Armata AUR | Sute de ofițeri susțin un apel pentru naționalizare, limitarea drepturilor străinilor și apărarea „fondului biologic sănătos”

Recent, partidul Alianța pentru Unirea Românilor (AUR) a lansat un document cu 13 propuneri. Multe sunt de natură să confirme tendințele autoritariste, centraliste, naționaliste și xenofobe ale formațiunii politice, așa cum au fost ele descrise de observatori atenți la evoluțiile politice din România ultimilor ani.

Lansarea programului în 13 puncte a avut loc pe 25 octombrie, adică de Ziua Armatei Române.

Printre cele mai problematice propuneri se numără cele care ar afecta drepturi fundamentale, fie ele civile sau comerciale. Aplicarea respectivelor măsuri ar însemna din punct de vedere practic discriminare, inclusiv pe criterii etnice, naționalizare, confiscare. Iată câteva dintre ele:

• accesul la funcții alese ori numite numai pentru cei cu o singură cetățenie, cea română;
• refacerea controlului „Suveran” cu „S” mare asupra resurselor subsolului, controlul statului;
• refacerea patrimoniului național inclusiv prin „justă și necesară confiscare”;
• descurajarea vânzării terenurilor agricole către străini;
• instituirea cotelor de import la toate bunurile care pot fi produse în țară;
• consolidarea fondului biologic sănătos al națiunii române.

Inițiativa atrage atenția nu numai prin radicalismul său, care pendulează între tendințe comuniste și fasciste (radical stânga/comunism: naționalizare, confiscare; radicalism dreapta/ fascism: fără aleși cu dublă cetățenie, „consolidarea fondului biologic sănătos al națiunii române), mai ales pentru că este semnată de câteva sute de ofițeri în retragere sau rezervă, printre care zeci de generali sau comandori.

Apelul este lansat de fostul Șef al Statului Major al Armatei, generalul în retragere Mircia Chelaru, în prezent deputat al Alianței pentru Unirea Românilor (AUR). Gen. Chelaru este un personaj controversat, condamnat penal definitiv, după ce a prejudiciat fondul locativ al Armatei. Conform Direcției Naționale Anticorupție/DNA, în 2007 a obținut, fără drept, o locuință subvenționată, deși mai primise una. Pe cea de-a doua a vândut-o în 2008, pentru 300.000 de euro.

Demersul generalului-deputat AUR are susținerea, printre alții, a altor trei generali cu probleme penale:

• generalul Eugen Bădălan, condamnat definitiv în 2012 la patru ani de închisoare cu suspendare pentru că, alături de alți doi generali și doi colonei, au subevaluat prețurile la deșeurile metalice rezultate din dezmembrarea tehnicii militare și au acceptat prețuri supraevaluate la anvelope în contractul încheiat cu SC Tofan Steel SRL;
• generalul de brigadă STS în rezervă Nicolae Fugulin – condamnat cu suspendare pentru decontări fictive și pentru că a luat șpagă sticle de băutură pentru promovarea în funcție a soției unui prieten;
• generalul în retragere Constantin Năstase, fost șef al Direcției Financiare din MApN, condamnat la 2 ani, 2 luni si 20 de zilei de închisoare cu suspendare în dosarul „case pentru generali”.

Printre susținători se numără și organizații militare care anunță că „suntem în pragul unui genocid planetar” sau că Germania vrea un conflict NATO pe teritoriul României „pentru a putea continua mărețul vis al celui de-al treilea Reich”.

Explicațiile deputatului AUR, generalul Mircia Chelaru

Contactat de Europa Liberă, generalul în retragere Mircia Chelaru a comentat principalele solicitări din demersul său.

Una dintre ele se referă la persoanele cu dublă cetățenie. Conform apelului generalului-deputat, acestea nu ar mai putea ocupa funcții publice. Ceea ce i-ar afecta inclusiv pe parlamentarii Alianței pentru Unirea Românilor (AUR), Lilian Scripnic sau Boris Volosatîi.

„Dacă vrei să ajungi acolo, renunți la cetățenia străină și atunci înțeleg că ești trup și suflet fidel statului român”, este soluția lui Chelaru.

