#Alegeri2024 | Ce a fost bine și ce a fost rău. Președinte de secție: Au fost catastrofale! Toni Greblă: Peste patru ani votăm electronic

Aproape 9,5 milioane de oameni au ieșit din casă duminică, pe 9 iunie, ca să voteze la alegerile locale și europarlamentare.

Două săptămâni mai târziu, pe 23 iunie, rezultate finale sunt numai pentru europarlamentare: românii știu deja cine sunt cei 33 de europarlamentari care îi vor reprezenta la Bruxelles.

Dintre cei care au votat pentru Parlamentul European, doar votul a aproape nouă milioane dintre ei a contat. În cazul celorlalți – peste jumătate de milion – voturile au fost anulate și nule.

Pentru alegerile locale, rezultatele finale mai durează.

Sunt așteptate cel mai devreme marți – 25 iunie – după ce se termină de centralizat și rezultatele din două comune unde candidații au fost la balotaj: comuna Cheţani/judeţul Mureş și comuna Poşaga/judeţul Alba.

Experții electorali, observatorii din secțiile de vot și reprezentanții Autorității Electorale Permanente au explicat pentru Europa Liberă care au fost punctele slabe ale acestui scrutin, care au fost problemele din organizarea alegerilor comasate din 9 iunie și ce ar fi de învățat pentru următoarele tururi de scrutin.

Anul acesta, mai sunt alegerile prezidențiale și alegerile parlamentare – ambele în toamnă.

1. Unde e votul meu?

Ionuț T. votat la secția 436 din județul Galați. La două zile după vot, Ionuț a vrut să-și verifice votul și a intrat pe siteul prezenta.roaep.ro, unde sunt postate procesele verbale ale tuturor secțiilor de vot.

„În dreptul partidului pe care l-am votat apar zero voturi. Votul meu nu apare pe procesul verbal, nu a fost luat în considerare”, spune Ionuț T.

După acest episod, Ionuț a făcut o sesizare la Biroul Electoral Județean (BEJ) Galați și a cerut renumărarea voturilor. Răspunsul primit de la BEJ i-a mărit neîncrederea că a fost un proces electoral corect.

„Mi-au răspuns că nu am «un probatoriu concludent» și că votul meu ar putea să intre la categoria «nule». Au refuzat renumărarea, iar decizia e definitivă”, spune Ionuț.

Cum fotografierea buletinului de vot este ilegală, el nu poate dovedi că a votat așa cum susține.

„Poate oamenii de la secție au fost obosiți, poate n-au știut ce fac, sunt multe variabile aici, dar statul trebuia să facă eforturi să rezolve această eroare. Să-mi apere votul. Sunt foarte dezamăgit și indignat!”, mai spune Ionuț.

Cazul său nu e singular. Și alții s-au plâns pe rețelele sociale că au votat cu un anume partid și că nu își găsesc votul în procesul verbal postat pe siteul BEC.

Este și cazul Marianei V., care a votat la secția de votare 204 din localitatea Borlești, județul Neamț.

Împreună cu soțul ei, spune că au votat un candidat independent, dar pe procesul verbal de pe prezenta.roaep.ro, în dreptul candidatului respectiv apar zero voturi.

La felul și în cazul Anei T. – femeia a făcut un grup de Facebook al localității (Borlești online), pe care au comentat mai mulți localnici aflați în aceeași situație.

În urma sesizărilor de la zeci de oameni, mai multe partide – REPER, USR, PMP, SOS România – și candiați independenți au cerut anularea votării de la europarlamentare în mai multe localități. În total, au fost 43 de cereri.

Biroul Electoral Central (BEC) le-a respins pe toate.

Într-o anchetă publicată imediat după alegeri, Europa Liberă a numărat aproape 10.000 de buletine de vot distribuite bucureștenilor care nu se regăsesc în rezultatele finale ale alegerilor. În toată țară, lipsesc câteva zeci de mii de voturi.

2. Epopeea proceselor verbale

La ora 22:00, după încheierea votului și închiderea secțiilor, încep, conform procedurii legale, numărarea buletinelor și completarea proceselor verbale. Europa Liberă a descris traseul votului.

Pe scurt, pentru fiecare tip de vot în parte (primar, consiliu județean ș.a.m.d.), este încheiat câte un proces verbal, în trei exemplare originale. Documentele trebuie semnate de toți membrii secției de votare.

Președintele secției face câte un dosar sigilat și ștampilat pentru fiecare tip de vot - în care sunt două procese verbale și toate eventualele contestații. După ce ajung la birourile electorale de circumscripție, procesele verbale sunt verificate - toate cheile de control din procesul verbal trebuie respectate.

