Mai multe instituții ale statului român sunt implicate în procesul electoral, cele mai multe dintre ele fiind conduse de oameni numiți politic.
Pentru început, să vedem care sunt instituțiile implicate în tot acest proces și ce rol au:
- Guvernul emite ordonanța privind organizarea alegerilor, data desfășurării acestora și tipurile de scrutin. La alegerile de pe 9 iunie 2024, în premieră, alegerile locale au avut loc simultan cu cele europarlamentare. Decizia a fost una politică.
- Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) este instituția responsabilă de organizarea efectivă a alegerilor. Ea stabilește listele electorale, precum și împărțirea secțiilor de vot. AEP este condusă de Toni Greblă, un fost judecător constituțional numit de Partidul Social Democrat aflat la guvernare.
- Biroul Electoral Central (în subordinea căruia se află birourile electorale județene/de sector, municipale, locale). În componența BEC se numără șapte judecători al căror nume a fost tras la sorți, președintele și vicepreședinții AEP și reprezentanți ai partidelor politice. Birourile electorale inferioare se constituie în același mod. Toate se dizolvă după încheierea alegerilor. BEC este instituția care centralizează datele privind prezența și rezultatele voturilor.
- Ministerul Afacerilor Interne asigură securitatea procesului electoral prin structurile sale (Jandarmerie și Poliție).
- Ministerul Afacerilor Externe organizează votul pentru românii din străinătate.
- Institutul Național de Statistică asigură informațiile statistice.
- Serviciul de Telecomunicații Speciale oferă suportul informatic, aplicația și dispozitivele folosite în secțiile de vot.
- Administrația Națională a Rezervelor de Stat și Probleme Speciale asigură hârtia folosită pentru buletinele de vot.
- Monitorul Oficial tipărește buletinele de vot. La alegerile de pe 9 iunie au fost tipărite în jur de 100 de milioane de buletine de vot.
- Monetăria Națională asigură ștampilele.
- Primăriile: distribuie, prin proces verbal, materialele de vot către secțiile organizate în comuna sau orașul lor. Tot acestea asigură spațiile în care se desfășoară votul.
Ce se întâmplă după încheierea votului
- Președintele secției desemnează doi membri care verifică dacă mai sunt alegători la rând care nu au votat. Dacă sunt, votul poate fi prelungit până la 23:59.
- După închiderea secției, președintele secției se asigură că acest fapt a fost consemnat de operatorul de calculator prin intermediul aplicației informatice.
- Din acel moment, operatorul așază tableta în așa fel încât tot ceea ce se întâmplă în secție să fie înregistrat audio și video. Președintele secției trebuie să se asigure că această înregistrare se realizează fără întrerupere.
- În prezența tuturor membrilor biroului electoral al secției, dar și a celorlalte persoane care au dreptul să se afle în acel moment în secție (vedeți lista lor la final), președintele verifică sigiliile de pe urnele de vot.
- Ștampila cu mențiunea „votat” se pune într-un plic, care se sigilează. Dacă o ștampilă dispare, toate materialele se predau celei mai apropiate judecătorii.
- Buletinele nefolosite sunt înscripționate cu mențiunea „anulat” și ștampila de control a secției. Numărul acestor buletine este important, pentru că el va trebui scris pe procesul verbal încheiat după numărătoarea voturilor.
- Ulterior, se desigilează urnele de vot, inclusiv cea specială. Buletinele se separă în funcție de fiecare tip de vot (în cazul alegerilor de pe 9 iunie au fost cinci).
- Buletinele de vot introduse de alegători în mod greșit în altă urnă decât cea dedicată scrutinului pentru care a votat NU SE ANULEAZĂ. Ele sunt sortate în mod corect de membrii secției. Această operațiune trebuie să fie obligatoriu înregistrată video-audio.
- Președintele secției este cel care, în prezența celorlalți membri, numără voturile, pe fiecare scrutin în parte. Buletinele pe care alegătorii au pus ștampila pe mai mulți candidați sunt considerate nule.
- După ce se încheie numărătoarea, operatorul de calculator introduce rezultatele în ceea ce se numește „formularul pentru verificarea corelațiilor”. Face asta pe un dispozitiv pus la dispoziție de STS.