I. Resurse naturale & privatizări

Referitor la cererea de refacere a „controlului suveran asupra tuturor resurselor naturale care stau la baza progresului și civilizatiei moderne, dar și a existenței biologice a Națiunii române”, generalul în rezervă susține că nu este vorba de o naționalizare mascată, interzisă de altfel prin Constituție.

„Nu naționalizăm, dorim o recuperare prin despăgubire, dacă lucrurile au fost corecte, iar acolo unde se va constata că acestea au fost frauduloase și incorecte, prin justă confiscare.”

Cât privește companiile de stat privatizate cu succes, susține că ele nu sunt vizate. Printre exemplele oferite sunt cele din industria metalurgică, dar și petroliferă.

„Este inadmisibil, când te uiți la ce s-a încercat în 2003 cu înstrăinarea resurselor subsolului către o firmă ulterior numită OMV cât de gravă este această privatizare în detrimentul națiunii române. Am ajuns cerșetorii unor redevențe de câțiva cenți din propria noastră bogăție”, insistă Chelaru. Susține că, în astfel de situații, trebuie găsită soluția de recuperare justă, legală a acestor resurse de către stat.

„Dacă cei de la OMV au pretenții, le plătim și pretențiile”, mai spune generalul în retragere. Referitor la un impact bugetar, spune că va fi făcut „la momentul potrivit”, dacă propunerea va fi luată în calcul.

Și pentru impunerea unor cote de import care ar afecta direct liberul schimb, cel puțin în interiorul UE, are argumente.

II. Import-export. Terenuri

„Liberul schimb a fost transformat într-o formă de vlăguire a întregului potențial economic românesc, pentru că nu jucăm cu aceeași regulă. România este un stat decapitalizat, fără capitaliști autohtoni și este nevoie de o perioadă de protecționism măcar la nivelul micilor fermieri și întreprinzători”, susține Chelaru.

Întrebat dacă limitarea importurilor în interiorul UE nu este o normă împotriva Uniunii Europene, a declarat că „nu este o normă anti-UE, este o normă pro-românească”. Un răspuns cel puțin incomplet de vreme ce apartenența la spațiul de liberă circulație a persoanelor de care se bucură acum românii presupune și libera circulație a bunurilor (deci a importurilor și exporturilor), a capitalurilor și a serviciilor.

În ceea ce privește propunerea de interzicere a vânzării de terenuri către cetățenii străini, măsură ce de asemenea, ar încălca normele Uniunii Europene - norme care permit și românilor să cumpere case sau terenuri oriunde în UE - Mircia Chelaru a răspuns „nu, atât timp cât le punem într-un concept al simetriei: «Dragă italianule sau francezule, poți să cumperi în România cât pământ ne-ai vândut în Italia sau Franța!»”.

Apar însă alte întrebări fără răspuns: cine este italianul sau francezul? Un particular? Statul respectiv? Cine ar trebui să țină socoteala? Ce se va întâmpla dacă dezechilibrul e prea mare?

III. Imigranți

O altă solicitare extrem de problematică a Alianței pentru Unirea Românilor este aceea ca statul român să nu permită „constituirea de comunități alogene inadaptabile la cultura, tradiția și spiritualitatea românilor”. Inițiativa apare ca un îndemn la limitarea accesului străinilor în România, mai ales a celor de pe meridiane mai îndepărtate, pe scurt o inițiativa cu tentă xenofobă (xenofobie = ură față de străini).

„Cele natural constituite pe teritoriul României reprezintă o anumită categorie, dar să accepți ca România să fie invadată de migrație economică sau ilegală, constituită și acceptată în numele toleranței... Trebuie să fiu atent ca societatea românească să nu fie surclasată și, din conlocuitori veniți să trăiască pe pământul românesc, să ne trezim cu înlocuitori”, a explicat pentru Europa Liberă demersul său deputatul AUR.

În acest moment, România oferă drept de muncă pentru peste 100.000 de cetățeni din afara Uniunii Europene. Guvernul a adoptat o hotărâre în acest sens după ce angajatorii români s-au plâns că nu găsesc forță de muncă autohtonă.