„Cele cinci procese verbale care s-au încheiat la sfârșitul alegerilor au fost o adevărată provocare, pentru că nu e foarte ușor să înțelegi ce s-a întâmplat acolo. De exemplu, există, în aproape 40% din secții, diferențe între prezența raportată în procesele verbale și listele permanente.

În celelalte secții, aproape trei sferturi, sunt diferențe foarte mici, adică o persoană, două persoane”, explică Septimius Pârvu, coordonator de programe electorale la Expert Forum.

El crede că aceasta ar putea fi o cauză pentru care multe voturi nu se mai găsesc în procesele verbale.

Obervatorii electorali spun că orice vot contează și că la următoarele alegeri ar trebui ca birourile electorale să țină cont de cererile de renumărare, dacă acestea sunt întemeiate.

„Problema de fond cu aceste procese verbale este când ele se completează greșit în secția de vot, nu neapărat rău intenționat, ci pentru că oamenii de acolo nu au înțeles ce trebuie să facă”, explică Ovidiu Voicu, directorul executiv al Centrului pentru Inovare Publică, care a observat îndeaproape alegerile.

„Poate președintele secției de vot n-a înțeles, și-a impus punctul de vedere și au completat greșit. Și atunci, ei când ajung cu procesul verbal la biroul de circumscripție, observă că nu au scris bine, că au încurcat câmpuri, că, spre exemplu, nu iese o cheie”, adaugă el.

3. Alegeri avem. Dar cum ne organizăm?

Costel Irimia, jurist de profesie, este de 20 de ani, la fiecare rând de alegeri, președinte de secție de votare. Pe 9 iunie, el a fost la secția 124, în sectorul 1 din București.

„În primul rând că a fost o organizare extrem de defectuoasă. Alegerile astea, în comparație cu dățile trecute, au fost cele mai catastrofale. Sincer”, spune Costel Irimia, care consideră că procesul electoral a durat prea mult în contextul în care e digitalizat.

„A trebuit să ne dovedim buna credință. Adică eu, ca președinte, am avut o comisie formată din reprezentanți ai partidelor politice. După ce s-au numărat toate voturile, s-au aranjat, s-a știut clar câte sunt la unul, câte sunt la celălalt, câte sunt anulate, voturile care au rămas nule.

Am întocmit acest proces-verbal de finalizare a procesului electoral, pe care l-am încărcat pe tableta electronică dată de către STS și am transmis procesul verbal către autoritatea electorală. Drept urmare, procesul electoral atunci ar fi trebuit să se încheie”, mai spune Costel Irimia.

Numai că luni, pe 10 iunie, președintele de secție s-a așezat la ora 13:00 la coada de la biroul electoral de sector ca să poată să depună materialele electorale.

A stat la rând până la ora 22:00.

S-a întors și marți. De data aceasta a avut programare și a terminat predarea în două ore.

„Când am fost la pregătire, ne-au spus că să stăm liniștiți, că, atunci când vom pleca de la secția de votare, va dura maxim o oră ca să fie încărcate procesele verbale. Ne-au zis că au creat o sală specială de așteptare, unde nu trebuie să așteptăm foarte mult. Dar în realitate nu a fost așa. Când am ajuns eu la BES1 (Biroul Electoral al Sectorului 1), după cinci-șase ore de așteptat mașina, aveam bonul de ordine 68, dar ei abia procesaseră 38”, spune Costel Irimia.

O soluție pentru un proces electoral corect și rapid în același timp este votul electronic. „Pot să lase și votul fizic, pe hârtie, că sunt mulți oameni în vârstă, dar votul electronic ar fi o soluție, mai ales pentru tineri. Și așa ar fi mult mai repede”, completează el.

Ovidiu Voicu, directorul executiv al Centrului pentru Inovare Publică, susține că procesul electoral a fost îngreunat, de fapt, de comasarea alegerilor europarlamentare cu cele locale. Decizia comasării a fost una politică, a coaliției de guvernare.

„Volumul de muncă fost suficient de mare încât să se ajungă în situația în care ne aflăm astăzi. Bănuiesc că cetățenii care au votat și acum patru ani și acum opt ani își amintesc că tot procesul se încheia în 2-3 zile și aveam un rezultat”, afirmă Ovidiu Voicu.

Sunt două tipuri de nereguli, spune el:

• Greșelile fără intenție, care au crescut foarte mult, pentru că procesul a fost mai complicat decât de obicei, iar oamenii nu au fost suficient de bine pregătiți.
• Nereguli punctuale, care indică o încercare de a falsifica rezultatul electoral: buletine deja ștampilate în unele secții de vot; buletine de vot, cărora, în cursul numărării, le-a fost aplicată încă o ștampilă ca să fie anulate; voturi cumpărate etc.

