialitate ale Parlamentului României pe proiectul bugetului de stat pe 2026. Votul final pentru bugetul de stat pe 2026 este programat să aibă loc joi, 19 martie 2026. PSD insistă pe amendamente pentru măsuri socialePreședintele PSD, Sorin Grindeanu, a declarat că a cerut parlamentarilor partidului să susțină în comisiile de specialitate amendamentele depuse la buget. „Am rugat colegii parlamentari să se bată în sens pozitiv în comisii, astfel încât amendamentele depuse de PSD să poată fi trecute și să avem un buget care să conțină și acest pachet de solidaritate”, a afirmat liderul social-democrat. PSD susține că aceste măsuri sunt necesare pentru sprijinirea categoriilor vulnerabile și că ele au fost anunțate în repetate rânduri în discuțiile din Coaliție. Ministrul PSD al Muncii, Florin Manole, a declarat că amendamentul privind pachetul de solidaritate ar urma să crească veniturile pentru milioane de beneficiari. „Amendamentul PSD privind pachetul de solidaritate prevede creșterea veniturilor a 2,8 milioane de pensionari și a aproape 300.000 de copii din familii monoparentale, cu venituri foarte reduse sau cu dizabilități”, a declarat ministrul. PSD indică două surse principale de finanțare pentru „pachetul de solidaritate”, estimat la aproximativ 2,3 miliarde de lei. Primul ar fi recuperarea unei părți din datoriile la contribuțiile sociale (CAS) ale firmelor către bugetul de stat, în valoare de aproximativ 1,3 miliarde de lei. De asemenea, o altă parte de finanțare a pachetului de solidaritate, un miliard de lei, ar urma să fie obținută din veniturile suplimentare la buget din TVA, generate de scumpirea carburanților. PNL critică depunerea amendamentelorLideri ai PNL au criticat decizia PSD de a depune amendamente fără o înțelegere prealabilă în Coaliție. Deputatul liberal Ionel Bogdan a anunțat că situația va fi analizată în cadrul unei ședințe a Biroului Politic Național al PNL, programată la sfârșitul acestei săptămâni, la Sibiu. „Sigur că vom analiza până la urmă şi poziţionările repetate ale PSD. Mă bucur că, în sfârşit, domnul Grindeanu spune public că nu se implică în problemele Partidului Naţional Liberal, dar pare că până acum n-a făcut acest lucru”, a declarat Bogdan. El a criticat și declarațiile unor lideri PSD privind conducerea Guvernului și poziția premierului și a spus că PSD nu ar trebui să „impună condiţii privind numele unui partid sau al premierului”. Amendamentele AURÎn paralel cu amendamentele PSD, partidele din opoziție au depus propriile propuneri de modificare a bugetului. AUR susține eliminarea finanțării pentru mai multe instituții, precum Academia Oamenilor de Știință din România, Academia de Științe Medicale sau Institutul Român pentru Drepturile Omului, argumentând că acestea nu ar avea un impact real asupra cercetării sau politicilor publice. Partidul susține că economiile rezultate ar putea fi redirecționate către programe de cercetare sau alte domenii considerate prioritare. În acest context, liderul PSD, Sorin Grindeanu, a respins orice speculații privind o eventuală colaborare parlamentară cu AUR pentru adoptarea amendamentelor. „Nu vom negocia nici cu cei de la AUR, nici cu cei de la S.O.S, nici cu cei de la POT”, a declarat Sorin Grindeanu. Totuși, liderul social-democrat a precizat că, dacă amendamentele PSD vor primi sprijin și din partea altor parlamentari, partidul nu se va opune acestui lucru. Discuții tot mai tensionate despre viitorul CoalițieiDisputa privind bugetul se suprapune peste o deteriorare a relațiilor politice din interiorul Coaliției. Sorin Grindeanu a recunoscut că alianța de guvernare traversează o perioadă dificilă. „Nu e în cea mai bună formă”, a spus liderul PSD. Grindeanu a anunțat că PSD va organiza, după adoptarea bugetului, o consultare internă pentru a decide dacă partidul va continua sau nu participarea la guvernare. „Cei aproape 5.000 de colegi din PSD vor decide în cunoştinţă de cauză dacă PSD decide să iasă de la guvernare”, a declarat Grindeanu. Liderul social-democrat a sugerat că incertitudinea politică ar trebui clarificată rapid și a avertizat că situația ar putea duce la alegeri anticipate dacă actuala Coaliție se destramă. „Poate se termină mai repede, şi sâmbătă, la Sibiu, va hotărî PNL să iasă de la guvernare. Atunci ne îndreptăm spre anticipate”, a afirmat Grindeanu. Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI. https://romania.europalibera.org/a/bugetul-adanceste-tensiunile-din-coalitie-psd-insista-pe-pachetul-de-solidaritate-pnl-critica-amendamentele/33708827.html https://romania.europalibera.org/a/bugetul-adanceste-tensiunile-din-coalitie-psd-insista-pe-pachetul-de-solidaritate-pnl-critica-amendamentele/33708827.html Tue, 17 Mar 2026 13:13:18 +0200 ȘtiriPolitică Un nou raport economic al Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) privind România a fost prezentat luni la București, în prezența secretarului general al organizației, Mathias Cormann. Documentul evaluează economia românească din ultimii ani și formulează recomandări pentru reforme în domeniul fiscal, pe piața muncii și în ceea ce privește competitivitatea. La lansarea studiului, premierul Ilie Bolojan a declarat