Cât privește finalitatea apelului, Chelaru susține că nu urmărește modificări legislative sau ale Constituției, deși are calitatea, ca parlamentar, să facă demersuri în această direcție. Cum s-ar putea aplica aceste măsuri dacă nu prin modificări de legislație este o altă întrebare.

Cum s-a născut apelul

Apelul lui Chelaru, prezentat pe pagina de internet a Alianței pentru Unirea Românilor (AUR), este un demers al unei categorii civile - reprezentanți ai militarilor, declară pentru Europa Liberă deputatul-general.

Cum însă România este țară membră NATO de aproape 20 de ani, cu nenumărate conexiuni operaționale cu armate occidentale, iar patru milioane de români (inclusiv rude ale militarilor locuiesc în Occident), ne-am întrebat dacă această „categorie civilă”, militari în rezervă sau retragere - este într-adevăr reprezentată de lista de semnături făcută publică de AUR.

O primă schiță a documentului, spune gen. (r) Chelaru, a fost trimisă către 43 de asociații ale militarilor, prin rețelele de socializare. În mai puțin de 48 de ore, ar fi primit peste 1.200 de răspunsuri din care a selectat opt, în linii generale, de care a ținut cont la redactarea apelului.

Pe pagina AUR apare informația că peste 1.000 de cadre militare în rezervă și în retragere au semnat inițiativa.

Numărul este contrazis însă chiar de Mircia Chelaru. La finalul documentului, acesta susține că, până la închiderea sesiunii de consultare, și-au dat acordul online 501 de cadre militare în rezervă și retragere, dintre care 41 de generali, 316 colonei, 39 de comandori de aviație și marină, 56 de locotent-colonei, 8 maiori, 10 căpitani, precum și 31 de maiștri militari și subofițeri.

Din tabelul anexat rezultă însă doar 319 nume la care se mai adaugă 149 cadre sub semnătura a patru ofițeri în retragere.

Rămâne însă un total semnificativ, de 468 de militari în rezervă sau în retragere, pe care AUR îi anunță pe site, dar pe care deputatul Chelaru nu îi confirmă.

Cine sunt principalele organizații susținătoare

Conform inițiatorului, mulți dintre susținători vin din câteva asociații, pe care Europa Liberă a încercat să le contacteze:

• Asociaţia Naţională a Cadrelor Militare în Rezervă şi în Retragere „Alexandru Ioan Cuza” - Asociația a transmis Europa Liberă rugămintea ca solicitarea de interviu pentru lămuriri privind cele 13 propuneri să fie trimisă prin poștă, motivând că sunt probleme cu conexiunea la internet și nu poate da număr de înregistrare la cererea noastră. Abia după ce reporterul Europei Libere s-a deplasat la sediul asociației a primit datele de contact ale câtorva membri, susținători ai apelului AUR.

• Asociaţia Diplomaţilor Militari în Rezervă şi în Retragere „Alexandru Ioan Cuza”. Se autocaracterizează drept „o organizaţie obştească, apartinică, non profit şi independentă”. Nu au răspuns solicitărilor Europa Liberă făcute pe email, nu au răspuns nici la telefon, iar la sediu nu au fost de găsit. Vecinii susțin că ar veni din când în când cineva la birouri.
• Liga pentru Apărarea Drepturilor Pensionarilor Militari. Se scuză că „nu mai avem sediu, întrucât cel primit de la primărie a fost retrocedat” și nu oferă niciun contact.

• Asociația Ofițerilor în Rezervă din România. Susțin că „se constituie în garantul aplicării principiilor de reprezentare viguroasă a intereselor socio-economice și profesionale specifice tuturor ofițerilor din România”. Au identificat printre susținători și membri proprii, fără a ne oferi posibilitatea de a-i contacta.
• Forumul Militarilor în Rezervă și Retragere. Pe pagina de internet a Formului Militarilor în Rezervă și Retragere, reprezentanții acestuia anunță că „acest site are ca scop unirea activă a tuturor celor care înțeleg sau vor înțelege că suntem în pragul unui genocid planetar”. Forumul susține că un eventual conflict dintre țările membre NATO și Rusia va avea loc pe teritoriul României.