Și Elena Calistru, președinta Asociației Funky Citizens, consideră că toată proasta organizare a plecat, de fapt, de la comasarea alegerilor, fapt pentru care guvernanții au fost avertizați, dar nu au ascultat.

„România nu mai e o țară de lumea a treia ca să nu își poată organiza alegeri separate”, spune Elena.

„Sunt părți în proces electoral care pot fi digitalizate. De exemplu, pe partea asta de numărare. Ar trebui să poți să automatizezi și să digitalizezi această operațiune de numărare și sigur să ai o verificare unde e cazul”, mai spune Elena Calistru.

4. Costinești, studiu de caz: numărătoare de șase ori

În mai multe secții, din București – sectoarele 1 și 2, și de la Costinești (județul Constanța), voturile au fost renumărate.

La Costinești au fost numărate de șase ori:

• într-o primă fază, membrilor comisiei de vot li s-a părut că au votat doi cetățeni ucraineni, care nu aveau drept de vot la europarlamentare. Apoi, au constatat că cetățenii străini aveau și pașapoarte ale Uniunii Europene;
• la următoarea numărătoare, câștigătorul alegerilor locale a fost desemnat candidatul PNL, la diferență de un vot față de contracandidatul PSD. Acesta din urmă a cerut renumărarea;
• în acest fel, voturile au mai fost numărate de încă patru ori;
• la ultima numărătoare, diferența dintre candidați a rămas tot de un vot, în favoarea liberalului;
• comisia a cerut anularea alegerilor și reorganizarea lor;
• BEC a respins cerea comisiei.

Observatorul Cosmin Bârzan, coordonator al Centrului pentru Resurse Civice din Constanța, spune că un astfel de caz arată că fiecare vot contează.

„În primul rând, președintele este autoritatea supremă într-o secție de votare, dar ar trebui să aibă mai multe perechi de ochi pentru a vedea ce se întâmplă peste tot. Și atunci cred că instituția observării alegerilor ar trebui să capete un plus de autoritate. Până la urmă, observatorii sunt persoanele neutre”, explică Cosmin Bârzan.

Observatorul electoral a constatat, cel puțin în județul Constanța, pregătirea slabă a președinților și locțiitorilor.

„Au fost multe situații pe care a trebuit să le rezolvăm noi (observatorii - n.red.) pentru că președinții nu știau ce să facă. De exemplu, președinții i-au lăsat pe votanți să voteze și la alegerile locale, chiar dacă aveau dreptul numai pentru europarlamentare.”

„Apoi, au fost mulți studenți în Constanța care nu aveau viză de flotant și voiau să voteze pentru europarlamentare. Dar în multe secții se terminaseră listele suplimentare. Și atunci am dus noi aceste liste – adică am multiplicat practic listele suplimentare pentru europarlamentare, cu acceptul biroului electoral județean”, spune Cosmin Bârzan.

Pe lângă „neștiința” președinților de secții, au fost și cazuri în care unele din secții au fost închise.

În orașul Vaslui, observatorul Paul Stescu s-a aflat într-o secție care a fost închisă după ce un alegător a primit mai multe buletine deja ștampilate.

„Mi se pare că organizarea a lăsat de dorit. Poliția a luat buletinele de vot și le-a adus seara. Dar a rămas așa, n-am înțeles ce a fost cu acele buletine. Apoi secția nu a fost păzită corespunzător, pentru că era păzită de un copil de la pompieri”, spune Paul Stescu.

La Cluj, observatorul mobil Mihnea Berar a fost în mai multe orașe: Cluj-Napoca, Dej, Gherla și câteva sate de pe traseu.

„Când mă duceam prin secții eram primit cu scepticism. Aproape că îmi spuneau că eu nu am ce căuta acolo, că ei știu mai bine ce au de făcut. În orașele mici nu mai erau alți observatori. Nici nu se face multă publicitate ca să fie mai mulți oameni care să observe. Poate ar trebui cumva schimbată legea ca să existe în fiecare secție câte un om independent”, spune Mihnea Berar.

Ovidiu Voicu declară că Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) a refuzat de la început să vadă dificultatea întregului proces electoral din perspectiva experților electorali, care au fost pregătiți în pripă.

„Adică persoanele care urmau să se ocupe secțiile de vot, de coordonarea tuturor operațiunilor, președintele secției de vot și locțiitorul acestuia. Autoritatea electorală și-a neglijat responsabilitățile de la început, adică nu doar în ziua alegerilor, ci cu luni și chiar ani dinainte”, spune Ovidiu Voicu.