că documentul OCDE e esențial pentru obiectivul strategic al României de a deveni țară membră a Organizației. „Studiul economic pe care îl lansăm astăzi oferă recomandări importante pentru reformele din domeniul fiscal și bugetar, pentru piața muncii și pentru creșterea competitivității economiei. Este un punct de referință pentru stabilitatea economică și pentru modernizarea statului”, a declarat premierul. La rândul lui, secretarul general al OCDE, Mathias Cormann, a spus că se află în România pentru a vedea care sunt progresele țării pe calea aderării la această organizaţie, înainte de a intra în etapa evaluării tehnice. „Aderarea la OCDE aduce beneficii substanţiale în ceea ce priveşte guvernarea, accesul la bune practici, sporirea încrederii şi sprijinirea agendelor de reforme publice şi acestea se bazează pe dovezi care ajută la sporirea investiţiilor şi cu timpul la sporirea veniturilor şi a nivelului de trai”, a declarat Mathias Cormann. El a precizat că recomandările („Recomandările făcute de comitetele OCDE au ajutat România să îşi îmbunătăţească responsabilitatea corporativă, respectând standardele pentru întreprinderi, s-au făcut îmbunătăţiri semnificative şi în alte domenii ale politicilor publice şi România avansează către respectarea standardelor internaţionale privind combaterea mitei, precum şi respectarea standardelor în ceea priveşte mediul”, a explicat secretarul general al OCDE.) făcute de comitetele OCDE au ajutat România să îmbunătăţească mai multe aspecte legate de aderare. Raport OCDE: progrese, dar și vulnerabilități pentru RomâniaEvaluarea OCDE arată că România a înregistrat progrese importante în ultimele două decenii, dar avertizează că ritmul de apropiere de nivelul de trai din statele dezvoltate începe să încetinească. Potrivit documentului, „România a înregistrat una dintre cele mai rapide rate de creștere a PIB-ului în comparație cu membrii OCDE pe parcursul ultimelor două decenii, ceea ce a dus la o puternică convergență a venitului pe cap de locuitor față de media OCDE – de la 43% din media OCDE în 2004 la 71% în 2024”. Totuși, economia a intrat într-o perioadă de încetinire. După o creștere economică de 2,3% în 2023, avansul Produsului Intern Brut (PIB) s-a redus la 0,9% în 2024, iar estimările indică un ritm de aproximativ 0,7% în 2025. Evoluția este influențată atât de slăbirea cererii externe, cât și de măsurile interne de reformă fiscală. Inflația rămâne, de asemenea, o problemă importantă. În ianuarie 2026, prețurile de consum erau cu 8,5% mai mari decât în aceeași perioadă a anului precedent, nivel de peste trei ori mai ridicat decât ținta stabilită de Banca Națională. Deficitul bugetar, principala vulnerabilitateUna dintre cele mai serioase îngrijorări notate în raport este situația finanțelor publice. În 2024, deficitul bugetar al României a ajuns la 9,3% din PIB, cel mai ridicat din Uniunea Europeană. „Datoria publică, deși rămâne relativ scăzută prin comparație cu OCDE, a crescut cu 20 de puncte procentuale față de perioada pre-pandemică, atingând 55% din PIB în 2024 și continuând pe o traiectorie ascendentă”, arată raportul. Documentul avertizează că, în absența unor măsuri ferme, nivelul datoriei publice ar putea deveni dificil de susținut pe termen lung. Autorii studiului subliniază și problemele persistente din colectarea taxelor, inclusiv unul dintre cele mai mari decalaje de colectare a TVA-ului din Uniunea Europeană. Premierul Ilie Bolojan a afirmat că autoritățile încearcă să corecteze aceste dezechilibre printr-un proces de consolidare fiscală. „Continuăm reformele începute anul trecut, iar proiectul de buget pentru anul 2026 este unul realist, astfel încât să atingem ținta de deficit de 6,2% la finalul acestui an”, a explicat el. Presiuni pe piața munciiRaportul OCDE atrage atenția și asupra problemelor demografice, care afectează tot mai mult piața muncii. România se confruntă cu o populație în scădere și cu o emigrație ridicată, iar rata de ocupare a populației apte de muncă este mult sub media statelor OCDE. În prezent, doar 49,2% dintre persoanele apte de muncă sunt angajate în economia formală, comparativ cu o medie de 58% în statele organizației. Potrivit raportului, una dintre cauzele participării reduse la piața muncii este implicarea mai scăzută a femeilor în activitățile economice. „Participarea scăzută a femeilor pe piața muncii reflectă barierele de gen la angajare – inclusiv norme culturale – și rolurile inegale de îngrijire. Extinderea îngrijirii formale a copilului și reducerea graduală a concediului parental generos ar putea încuraja mamele să se întoarcă la muncă”, se arată în studiu. Economia informală rămâne o altă provocare importantă, în special în mediul rural, unde munca fără contract sau plata parțială a salariilor „la plic” continuă să fie răspândite. Riscurile climatice și competitivitatea economicăRaportul OCDE avertizează că România este vulnerabilă la efectele schimbărilor climatice, precum secetele, valurile de căldură sau inundațiile. Costurile generate de fenomenele extreme au reprezentat aproximativ 6% din PIB în perioada 1980–2023. „Dimensiunea daunelor viitoare va depinde de capacitatea