„Adică bombele vor cădea aici, trupele vor debarca aici, desantul parașutat va fi prin apropierea casei tale și Marea Neagră este doar momeală pentru ca, într-o formă sau alta, să pornească invazia asupra poporului român”, se arată pe pagina de internet a Forumului Militarilor în Rezervă.

„Germania, mai mult decât toate puterile lumii la un loc, își dorește acest conflict pentru a putea continua mărețul vis al celui de-al treilea Reich”, mai susțin reprezentanții Forumului.

Numele sonore din „lista lui Chelaru”

Printre cele mai cunoscute nume de susținători din lista anexată de AUR sunt:

• general maior (r) Mihaiu Mărgărit - fostul şef al Direcţiei de Informaţii Militare din Statul Major General al Armatei României;
• generalul SPP în retragere Adrian Costache - a făcut parte din elita Serviciului de Protecție și Pază și s-a ocupat aproape 30 de ani de securitatea șefilor de stat;
• generalul în retragere Laurențiu Roșu, comandant al CSA Steaua în perioada mai 2000 – iulie 2003;
• general de brigadă în rezervă Ioan Oscar Beneş, fost şef al Casei de Pensii, fost candidat al PD la Primăria Constanţa;
• generalul în retragere Petre Botezatu Enescu, numit în 2003 prefect al Capitalei;
• general de brigadă Dan Plăvițu, fost șef al Direcţiei Informaţii Militare;
• general în retragere Ion Aurel Stanciu, fost şef al Biroului ataşaţi militari din Direcţia de Informaţii Militare, fost șef al flotilei aeriene și director general al ROMATSA, numit apoi în funcţia de secretar de stat la Ministerul Transporturilor;
• general de brigadă în retragere Aurel Cazacu, fost director general al Direcției Generale din Industria de Apărare și Probleme Speciale.
• generalul de brigadă STS în rezervă Nicolae Fugulin – condamnat cu suspendare pentru decontări fictive și pentru că a luat șpagă sticle de băutură pentru promovarea în funcție a soției unui prieten;
• generalul în retragere Constantin Năstase, fost șef al Direcției Financiare din MApN, condamnat la 2 ani, 2 luni si 20 de zilei de închisoare cu suspendare în dosarul „case pentru generali”.

Pe lista persoanelor care ar susține demersul AUR se află și generalul locotenent în retragere Dumitru Prunariu. Europa Liberă a încercat în repetate rânduri să îl contacteze. Fără succes. A reușit ulterior publicării materialului. Prunariu a declarat că nu are cunoștință de acest demers, nu a fost contactat nici de generalul Chelaru ori de vreun reprezentant, nu este susținător AUR și nici nu sprijină inițiativa grupării.

A răspuns la telefonul dat de Europa Liberă un importat susținător al apelului AUR, fostul șef al Statului Major General, generalul în rezervă Eugen Bădălan, fost candidat al Partidului Democrat Liberal la Primăria Brăila.

Șef de Stat Major la Divizia 11 Mecanizată de la Oradea din cadrul Armatei a IV-a Transilvania, Bădălan a fost acuzat de Valentin Voicilă, unul dintre liderii Revoluției din 1989 din Arad, că ar fi luat parte la reprimarea violentă a manifestanților, reprimare soldată cu morți și răniți.

Detaliile apar într-un interviu acordat publicației Glasul Aradului, în 2009. Acuzațiile au fost întărite în mai multe rânduri, de căpitanul Neculai Deaconescu. Acesta a declarat public în mai multe rânduri că Eugen Bădălan le-ar fi ordonat - lui și altor ofițeri - ca în cazul în care li se termină gloanțele „să îi ia la baionetă” pe manifestanți, fără grijă că pavajul se va umple de sânge.

Când am început să îl punem în temă pe gen. Eugen Bădălan că ar fi vorba de un interviu legat de apelul AUR al deputatului și generalului Chelaru, fostul șef de Stat Major a refuzat categoric.

„Nu avem ce discuta. Dacă avem ce discuta, avem cu politicienii, nu cu ziariștii, pe acest domeniu”, a transmis Bădălan.

