România are peste ​1.000 de ​generali, chestori sau contraamirali, însă doar 150 dintre ei ar putea participa din prima zi a unui posibil război. ​Printre cei care ocupă funcția de general în România se află și politicieni, sportivi sau cântăreți de muzică populară.

Cei mai mulți generali din România sunt în Armată. Dintre cei aproximativ 600 de militari cu acest grad, doar 85 ar merge însă pe front în cazul unui conflict asemănător cu cel din Ucraina.

Restul sunt în retragere sau în rezervă și în puține cazuri ar putea participa pe front, pentru că vârsta, pregătirea sau starea de sănătate nu le mai permit să conducă armata. Mai mult, unii dintre ei nici nu au participat vreodată la vreo misiune, iar alții nu au nicio legătură cu activitatea militară propriu-zisă: sunt cântăreți, sportivi sau politicieni.

Separat, în cadrul Ministerului Afacerilor Interne (MAI) mai există 350 de chestori - grad echivalent celui de general, dintre care doar 30 sunt activi. În rândul serviciilor de informații activează 40 de generali.

Întreținerea acestei adevărate oști de generali - pensii, plus alte beneficii sociale - costă bugetul Ministerul Apărării Naționale și al Ministerului Afacerilor Interne aproape un 35 de milioane de euro pe an. Suma cuprinde nu doar pensiile generalilor-pensionari, ci și pe cele de urmaș.

1 Decembrie, ocazia de avansări

Ziua Națională a României, celebrată anual pe 1 decembrie, este prilejul pentru avansări în Armata Română, dar și în structurile de ordine și siguranță națională: Poliția Română, Poliția de Frontieră, Jandarmeria - dar și toate serviciile de informații.

Avansările sunt semnate, conform legii, de președintele României. Pe 1 decembrie 2021, Klaus Iohannis a semnat 63 de decrete de avansări în grad.

„Armata Română poate că a participat în ultimii ani la exerciții și la misiuni internaționale. Nu este încă o armată reformată care să facă față exigențelor unui război, unui conflict de la simplu soldat până la un conducător de armată. Nu știu dacă la noi, forțele de rezerviști sunt organizate ca în Ucraina spre exemplu. Acolo a contat decisiv în blocarea Rusiei faptul că în 24 de ore da la invazie, generalii împărțeau arme populației, cele din forțele de rezervă. La noi, așa ceva nu cred că ar fi posibil”, este de părere Hari Bucur Mihai, expert în securitate națională.

Pe 1 decembrie 2021, în cadrul Armatei Române, aflată în subordinea Ministerului Apărării Naționale (MApN), au fost 23 de promovări în gradul de general (cu o stea, este cel mai simplu grad de general). Tot în Armată au mai fost și 20 de avansări de la grade cu o stea, două sau trei la gradul de general cu o stea în plus.

Doar generalul locotenent cu trei stele Daniel Petrescu a fost avansat la gradul maxim, de general cu patru stele. Acesta este șef al Statului Major al Apărării din 1 decembrie 2019, fiind comandantul gradat al Armatei Române.

România mai are și funcția de chestor, asimilată funcției de general de armată, din structurile Ministerului Afacerilor Interne (MAI). Pe de 1 decembrie 2021, Klaus Iohannis a semnat decrete de avansare în gradul de chestor a șapte persoane din Poliție. Alți șapte chestori au primit funcții mai înalte, de chestori principali.

În total, la ultima zi națională a României, „armata” de generali a țării s-a înmulțit cu alte 30 de persoane.

Trei stele în cinci ani

Unul dintre cei avansați pe 1 decembrie 2021 a fost generalului Dan Paul Iamandi, șeful Inspectoratului General pentru Situații de Urgență. El a avut o carieră fulminantă în ultimii cinci ani. În noiembrie 2017 era colonel, acum este general cu trei stele, maximum fiind patru.

În 2011, Iamandi primește conducerea Inspectoratul pentru Situații de Urgență Iași. La sfârșitul anului 2017, Carmen Dan, din poziția de ministru de Interne, îl propune pe colonelul de atunci pentru funcția de general de brigadă cu o stea. Klaus Iohannis semnează decretul de 1 Decembrie.