guvernului de a anticipa și de a răspunde la impacturile climatice. Deși Strategia Națională a României pentru Adaptare la Schimbările Climatice 2024–2030 oferă un cadru solid de politici, rămân lacune substanțiale de implementare, care cer acțiuni de politică mai decisive”, avertizează raportul. În același timp, analiza OCDE arată că economia românească a făcut progrese în integrarea în lanțurile economice europene, însă competitivitatea rămâne limitată de investițiile reduse în inovare și educație. „Nivelurile persistent scăzute de inovare și educație, coroborate cu deficitele de infrastructură rămase, continuă să constrângă competitivitatea economică a României”, se menționează în document. Aderarea la OCDE, obiectiv strategicGuvernele României din ultimii ani au considerat aderarea la OCDE drept următorul mare obiectiv strategic al României, după integrarea în Uniunea Europeană și NATO. Procesul de aderare presupune evaluări detaliate în peste 25 de comitete tehnice ale organizației și alinierea la zeci de standarde internaționale în domenii precum guvernanța economică, mediul, educația sau transparența fiscală. Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a subliniat că aderarea la OCDE ar aduce beneficii economice directe. „Aderarea la OCDE ne aduce nu doar o scădere a costurilor de finanțare de care avem nevoie ca de aer, pentru a ține sub control și a stabiliza datoria publică cât mai repede, și, în al doilea rând, ne va aduce investiții în plus”, a declarat el. Potrivit ministrului, statutul de membru OCDE transmite investitorilor internaționali un semnal de stabilitate instituțională și de funcționare eficientă a statului. „Aderarea la OCDE înseamnă, în fapt și în drept, o garanție că instituțiile funcționează eficient, indiferent de ciclul economic”, a afirmat Nazare. În prezent, România a obținut avize favorabile în majoritatea comitetelor de evaluare ale organizației și mai are de închis doar câteva etape tehnice înainte de decizia finală privind aderarea. Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI. https://romania.europalibera.org/a/raportul-oecd-despre-economia-romaniei-crestere-incetinita-deficit-ridicat-si-provocari-pe-piata-muncii/33707924.html https://romania.europalibera.org/a/raportul-oecd-despre-economia-romaniei-crestere-incetinita-deficit-ridicat-si-provocari-pe-piata-muncii/33707924.html Mon, 16 Mar 2026 14:00:47 +0200 ȘtiriPoliticăEconomie Zeci de mii de persoane au participat duminică la Budapesta la două manifestații rivale organizate de premierul Viktor Orban și principalul său adversar politic, liderul opoziției, Peter Magyar. Demonstrațiile, organizate de Ziua Maghiarilor de Pretutindeni, vin în momentul în care campania electorală pentru alegerile parlamentare din 12 aprilie intră în faza decisivă. Cele două tabere își aduc acuzații reciproce de ingerință externă. Orban, aflat la putere de 16 ani, susține că rivalul său este „o marionetă” a Bruxellesului și Kievului, în timp ce Magyar afirmă că premierul încearcă să se mențină la putere cu ajutorul Rusiei. Susținătorii lui Orban au participat la un „marș al păcii”, organizat cu ocazia zilei naționale a Ungariei. Mulți dintre participanți au ajuns în capitală cu autocare închiriate de organizații apropiate partidului de guvernământ, Fidesz. În mulțime au apărut bannere cu mesajul „Nu vom fi o colonie ucraineană”, iar susținătorii au scandat numele premierului în fața Parlamentului. În discursul său, Orban a promis că guvernul său „va păstra Ungaria ca o insulă de siguranță și calm într-o lume atât de haotică”. El a cerut Ucrainei să înceteze „atacurile” împotriva Ungariei, pe fondul unei dispute privind conducta Drujba care transportă petrol rusesc prin Ucraina. „Dați-ne petrolul nostru, apoi mergeți cu camioanele la casieria din Bruxelles pentru a colecta bani din Occident, deoarece nu pot spune nu”, a declarat premierul. Tensiunile dintre Budapesta și Kiev s-au amplificat în ultimele săptămâni, iar Orban le-a spus susținătorilor că viitorul guvern al Ungariei va fi condus fie de el, fie de președintele ucrainean Volodimir Zelenski. Într-o declarație făcută duminică, Zelenski a respins acuzațiile și a criticat guvernul ungar pentru răspândirea sentimentelor anti-ucrainene. „Vom lucra cu orice conducere din Ungaria… Suntem pregătiți să cooperăm în mod prietenos, cu condiția ca acea persoană să nu fie un aliat al lui Putin, al statului agresor”, a spus liderul ucrainean. De cealaltă parte, susținătorii opoziției au manifestat în centrul Budapestei însoțiți de călăreți îmbrăcați în husari, formațiune istorică a cavaleriei ușoare maghiare. În discursul său, Peter Magyar a promis că partidul său va obține „o victorie atât de mare încât va fi vizibilă chiar și de la Kremlin”. El a afirmat că viitorul său guvern va pune capăt „urii, diviziunii și fricii” din discursul public. Recent, Financial Times a relatat despre o presupus campanie pe rețelele sociale, atribuită Rusiei, menită să îl sprijine pe Orban și să slăbească opoziția. Kremlinul, prin purtătorul de cuvânt Dmitri Peskov, a negat acuzațiile, guvernul ungar a respins orice interferență rusă, dar Magyar a afirmat că la Budapesta au sosit ofițeri GRU sub acoperire diplomatică pentru a-l susține pe Orban în alegeri. Potrivit unor analiști, strategia premierului Orban se bazează pe mobilizarea electoratului împotriva conflictului din Ucraina și împotriva Kievului, în condițiile în care premierul maghiar nu ar fi reușit să dea răspunsuri convingătoare la criticile opoziției privind degradarea serviciilor publice și corupția. Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI. https://romania.europalibera.org/a/mitinguri-electorale-rivale-la-budapesta-viktor-orban-si-peter-magyar-se-acuza-reciproc-ca-permit-ingerinte-externe-inaintea-alegerilor/33707819.html https://romania.europalibera.org/a/mitinguri-electorale-rivale-la-budapesta-viktor-orban-si-peter-magyar-se-acuza-reciproc-ca-permit-ingerinte-externe-inaintea-alegerilor/33707819.html Mon, 16 Mar 2026 11:40:02 +0200 ȘtiriPoliticăExterne Dezbaterile parlamentare asupra bugetului de stat pentru 2026 încep luni, pe 16 martie, într-un climat tensionat în interiorul coaliției de guvernare. Partidul Social Democrat (PSD) a anunțat că va vota proiectul de buget, dar va depune amendamente pentru a introduce propriile măsuri sociale. În același timp, Partidul Național Liberal (PNL) avertizează că modificările majore făcute în Parlament fără acordul coaliției ar putea destabiliza guvernarea. Potrivit calendarului stabilit de conducerea Parlamentului, termenul limită pentru depunerea amendamentelor este luni, la ora 13:00. Marți vor începe dezbaterile în comisiile de specialitate, iar miercuri și joi proiectul va fi discutat în plenul reunit al Parlamentului, votul final fiind programat joi. PSD votează bugetul, dar cere modificăriConducerea PSD a decis să susțină adoptarea bugetului, însă parlamentarii partidului vor depune amendamente pentru finanțarea integrală a Pachetului de Solidaritate, un program de sprijin social care ar viza aproximativ 3,5 milioane de familii. Liderul PSD, Sorin Grindeanu, a transmis într-o scrisoare deschisă adresată premierului Ilie Bolojan că social-democrații nu pot accepta forma actuală a bugetului. „Vom susţine modificările pe care le considerăm obligatorii pentru ca bugetul să conţină şi viziunea noastră social-democrată”, a spus Grindeanu. Liderul PSD a avertizat că formațiunea reprezintă o parte importantă din coaliție și nu poate fi ignorată în procesul de decizie. „Bolojan este premier şi cu voturile PSD. Reprezentăm cam 46% din ponderea coaliţiei. Noi n-am intrat în această guvernare pe post de ficus”, a spus președintele PSD într-un interviu la Antena 3 CNN. Liderul social-democrat susține că proiectul actual este „un buget de dreapta”, „făcut după chipul şi asemănarea lui Bolojan”. PSD acuză politicile economice ale guvernuluiÎn documentul transmis premierului, Grindeanu critică politica fiscală a guvernului și susține că majorarea taxelor indirecte a afectat economia și puterea de cumpărare. „Prin creşteri de TVA, accize şi blocarea măsurilor de relansare, aţi asigurat intrarea rapidă în recesiune”, spune liderul PSD, care mai afirmă că inflația ridicată funcționează ca o taxă ascunsă pentru populație. El mai susține că anumite facilități fiscale pentru marile companii au afectat bugetul. „Scutirile de taxe pentru corporaţii [...] înseamnă un minus de 3 miliarde lei anual.” Replica premierului Ilie BolojanPremierul Ilie Bolojan a respins criticile PSD și a declarat că anunțul privind amendamentele aduse de social democrați este un demers strict politic. Într-un interviu acordat postului Digi24, Bolojan a declarat că social-democrații încearcă să se delimiteze de responsabilitatea guvernării. „Ceea ce a făcut PSD astăzi este o acţiune politică pe care am discutat-o de foarte multe ori în discuţiile pe care le-am avut în ultimele luni, când am discutat bugetul”, a spus Bolojan. Premierul a afirmat că propunerile PSD nu sunt însoțite de surse clare de finanțare și a făcut un apel apel la responsabilitate din partea parlamentarilor, subliniind că posibilitățile bugetare sunt limitate. „Este un buget strâns şi nu merită să ne întoarcem la greşelile pe care le-am făcut anii trecuţi.” PNL avertizează PSD să respecte acordul CoalițieiPNL a transmis că amendamentele la buget trebuie discutate în interiorul coaliției și asumate de guvern, nu impuse prin vot în Parlament. Liberalii susțin, într-un comunicat, că orice altă abordare ar încălca acordul politic dintre partidele aflate la guvernare. „Amendamentele trebuie discutate în cadrul Coaliţiei şi asumate de Guvernul susţinut de majoritatea parlamentară, nu negociate în culise sau impuse prin voturi surpriză în Parlament”, arată mesajul PNL. „România riscă să fie împinsă spre o nouă criză politică”, avertizează PNL. Context economic invocat de GuvernPremierul Bolojan a explicat că bugetul a fost construit într-un context economic complicat, marcat de incertitudini externe. În interviul acordat Digi24, el a menționat că tensiunile internaționale pot avea efecte asupra economiei României. „Avem nişte fenomene pe care nu le putem evita: creşterea preţurilor la combustibil, turbulenţe pe piaţa dobânzilor, ceea ce poate antrena o creştere a inflaţiei”, a declarat Bolojan. Potrivit premierului, astfel de evoluții pot duce și la costuri mai mari pentru împrumuturile statului. Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI. https://romania.europalibera.org/a/bugetul-pe-2026-tensioneaza-coalitia-psd-anunta-amendamente-in-parlament-pnl-avertizeaza-asupra-unei-crize-politice/33707758.html https://romania.europalibera.org/a/bugetul-pe-2026-tensioneaza-coalitia-psd-anunta-amendamente-in-parlament-pnl-avertizeaza-asupra-unei-crize-politice/33707758.html Mon, 16 Mar 2026 09:58:42 +0200 ȘtiriPolitică Pe 2 martie 2026, Tribunalul București a aprobat înregistrarea Partidului „România Românilor”, acordându-i personalitate juridică. Organizația politică a fost înființată de foștii primari de la sectorul 5 și sectorul 1, Marian Vanghelie și Dan Tudorache. Partidul își propune să se asocieze public cu imaginea lui Călin Georgescu, fostul candidat la președinția României din 2024, descalificat pe motiv de influențare ilegală a alegerilor și legături cu Rusia. Călin Georgescu urma să fie liderul spiritual al partidului, conform informațiilor de la dosarul depus la Tribunal de formațiunea politică. Alături de cei doi ex-primari, pe lista fondatorilor se mai aflau și Cristina Noapteș, fosta soție a lui Alexandru Noapteș (fost director al companiei de stat CFR Călători), și George Turiac, fost administrator public al sectorului 1. Nu există încă date publice despre doctrina partidului celor doi foști primari. În schimb, Călin Georgescu s-a dezis deja de asocierea cu Partidul România Românilor. Numele lui Marian Vanghelie a apărut în mai multe dosare penale majore, cel mai cunoscut fiind cel instrumentat de DNA în 2015, în care politicianul a fost condamnat inițial, în 2021, de Tribunalul București la 11 ani și 8 luni de închisoare pentru nouă infracțiuni de luare de mită, abuz în serviciu și spălare de bani, legat de contracte de achiziții publice de peste 30 de milioane de euro ce ar fi reprezentat comisioane de la un om de afaceri. În martie 2025, Înalta Curte de Casație și Justiție a achitat parțial acuzațiile de abuz și spălare de bani, iar faptele de luare de mită s-au prescris după 10 ani de procese. Dan Tudorache, fost primar PSD al Sectorului 1 din București, a fost implicat în mai multe dosare penale. Cel mai mediatizat este „Dosarul diamantelor”, unde a primit inițial, în 2024, o condamnare de 3 ani și 6 luni cu executare pentru complicitate la trafic de influență, după ce ar fi beneficiat indirect de mită sub formă de bijuterii de circa 2 milioane de euro între 2008-2018. În apel, pedeapsa a fost redusă la 3 ani cu suspendare, în ianuarie 2025, decizie menținută definitiv de ÎCCJ în ianuarie 2026, alături de achitarea pentru spălare de bani și păstrarea bijuteriilor. Partidul celor doi foști primari PSD nu apare încă înregistrat în Registrul partidelor politice de la Tribunalul București (Un partid este înscris în Registrul partidelor politice după o procedură de judecată. Mai întâi, Tribunalul București analizează documentele de la dosar și decide dacă formațiunea politică poate fi înscrisă. După decizie, există un termen de recurs, în care orice doritor poate contesta decizia Tribunalului București la Curtea de Apel București(CAB). Abia după decizia CAB sau trecerea timpului de recurs formațiunea politică este înscrisă propriu-zis în Registrul partidelor politice.) pentru că nu a expirat încă timpul de contestare a înregistrării lui. Conform portalului instanțelor de judecată, alte cinci solicitări de înființare de partide noi înregistrate în 2026 urmează să se judece în perioada următoare, printre care: Partidul Alianța pentru Viitor, Partidul Alianța Strategie pentru România, Partidul ACT sau Partidul Infinit. În registrul partidelor politice, apar deja, de la alegerile prezidențiale până în prezent, 29 de formațiuni politice noi. O societate nemulțumităNemulțumirea față de clasa politică tradițională a explodat: datele celui mai recent sondaj INSCOP pe această temă, din septembrie 2025, arată că 50,6% dintre români ar acorda votul unui partid nou la alegerile viitoare. E un record istoric, cu o creștere de peste 20 de puncte procentuale față de 2015, când doar 30% erau deschiși la această idee. Aproape 29% rămân sceptici, iar 20% sunt nehotărâți. Tendința traversează toate segmentele societății. Chiar și în bazinul partidelor parlamentare, zeci de mii de votanți ar schimba tabăra: 38% dintre susținătorii PSD, 44% ai PNL, 50% ai USR și 60% ai AUR spun că ar prefera o alternativă proaspătă. Tinerii sub 30 de ani sunt pe primul loc (64%), urmați de cei între 30-44 de ani (57%), angajații din privat (60%) sau cei cu educație primară (53%). Bărbații (54%) depășesc femeile (48%), iar susținerea e maximă în orașele mici și sate – Bucureștiul fiind sub media națională, cu doar 46%. Mai mult, 55% dintre respondenți cer „o resetare totală”: toate partidele actuale să dispară, înlocuite cu altele noi. Votanții AUR duc detașat (71%), alături de tineri (62%) și cei cu educație scăzută (72%). Sociologul Remus Ștefureac, directorul INSCOP, explica fenomenul, imediat după ce institutul de sondare a opiniei publice pe care îl conduce a făcut publice datele: „Suma voturilor