La remarca Europei Libere că și inițiatorul este politician, Bădălan a răspuns că Mircia Chelaru a lansat apelul în calitate de general în rezervă, nu de om politic.

La întrebarea cum vede solicitarea de naționalizare sau de limitare a importurilor, de exemplu, Eugen Bădălan a răspuns: „Mă incitați să discutăm, ceea ce nu vreau, nu vreau să discutăm cu ziariștii”.

Europa Liberă a reușit în schimb să discute cu un alt susținător al apelului AUR, generalul maior (r) Mihaiu Mărgărit. La întrebările punctuale, fostul şef al Direcţiei de Informaţii Militare din Statul Major General al Armatei Romaniei s-a limitat să întrebe: „Mircia (Chelaru, n.r.) ce-a zis? Dacă el și-a însușit treaba asta, o însușesc și eu!”.

Întrebat de Europa Liberă ce înseamnă consolidarea „fondului biologic sănătos al națiunii române” - unul dintre cele mai grave dintre cele 13 puncte - Mihaiu Mărgărit a spus: „Eh, asta așa, să fie masa bogată. Probabil mi-a scăpat.”.

„Suntem într-o Europă împărțită în două și care nu mai e liberă deloc. Jumătatea vestică e ocupată de americani și de musulmani, cea estică ocupată deocamdată doar de americani”, a declarat pentru Europa Liberă generalul de brigadă în retragere Cornel Vaida, un alt susținător al apelului.

Întrebat dacă nu cumva se propun naționalizări mascate în documentul pe care îl susține, acesta a spus că „trebuie verificate contractele de concesiune și să se constate că cei care le-au concesionat nu îndeplinesc condițiile din aceste contracte”.

Europa Liberă l-a întrebat și cum pot fi instituite cote de import, atât timp cât circulația mărfurilor e liberă în interiorul Uniunii Europene, dar generalul a pasat răspunderea.

„S-o fi gândit el la ceva (inițiatorul apelului, generalul în retragere Mircia Chelaru, n.r.), eu nu sunt specialist și n-aș putea să vă spun dacă această chestiune se poate rezolva cum ne-am angajat la intrarea în UE.”

Cât privește „fondul biologic sănătos al națiunii române”, nu a precizat cum anume ar putea fi consolidat, așa cum cere apelul.

„Acum, din zece copii, doi se nasc autiști. Genomul poporului ăsta este pe cale să se schimbe, să dispară. Tot ce a spus generalul Chelaru sunt semnale de alarmă”, a motivat generalul de brigadă în retragere Cornel Vaida.

Nici colonelul în retragere Eugen Lazăr, susținător al apelului, nu vede mari probleme în punctele documentului.

„Nu cred că la asta s-a referit, să naționalizeze toate resursele. Dar noi le-am dat la alții, și-și bat joc de ele”, a declarat pentru Europa Liberă colonelul în retragere Eugen Lazăr. Întrebat cum ar pune în practică o asemenea propunere, s-a scuzat că nu a intrat „în detalii” cu privire la propunerile lui Mircia Chelaru.

În privința cotelor de import pentru bunurile care se produc în țară, propunere care ar reprezenta o formă de limitare a liberei circulații a mărfurilor, a răspuns că „poate fi interpretată și așa”, dar consideră că nu este o măsură anti – UE.

„Mai mult UE ia măsuri anti-România”, consideră colonelul Lazăr.

Cât privește paragraful referitor la consolidarea „fondului biologic sănătos al Națiunii Române”, a încercat să se scuze.

„Ee, da. M-ați luat și pe nepregătite, să mai văd încă o dată apelul”, a transmis Lazăr, care s-a lăudat că-l cunoaște de la 17 ani pe Chelaru.

„De exemplu, și la roșii: cele venite din import nu au același gust cu cele din România. Solul din alte țări nu are aceleași calități”, a încercat să argumenteze colonelul în retragere.

A menționat totuși că trebuie îngrijiți „ca și până acum” copiii care se nasc cu probleme și nu se opune nici nașterii pe teritoriul României a unor copii cu părinți cetățeni străini.