Expertul spune că toată pregătirea celor care urmau să se ocupe de procesul electoral fost făcută de „fațadă”.

O situație neașteptată a fost în mai multe județe, unde numărătoarea finală a arătat că mulți votanți au ales UDMR (Uniunea Democratică a Maghiarilor din România).

De exemplu, în județul Dolj, peste 3.500 de oameni au votat cu UDMR. Aproape 200 de dintre aceste voturi au venit din comuna Malu Mare, unde au fost puțin peste 3.900 de voturi valabil exprimate.

5. Toni Greblă, AEP: peste 4 ani votăm electronic

Întrebat de Europa Liberă despre deficiențele de la alegeri, Toni Greblă, președintele AEP (Autoritatea Electorală Permanentă), recunoaște că au fost greșeli în organizare, dar, spune el, a observat și „o lipsă de interes la instruirile care s-au desfășurat de către AEP cu personalul tehnic, cu operatorii din secțiile de votare și din birourile electorale”.

„Asta s-a văzut în faptul că mai multe procese verbale de vot au trebuit să fie refăcute ca urmare a unor erori strecurate în cuprinsul lor”, spune el.

„În ceea ceea ce privește organizarea deficitară a transportului de la birourile secțiilor de votare către birourile electorale de circumscripție, respectiv de sector, acolo singurele autorități care trebuie să organizeze această activitate sunt primarul, cu sprijinul prefectului. AEP nu are nicio competență aici și nicio altă instituție”, declară Toni Greblă pentru Europa Liberă.

Dintre cei 35.000 de operatori cu tableta câți sunt înregistrați la AEP, la alegerile din 9 iunie au fost chemați aproximativ 25.000.

Europa Liberă a scris despre cei implicați în procesul electoral.

„Am avut prezent în fiecare secție de votare un operator și, practic, la cinci secții de votare sau într-o localitate mai mică care are două-trei secții de votare am avut cel puțin un operator de rezervă. Aceștia au fost instruiți în mai multe rânduri”, spune Toni Greblă.

Pentru alegerile din urmă cu două săptămâni, AEP a tipărit aproximativ 21 de milioane de buletine + 10% buletine pentru listele suplimentare și de rezervă.

„Dar am tipărit 6.400 de feluri de buletine de vot – buletinele de vot difereau în fiecare localitate. Acestea odată tipărite, Ministerul de Interne a programat prefecții să ridice de la Monitorul Oficial toate buletinele pentru un județ. Prefectul le-a distribuit la primar cel mai târziu vineri înainte de alegeri, iar primarii – fie vineri seară, fie sămbătă dimineață - la secții”, mai spune Toni Greblă, arătând că nu avea cum să fie încurcat numărul de voturi.

„Buletinele de vot sunt în pachete și fiecare localitate a primit atâtea buletine câți alegători avea. De exemplu, la Crevedia, dacă sunt 8.640 de locuitori, primarul a primit 8.640 de buletine + 10%. Și au fost predate cu procese verbale fiecare”, susține Greblă.

Președintele AEP spune că pentru buletinele de vot a fost folosit același tip de hârtie ca în anii trecuți, iar pentru alegerile locale au fost mai puține voturi anulate în 2024 comparativ cu 2020.

„Avem mult de lucrat cu buletinele astea pe hârtie. La alegerile de peste patru ani vom termina cu buletinele pe hârtie. Anul ăsta nu se mai poate modifica nimic pentru alegeri, că nu ai cum să schimbi legea. Dar peste patru ani vom vota electronic.”

„Promit că buletinul electronic va fi generat electronic în fiecare secție de votare pentru fiecare alegător”, susține Toni Greblă.

6. Ce va fi la alegerile de la toamnă

La începutul lunii august, spune președintele AEP, toate autoritățile care se ocupă de organizarea alegerilor prezidențiale și parlamentare din toamnă se vor întâlni ca să stabilească cum organizează scrutinul.

„Vom face o verificare cu privire la modul în care vor arăta birourile electorale județene și birourile electorale de sector. Trebuie să vedem atribuțiile fiecărei instituții în parte”, spune Greblă.

„Atribuțiile birourilor electorale nu pot să fie realizate de altcineva. Biroul are o competență clar stabilită de lege, are un președinte, un locțiitor și un anume număr de reprezentanți ai partidelor politice. Ei sunt suverani. Președintele are atribuții nu numai în secția de votare, ci și pe o rază de 500 de metri în jurul secției de votare. Nicio autoritate nu poate interveni în procesul de numărare a voturilor”, conchide Toni Greblă.

Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.