PSD-PNL a coborât de la 70% la 35% la ultimele alegeri, un bumerang al coaliției lor”. „Românii caută alternanțe reale, fie radicale-populiste, fie detașate de Rusia – unde încrederea e la pământ (85-90% o resping)”, mai spunea sociologul. El avertiza că „apetitul declarativ nu garantează succes”. „Un partid nou are nevoie de program credibil, mesaje cu tracțiune, resurse și un lider carismatic. AUR și USR au reușit datorită frustrării acumulate, dar partidele vechi rezistă”. De la publicarea acestui sondaj și până în martie 2026, spectrul politic românesc nu a cunoscut schimbări profunde. Conform celui mai recent sondaj (Sondajul a fost realizat în perioada 2-6 martie 2026 pe un eșantion de 1.100 de respondenți prin interviuri telefonice CATI.) de opinie al INSCOP Research, AUR a coborât la 38% intenție de vot (de la 40,9%). PSD ajunge la 19,2%, față de 18,2% în ianuarie 2026, PNL la 14,5% față de 13,5% în ianuarie 2026, iar USR la 11,4% față de 11,7%. Partidele mici rămân relevante în ecuație: SENS este creditat cu 3,6%, SOS România cu 3,3% și POT cu 3%, fără variații majore față de sondajele anterioare. Eșantionul este reprezentativ național pentru populația adultă, cu o marjă de eroare de ±2,9% la un nivel de încredere de 95%. La vremuri noi, tot noiUltimele partide înregistrate în România sunt copii fidele ale unor partide mai vechi dispărute de pe firmamentul public. Pe 4 februarie 2026, a rămas definitivă decizia dată Tribunalul București de înființare a Partidul Poporului Demn și Drept (PPDD), iar formațiunea politică a fost înscrisă în registrul de la Tribunalul București. Printre cei care se află în conducerea acestui partid – care sugerează o reînființare a brandului istoric PPDD, care a fost desființat în 2015, și a fost asociat cu fostul ziarist și om de afaceri cercetat penal Dan Diaconescu – este un fost senator al PPDD, Răzvan Condurățeanu. Pe listele partidului Partidul Unității și Libertății Sociale (PULS), care a primit definitiv personalitate juridică la Tribunalul București pe 4 decembrie 2025, apar trei solicitanți: Lisaru Florin-Mădălin, Vasilache Eduard Norocel și Rojoc Elena-Claudia. Doi dintre ei au mai cochetat cu politica. Vasilache Eduard Norocel apare ca președinte al Organiazației de Tineret a Partidului Democrat în 2015, iar nouă ani mai târziu apare pe listele Partidului Patrioților. Pe listele Partidului Patrioților, dar în diaspora, apare și Lisaru Florin-Mădălin. Un alt partid nou-înființat este Alianța România Competentă (ARC), care a obținut personalitate juridică pe 13 ianuarie 2026 și are sediul în localitatea Corbeanca din județul Ilfov. În ultimii patru ani, numărul partidelor a explodat. Au fost înființate tot atât de multe partide ca în precedenții 30 de ani de la Revoluția din Decembrie 1989. În prezent, sunt 381 de înregistrări de partide. PAR, PNRR, PASS, PIN, SUVERAN, ACT sau FAR s-ar putea regăsi pe buletinele de vot la alegerile viitoare. Chiar dacă au platforme ideologice diferite, ele se bazează majoritar pe oameni vechi din politică. La cârma FAR, de exemplu, fondat în 2025, se află Dumitru Coarnă, fost polițist și liderul Sindicatului Național al Polițiștilor și Personalului din Penitenciare între 2016-2020. Cariera lui politică a început în PSD, pentru care a fost ales deputat în 2020 (circumscripția Călărași), dar în iunie 2023 a migrat spre AUR, pentru ca în 2024 să obțină un mandat pe listele S.O.S. România, devenind neafiliat. Partidul pune accent pe valori creștin-democrate, conservatoare, patriotism, suveranitate națională și unitate, vizând sprijin pentru familie tradițională, credință, politici publice responsabile și implicare civică activă. FAR nu e un caz izolat: multe formațiuni similare sunt create de foști parlamentari sau activiști care părăsesc partide mari, precum Liviu Dragnea (Alianța pentru Adevăr în 2021 cu Codrin Ștefănescu, apoi altul în 2022), Viorica Dăncilă (președinte al Partidului Națiune Oameni Împreună – NOI, centru-stânga, din 2022) sau Ludovic Orban (Forța Dreptei, preluat în 2022 cu Violeta Alexandru). Altele emerg din activism civic, ca RoExit (2022, anti-UE, pornit de clujeni din online) sau Noi, ploieștenii (transformă mișcare civică în partid în 2024, cu victorii locale în Prahova). Multe dintre sutele de partide noi împărtășesc retorica suveranistă sau eurosceptică, capitalizând astfel nemulțumiri exprimate pe rețele sociale.​ Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI. https://romania.europalibera.org/a/partide-noi-martie-2026/33699683.html https://romania.europalibera.org/a/partide-noi-martie-2026/33699683.html Fri, 13 Mar 2026 08:00:30 +0200 PoliticăSocietate Președinții României și ai Ucrainei – Nicușor Dan și Volodimir Zelenski – au semnat joi, pe 12 martie, la București, trei documente. Cel mai important este acordul de parteneriat strategic dintre cele două țări. https://romania.europalibera.org/a/documente-arme-minoritati-energie-ce-prevad-documentele-semnate-la-bucuresti-de-volodimir-zelenski-si-nicusor-dan/33703873.html https://romania.europalibera.org/a/documente-arme-minoritati-energie-ce-prevad-documentele-semnate-la-bucuresti-de-volodimir-zelenski-si-nicusor-dan/33703873.html Thu, 12 Mar 2026 18:35:59 +0200 Politică Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, se află joi, 12 martie, în România. El se întâlnește cu omologul său român, Nicușor Dan, și cu premierul Ilie Bolojan. https://romania.europalibera.org/a/volodimir-zelenski-in-romania-liderul-de-la-kiev-se-intalneste-cu-presedintele-nicusor-dan-si-premierul-bolojan/33702839.html https://romania.europalibera.org/a/volodimir-zelenski-in-romania-liderul-de-la-kiev-se-intalneste-cu-presedintele-nicusor-dan-si-premierul-bolojan/33702839.html Thu, 12 Mar 2026 11:31:20 +0200 PoliticăȘtiriRăzboiul Rusiei contra UcraineiUcraina Ministerul Finanțelor a publicat marți proiectul de buget pentru anul 2026. Documentul prevede creșteri atât ale veniturilor, cât și ale cheltuielilor statului, dar și un nivel record al investițiilor publice. Potrivit proiectului, deficitul bugetar este estimat la 6,2% din PIB în 2026, urmând să scadă la 5,1% din PIB în 2027. Bugetul este construit pe un Produs Intern Brut estimat la 2.045 miliarde lei în 2026, iar pentru 2027 la 2.182 miliarde lei. Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a declarat că obiectivul proiectului de buget este să ducă la reducerea treptată a deficitului și să mențină echilibrul între disciplina fiscală și investiții. „Bugetul pentru 2026 este un buget al responsabilităţii şi al dezvoltării şi reflectă angajamentul Guvernului pentru menţinerea echilibrului între consolidarea fiscală şi susţinerea investiţiilor, astfel încât ajustarea deficitului bugetar să se realizeze gradual, fără a afecta potenţialul de creştere al economiei”, a afirmat Nazare. Venituri mai mari și cheltuieli în creștereConform Ministerului Finanțelor, veniturile totale ale bugetului general consolidat vor ajunge la aproximativ 736,5 miliarde lei, reprezentând 36% din PIB, în creștere ca procent față de 34,7% din PIB anul trecut. Din această sumă, 636,3 miliarde lei sunt venituri provenite în principal din taxe, contribuții și alte încasări ale statului. În paralel, cheltuielile bugetare cresc cu aproximativ 55,5 miliarde lei, de la 808,7 miliarde lei în 2025 la 864,3 miliarde lei în 2026. Majorarea este explicată în special de investiții mai mari, utilizarea fondurilor europene și costurile mai ridicate cu dobânzile la datoria publică. Dobânzile plătite de stat sunt estimate să crească cu 10,3 miliarde lei, ajungând la 60,8 miliarde lei, pe fondul deficitului acumulat în anii anteriori și al nivelului ridicat al ratelor de dobândă. Datoria publică e estimată să ajungă la aproximativ 62,5% din PIB la finalul anului 2026. Investiții publice recordUnul dintre principalele obiective ale bugetului este creșterea investițiilor. Volumul total al acestora este estimat la 163,8 miliarde lei, cu 25,6 miliarde lei mai mult decât în 2025, ceea ce înseamnă peste 8% din PIB. Cea mai mare parte a acestor fonduri provine din fonduri europene, care depășesc 110 miliarde lei, reprezentând aproximativ două treimi din total. Bugetul destinat acestor finanțări crește cu peste 40% față de anul trecut, fiind alimentat din politica de coeziune, Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) și instrumentul SAFE. Prin aceste programe sunt finanțate inclusiv proiecte majore de infrastructură, precum Autostrada Moldovei, investiții în spitale, energie, eficiență energetică sau mobilitate urbană. Programe socialeBugetul include și alocări pentru mai multe programe sociale și educaționale. Printre acestea se numără: 1,7 miliarde lei pentru sprijinirea persoanelor vârstnice prin pachetul de solidaritate;1,53 miliarde lei pentru programul „Masă sănătoasă” în școli;15,48 miliarde lei pentru servicii sociale destinate copiilor și persoanelor cu dizabilități;De asemenea, sunt prevăzute resurse pentru compensarea costurilor la energie, dacă mecanismele existente nu vor acoperi cererile de decontare: 1,75 miliarde lei pentru Ministerul Muncii și 2 miliarde lei pentru Ministerul Energiei. Sprijin pentru mediul de afaceriExecutivul afirmă că bugetul urmărește stimularea economiei și a investițiilor private prin deduceri pentru profitul reinvestit, mecanisme de finanțare prin capital de stat și credite fiscale dedicate unor sectoare precum industria, exploatarea resurselor sau inovarea. Reprezentanții ministerului precizează că bugetul a fost construit fără creșteri suplimentare de taxe în 2026, după ajustările fiscale realizate în a doua jumătate a anului trecut. Mai multe fonduri pentru autoritățile localeProiectul de buget alocă 86,4 miliarde lei pentru dezvoltarea comunităților locale, cu 7,4 miliarde lei mai mult decât în 2025. Aproximativ două treimi din fondurile europene sunt direcționate către proiecte locale și regionale. Din taxa pe valoare adăugată sunt repartizate 27,7 miliarde lei către bugetele locale, inclusiv pentru finanțarea județelor, municipiilor, comunelor, drumurilor locale și echilibrarea bugetelor. Documentul introduce și o nouă formulă de finanțare pentru București, prin crearea unui fond aflat la dispoziția Consiliului General al Municipiului București, destinat serviciilor publice și cofinanțării proiectelor de infrastructură. Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI. https://romania.europalibera.org/a/proiectul-bugetului-de-stat-pentru-2026-a-fost-publicat-deficit-estimat-la-6-2-din-pib-si-investitii-record/33700556.html https://romania.europalibera.org/a/proiectul-bugetului-de-stat-pentru-2026-a-fost-publicat-deficit-estimat-la-6-2-din-pib-si-investitii-record/33700556.html Tue, 10 Mar 2026 15:15:39 +0200 ȘtiriPoliticăEconomie Părinții primarului Sectorului 3 din București, Robert Negoiță, au cumpărat în ultimii ani două proprietăți importante într-un oraș italian de la malul Mediteranei din apropiere de capitala Italiei. Valoarea totală a investițiilor se ridică la aproximativ 2,8 milioane de euro, potrivit unei investigații comune Snoop.ro, Public Record și a jurnalistului italian Stefano Vergine. Achizițiile au fost făcute în Civitavecchia, un oraș-port situat la aproximativ o oră de Roma, cunoscut drept principalul port al capitalei italiene la Marea Tireniană. O vilă de aproape două milioane de euroPrima proprietate a fost cumpărată în iunie 2024 de Lidia Negoiță, mama septuagenară a primarului. Este vorba despre o vilă impunătoare proiectată de arhitectul italian Alfiero Antonini, o construcție modernistă inspirată de arhitectura organică. Clădirea are aproximativ 938 de metri pătrați și include 23 de camere, subsol, parter și etaj, precum și o grădină cu piscină. Proprietatea mai dispune de un garaj generos, cu o suprafață apropiată de 100 de metri pătrați. Pentru această vilă, Lidia Negoiță a plătit aproape 1,9 milioane de euro prin transfer bancar. În fața autorităților italiene, ea a declarat că intenționează să locuiască în Civitavecchia, iar imobilul va deveni reședința sa principală. Această declarație i-a permis să beneficieze de o reducere fiscală semnificativă, în valoare de aproape 500.000 de euro. Un restaurant de aproape un milion de euro pe malul măriiCâteva luni mai târziu, în ianuarie 2025, și Ilie Negoiță, tatăl octogenar al primarului, a făcut o investiție în același oraș italian. El a cumpărat restaurantul Ideale, situat la câteva minute de vilă, pe malul mării. Localul a fost mult timp una dintre destinațiile populare pentru preparate din fructe de mare din oraș. Restaurantul avea aproximativ 300 de locuri. Pentru această proprietate, Ilie Negoiță a plătit 950.000 de euro. Contractul preliminar pentru tranzacție fusese semnat cu câteva luni înainte, iar la finalizarea achiziției el a fost reprezentat de o persoană stabilită în Italia. Achizițiile imobiliare au loc într-un context în care există contacte între administrația locală din Civitavecchia și primarul Sectorului 3. Potrivit unor oficiali locali, Robert Negoiță s-a întâlnit de cel puțin două ori cu primarul orașului italian. Ulterior, reprezentanți ai administrației din Civitavecchia au vizitat Bucureștiul, unde au analizat proiecte urbane din sectorul condus de edilul român. Afacerile familiei NegoițăPărinții primarului au fost implicați de-a lungul timpului în mai multe companii din România. În total, Ilie și Lidia Negoiță au fost asociați în 16 firme, dintre care o parte nu mai sunt active sau au intrat în faliment. Datele financiare arată că firmele în care au fost implicați au generat, în perioada 2010–2024, profituri cumulate de peste 121 de milioane de lei (peste 23,7 milioane euro). În același timp, unele dintre companiile din grup au acumulat datorii semnificative. Cea mai profitabilă dintre firme este o companie din domeniul imobiliar, în care sunt implicați și Ionuț Negoiță, fratele primarului, precum și părinții acestuia. Firma a raportat profituri de zeci de milioane de lei, dar și datorii consistente. Contactat de jurnaliști, omul de afaceri Ionuț Negoiță a confirmat achizițiile din Italia și sumele implicate. El susține că investițiile au fost realizate din profiturile obținute de companiile familiei și afirmă că toate veniturile sunt declarate și taxele sunt plătite. Primarul Sectorului 3, Robert Negoiță, nu a oferit un punct de vedere până la momentul publicării investigației, iar părinții săi nu au putut fi contactați. Dosare și investigațiiDe-a lungul anilor, activitățile unor firme din grupul familiei Negoiță au fost analizate în mai multe investigații judiciare. Un dosar deschis de procurorii anticorupție, care a vizat mai multe dintre companii, a fost clasat după o perioadă îndelungată de anchetă, unele dintre faptele investigate fiind considerate prescrise. În paralel, alte firme din același grup sunt judecate într-un dosar de evaziune fiscală aflat pe rolul Tribunalului București. Numele fraților Negoiță a apărut și în documente din investigația internațională Pandora Papers, care menționează companii offshore înregistrate în jurisdicții precum Cipru sau Insulele Virgine Britanice. Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI. https://romania.europalibera.org/a/investigatie-parintii-primarului-robert-negoita-au-cumparat-proprietati-de-aproape-trei-milioane-de-euro-in-italia/33700350.html https://romania.europalibera.org/a/investigatie-parintii-primarului-robert-negoita-au-cumparat-proprietati-de-aproape-trei-milioane-de-euro-in-italia/33700350.html Tue, 10 Mar 2026 11:12:58 +0200 ȘtiriPolitică