Legitimitatea demersului

Fost Șef al Statului Major al Apărării, deputat AUR în Circumscripția 3 Argeș, membru al Comisiei de Apărare, Ordine Publică și Siguranță din Camera Deputaților, dar și membru în Comisia parlamentară specială pentru controlul activităţii Serviciului de Informaţii Externe, generalul în retragere Mircia Chelaru este un personaj controversat.

Fost director al Diviziunii III de contraspionaj (cu atribuții în supravegherea activităților iredentiste) la Serviciul Român de Informații, este unul dintre cei patru foști șefi de Stat Major General ai Armatei Române condamnați penal.

Doi dintre ei (generalii Mihail Popescu și Eugen Bădălan) au fost condamnați cu suspendare, cel din urmă la patru ani pentru abuz în serviciu privind înstrăinarea unor bunuri ale Armatei. Unul singur, generalul Dumitru Cioflină, a primit doi ani cu executare în dosarul în care au mai fost condamnați fostul ministru al Apărării, Victor Babiuc, și patronul FCSB, George Becali.

În contextul în care, în ultimele decenii, patru foști șefi de Stat Major (printre care și Mircia Chelaru) și zeci de ofițeri au fost condamnați penal, l-am întrebat pe Mircia Chelaru ce anume dă legitimitate apelului său.

„Cei care au făcut obiectul câmpului tactic la care faceți dvs referire (condamnările penale, n.r.), se va constata că intervențiile asupra persoanelor au fost să discrediteze rolul Armatei”, a declarat Chelaru pentru Europa Liberă.

Actualul deputat AUR a fost condamnat definitiv în 2016 de Curtea de Apel Bucureşti la trei ani de închisoare cu suspendare pentru participaţie improprie la abuz în serviciu, în dosarul disjuns din cel al fostului ministru al Apărării, Corneliu Dobriţoiu, şi al altor zece de generali şi colonei.

DNA l-a acuzat că a obținut fără drept un apartament în Bucureşti din fondul armatei, pe care l-ar fi vândut ulterior pentru 300.000 de euro. Magistrații au dispus confiscarea a peste 850.000 de lei - foloase materiale realizate în urma obţinerii locuinţei.

În plus, a fost obligat să presteze muncă neremunerată în folosul comunităţii pe o perioadă de 100 de zile lucrătoare în cadrul Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţie Socială a Sectorului 6 sau a Sectorului 5.

Valențele electorale ale apelului militarilor

Colonelul în rezervă Florin Jipa, editor șef al publicației Monitorul Apărării și Securității a analizat apelul lansat pe platforma AUR.

„Vine pe un curent al suveranității ce automat este pus în antiteză cu Uniunea Europeană și NATO. Cred că oamenii aceștia nu înțeleg foarte bine că România în istorie a fost sub semnul unei mari puteri. Alternativa regională ar fi doar Rusia sau Turcia”, consideră Jipa.

Acesta spune că sunt și lucruri dificil de înțeles, cum ar fi „refacerea spațiului de existență a națiunii române”, ce ar putea implica diferende cu vecinii bulgari, pentru Cadrilater, sau cuUcraina, pentru zona de nord a Bucovinei, Ismail ori Cetatea Albă.

O explicație ar veni mai degrabă din apropierea anului electoral 2024, cu patru rânduri de alegeri.

„S-ar putea să circule tot mai multe astfel de mesaje pentru a atrage un număr cât mai mare de votanți mai în vârstă. Nu văd cum cineva ar putea pune în aplicare aceste directive, nu sunt măsuri concrete”, este de părere Jipa.

Cât privește semnatarii, colonelul în retragere susține că majoritatea nu sunt nume reprezentative ale armatei, chiar dacă printre ei se numără și doi foști șefi de stat major.

Jipa susține că în prezent există 110 posturi de generali în organigrama armatei române, din care sunt ocupate aproximativ 90. În rezervă sau retragere sunt peste 500 de generali la care se mai adaugă încă pe atâția chestori sau contra-amirali.

În prezent, România numără peste 170.000 de foști angajați ai MAPN și MAI, cărora li se mai adaugă aproximativ 12.000 de persoane ce au făcut parte din serviciile speciale.