Odată cu avansarea, el trece din 2018 la conducerea Inspectoratului General pentru Situații de Urgență. Vine și 1 Decembrie 2018 și Iamandi mai primește o stea chiar anul următor, devenind general–locotenent cu două stele. După trei ani, Iamandi mai primește o stea, pe 1 decembrie 2021.

Iamandi a răspuns legat de aceste promovări succesive că nu s-a „propus singur” pentru avansări și au fost aprobate de președintele României.

Conducerea Departamentului pentru Situații de Urgență, din cadrul Ministerului Afacerilor de Interne, l-a propus pentru ultima avansare din 2021. Conform datelor obținute de Europa Liberă, motivul promovării a fost modul în care IGSU a fost condus în perioada de pandemie și cum instituția a răspuns nevoilor populației. Departamentului pentru Situații de Urgență este condus de Raed Arafat.

Newsweek România a dezvăluit în 2020 că generalul Dan Paul Iamandi a fost recrutat de Securitate cu numele conspirativ „Ioan Popa”. Conform CNSAS, generalul Iamandi figurează în dosarul fond de rețea nr. R 235866, dosar ce conține fișe ale colaboratorilor din rândul militarilor în termen și condamnaților domiciliați pe raza județului Galați.

În acel an, Dan Paul Iamandi era în anul doi la Școala de Ofițeri Activi de Artilerie Antiaeriană, Rachete și Radiolocație Brașov.

Ascensiunea unui celebru general cu patru stele

Un caz poate mai scandalos a fost reprezentat de avansările primite de Gabriel Oprea, fostul ministru care a condus și Internele și Apărarea în ultimul deceniu.

Fostul președinte al UNPR era în anul 2001 un simplu căpitan în cadrul Armatei Române. În același an este urcat în gradul de colonel în cadrul sistemului de justiție al Armatei. De 1 decembrie 2001 primește printr-un decret semnat de Ion Iliescu gradul de general maior activ de justiție militară.

Peste doi ani, primește a doua stea la gradul de general. Motivul: a coordonat activitatea Rezervelor Statului, iar funcția respectivă este pentru un general cu trei stele. Cum generalii nu pot primi două stele în același an, Gabriel Oprea primește în decembrie 2003 doar a doua stea. Din decembrie 2003 trece și în rezervă.

Peste cinci ani, tot pe 1 decembrie 2008 primește și a treia stea la gradul său de general în rezervă. După doar un an, de 1 decembrie 2009, președintele Traian Băsescu îi oferă și cea de-a patra stea, deținând astfel cel mai înalt grad din armata română.

Pensia pentru acest grad este de 90.000 de lei pe an, potrivit declarației sale de avere de la sfârșitul anului 2000, atunci când a candidat la alegerile parlamentare din anul respectiv.

Gabriel Oprea nu a răspuns la telefon pentru a oferi un punct de vedere despre sistemul de avansări din Armata Română. El este singurul general avansat la gradul de patru stele care nu a fost șeful Statului Major după 1990.

În rândul generalilor cu patru stele se află și Nicolae Ciucă, premierul în funcție al României. El a devenit general de brigadă în 2003, iar cea de-a patra stea a primit-o în 2019, odată cu trecerea în rezervă.

Condițiile pentru a ajunge general în România

În ultimele două decenii, anual, de 1 decembrie, între 15 și 40 de persoane au fost avansate în gradul de general (sau grade compatibile).

„Dacă este să ne ținem corect de statute, de regulamente, nu se pot face două avansări în interval mai mic de trei ani. Asta pentru că timp de trei ani trebuie să dovedești că meriți avansarea în grad. Se mizează pe niște derogări, pe numiri în funcții asimilate unor grade și pe faptul că lumea armatei este un cerc destul de închis și se fac promovări și de la an la an”, ne-a explicat un expert în securitate națională.

