Rezoluția a fost votată joi, pe 25 aprilie, cu 493 de voturi pentru, 11 împotrivă și 18 abțineri.
Parlamentul European (PE) denunță cu fermitate toate încălcările electorale comise de regimul lui Vladimir Putin în timpul așa-ziselor alegeri prezidențiale din Rusia din 15-17 martie 2024, precum și represiunea de lungă durată și încălcările drepturilor civile și politice.
Documentul acuză regimul de la Kremlin și pe Vladimir Putin personal că poartă responsabilitatea penală și politică pentru moartea celui mai proeminent adversar, Alexei Navalnîi, și cere o anchetă internațională cu privire la circumstanțele morții sale, pentru a-i trage la răspundere pe cei responsabili.
De asemenea, cere eliberarea imediată și necondiționată și despăgubirea tuturor deținuților politici - Vladimir Kara-Murza, Oleg Orlov, Alexei Gorinov, Alexandra Skocilenko, Dmitri Ivanov, Ioan Kurmoiarov, Viktoria Petrova, Maria Ponomarenko, Dmitri Talantov, Iuri Dmitriev, Lilia Ceanîșeva, Xenia Fadeeva, Ivan Safronov și Ilia Iașîn - și a jurnaliștilor Alsu Kurmașeva și Evan Herșkovici.
PE îndeamnă autoritățile ruse să ofere acces imediat la asistență medicală cuprinzătoare pentru deținuții politici a căror sănătate este în stare critică, în special Vladimir Kara-Murza și reamintește Rusiei să își respecte obligațiile internaționale privind drepturile prizonierilor.
De asemenea, invită autoritățile rusești să permită funcționarilor consulari accesul la prizonierii cu dublă cetățenie.
„Uniunea Europeană (UE) ar trebui să fie pe deplin deplin solidară cu societatea civilă rusă care a subscris la valorile democratice universale și a respins imperialismul și ar trebui să folosească regimul european de sancțiuni pentru încălcarea drepturilor omului, pentru a sancționa autorii încălcărilor drepturilor omului”, se spune în document.
De asemenea, denunță escaladarea încălcărilor drepturilor omului de către regimul de la Kremlin și condamnă represiunea în curs împotriva criticilor guvernamentali, a apărătorilor drepturilor omului, a activiștilor anti-război și a jurnaliștilor independenți, precum și suprimarea sporită a activiștilor LGBTIQ.
PE solicită UE și statelor sale membre să colaboreze cu partenerii și organizațiile internaționale pentru a oferi sprijin deținuților politici, în special asistență medicală și juridică, care le este limitată sau refuzată, și să caute modalități de a le asigura eliberarea.
De asemenea, solicită UE și statelor sale membre să continue să sensibilizeze cu privire la deteriorarea situației drepturilor omului în Rusia și să facă presiuni asupra guvernului rus pentru a-și respecta obligațiile internaționale.
Rezoluția adoptată joi subliniază că așa-zisele alegeri din Federația Rusă au avut loc într-un climat de frică și represiune și în contextul unui război de agresiune ilegal, neprovocat și nejustificat împotriva Ucrainei.
În timpul așa-numitelor alegeri prezidențiale din Rusia, nu au existat candidați alternativi veritabili, nicio presă liberă, nici observatori credibili și nicio libertate politică, motiv pentru care au fost ilegitime și nedemocratice, făcute doar pentru a-l legitima pe Putin, spune Parlamentul European.
Refuzul de a permite observarea internațională independentă a alegerilor prezidențiale din Rusia, în conformitate cu angajamentele internaționale ale acestei țări în calitate de stat participant la OSCE, indică un grad fără precedent de regres democratic și o lipsă critică de voință de a onora angajamentele internaționale și de a respecta principiile stabilite de cooperarea în cadrul instituțiilor internaționale, se mai spune în document.
Parlamentul European îndeamnă statele membre ale Uniunii Europene și comunitatea internațională să nu recunoască rezultatul alegerilor prezidențiale din Rusia din teritoriile ocupate ilegale de Ucraina și chiar din interiorul Rusiei, pentru că nu au fost „nici libere, nici corecte, nu respectă standardele electroale internaționale de bază și, prin urmare, nu au legitimitate democratică.”
Legislativul european îndeamnă statele membre UE și comunitatea internațională să limiteze relațiile cu Putin la chestiunile necesare pentru pacea regională, precum și în scopuri umanitare și de drepturi ale omului, de exemplu schimburile de prizonieri, returnarea copiilor deportați în Ucraina sau apelarea privind eliberarea deținuților politici.
Pe 1 aprilie, un tribunal rusesc a prelungit arestul jurnalistei Alsu Kurmașeva, de la serviciul Tătar-Bașkir al Radio Liberty, până pe 5 iunie.
RFE/RL a numit luni arestarea ei „revoltătoare” și a spus că a fost închisă „pur și simplu pentru că deține un pașaport american”.
„Acuzațiile împotriva lui Alsu sunt fără temei. Nu este un proces legal, este un truc politic, iar Alsu și familia ei plătesc în mod nejustificat un preț groaznic”, a spus președintele RFE/RL, Stephen Capus. „Rusia trebuie să pună capăt acestui fals și să o elibereze imediat pe Alsu”, a adăugat el.