- Dacă toate cifrele introduse nu sunt corecte (de pildă valoarea cumulată voturi valabile-nule-anulate este similară numărul de alegători de pe liste), aplicația semnalează eventualele erori. Acestea trebuie remediate, altfel procesele-verbale privind consemnarea rezultatelor votării nu pot fi încheiate.
- Dacă totul este în regulă, operatorul de calculator transmite datele în aplicație, alături de procesele verbale încheiate, care trebuie semnate de către toți membrii biroului electoral al secției de vot.
- Dacă aplicația semnalează o eroare privind datele introduse, președintele secției este cel care trebuie să reverifice datele și să le corecteze.
Ce se întâmplă cu procesele verbale
- Se încheie câte un proces verbal, în trei exemplare originale, pentru fiecare vot în parte. Ele trebuie semnate de toți membrii secției de votare. Un exemplar trebuie afișat într-un loc public în secția de vot.
- Președintele secției întocmește câte un dosar sigilat și ștampilat pentru fiecare tip de vot. Dosarul conține două procese verbale și toate eventualele contestații.
- Buletinele de vot sunt introduse în saci distincți. Separat sunt introduse buletinele de vot, liste electorale, stampilele și timbre autocolante.
- Formularele și procesele verbale din timpul votării se introduc într-un alt sac. Sacii sunt legați cu sfoară sau coliere de plastic.
- Buletinele pentru alegerile europarlamentare se introduc într-un sac separat.
- După sigilarea sacilor, pe acesta se aplică a bandă de hârtie semnată și de ceilalți membri. Peste acea hârtie se aplică ștampila de control. Acea bandă de hârtie trebuie să ajungă intactă în timpul transportului.
- Următorul pas este transportul sacilor la biroul electoral comunal, orășenesc, municipal sau de sector – de care aparține secția de vot.
- Transportul sacilor este făcut de către președintele secției, însoțit de personal MAI, de alți doi membri ai secției trași la sorți și de alți doi care se oferă. Materialele sunt predate pe bază de proces verbal.
- În cazul municipiului București, la sediul biroului electoral de circumscripție de sector vor fi predate, pe bază de proces-verbal, și materialele utilizate în secția de votare pentru alegerile pentru Parlamentul European.
- La biroul electoral de circumscripție superior sunt verificate cele patru procese verbale încheiate după numărarea votului (cinci, la București, cu tot cu cele pentru alegerile europarlamentare).
- Acolo, corectitudinea datelor este verificată din nou. Trebuie respectate, din nou, cheile de control înscrise în procesul verbal.
- După verificare, dosarele care conțin acele procese verbale sunt resigilate și predate în baza unul alt proces verbal către locțiitorul președintelui biroului electoral superior secției de votare.
Ce se întâmplă cu buletinele de vot anulate (adică nefolosite)
De la reprezentanții birourilor electorale județene sau de sector, buletinele de vot anulate sunt transportate – cu paza personalul MAI – către arhivele judecătoriilor din circumscripția birourilor.
Acolo sunt depozitate separat de celelalte documente ale instanței.
După trei luni de la vot, judecătoriile, cu sprijinul prefecturii, organizează licitații pentru distrugerea acelor buletine.
Ce se întâmplă cu buletinele de vot valabile sau nule?
Atât acestea, cât și toate celelalte materiale încheiate după vot se păstrează tot la arhivele judecătoriilor, până la încheierea mandatului celui ales prin intermediul lor.
Ulterior, prin aceeași procedură, sunt distruse.
Cine sunt membrii unei secții de vot
Birourile electorale ale secțiilor de votare din ţară sunt constituite:
- dintr-un preşedinte,
- un locţiitor al acestuia,
- 7 membri, reprezentanţi ai partidelor politice şi organizaţiilor cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale.
Cine are dreptul să asiste la procesul electoral
- membrii biroului electoral al secției de vot;
- operatorii de calculator;
- personalul de pază;
- candidații;
- persoanele acreditate (de exemplu: observatori independenți, mass-media);
- reprezentanții Autorității Electorale Permanente (AEP);
- membrii birourilor electorale de circumscripție și ai Biroului Electoral Central (BEC).
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