Conform legislației din 1995, modificată parțial ulterior, prin care este organizată Armata Română, coloneii și comandorii în activitate care au o vechime în grad de minimum cinci ani pot ajunge generali.

Condiția e ca în ultimii trei ani de activitate să fie încadrați „în funcții prevăzute în statele de organizare cu grad de general sau similare” și să fie evaluați cu un calificativ de foarte bine.

Pentru avansare, conform Ghidul carierei militare, o persoană cu grad: trebuie să se distingă prin pregătire și competență profesională, să îndeplinească și condițiile legale de stagiu minim în grad, să fie evaluată potrivit nivelului lingvistic prevăzut în fișele posturilor la una dintre limbile engleză sau franceză, și să fi absolvit cursul postuniversitar de perfecționare în conducere strategică organizat de Universitatea Națională de Apărare „Carol I” sau de Colegiul Național de Apărare, ori un curs similar pentru gradul de general de brigadă cu o stea/similar.

• general de brigadă, respectiv general de flotilă aeriană pentru cei din aviația militară și contraamiral pentru cei din marina militara;
• general de divizie, respectiv general de divizie aeriană pentru cei din aviația militară și viceamiral pentru cei din marina militară;
• general de corp de armata, respectiv general-comandor pentru cei din aviația militara si viceamiral-comandor pentru cei din marina militara;
• general de armată, respectiv general inspector pentru cei din aviația militară și amiral pentru cei din marina militară.

În afara acestor grade, pentru merite militare excepționale, în timp de război, președintele României poate acorda generalilor de armată gradul de mareșal, care este cel mai înalt grad militar din Armata Română.

Conform legislației prin care este organizată Armata Română, un general în rezervă poate fi trecut în activitate în 24 de ore în urma unei decizii a Președintelui României sau a șefului Statului Major.

Repartizarea

Conform datelor obținute de Europa Liberă, Ministerului Apărării Naționale a avut din 1990 și până în prezent peste 1.215 de generali. Jumătate din aceștia mai sunt în viață și doar 85 sunt activi. Asta înseamnă că doar 85 se duc în garnizoane. Restul stau acasă, având statut de generali în rezervă sau în retragere.

Alți 335 generali au fost numiți din rândurile Ministerului de Interne. Și aici situația celor activi este una specială, numai 70 fiind în câmpul muncii, ceilalți în rezervă.

Serviciul de Informații Externe avea în urmă cu patru ani 95 de generali, opt dintre ei fiind în activitate. Serviciul Român de Informații nu a oferit niciodată date despre numărul generalilor din această structură. Conform unor estimări obținute de Europa Liberă de la surse parlamentare, numărul acesta ar fi între 105 și 170. Din care sub 20 sunt în activitate.

Generalii „exotici”

Doar 160 de generali ai Armatei Române profesează, iar aproape 600 de generali în rezervă sau retragere primesc pensii. Dintre aceștia, conform unor estimări din cadrul Ministerului Apărării, în jur de 150 de generali și-ar fi obținut dreptul de a intra în rezervă sau în retragere în urma activității în cadrul Armatei Române.

Restul, aproape 450, sunt persoane care au trecut în rezervă sau retragere după reorganizări ale armatei după 1990 sau au primit distincții (cum ar fi sportivii sau artiștii) care le-au oferit dreptul la gradul de general.

Generalii se pot afla în una dintre următoarele situații:

• în activitate, când ocupă o funcție militară în cadrul Armatei Române;
• în rezervă, când nu ocupă o funcție militară, dar întrunesc condițiile prevăzute de lege pentru a fi chemați să îndeplinească serviciul militar ca rezerviști concentrați sau mobilizați, iar la nevoie, în calitate de cadre militare în activitate;
• în retragere, când, potrivit legii, nu mai pot fi chemați pentru îndeplinirea serviciului militar.

Cel mai mare număr de generali care, deși poartă acest grad nu pot păși pe front, provine din rândul sportivilor. Asta se explică prin două motive:

Mai întâi, cele mai importante cluburi sportive din fotbal sunt unele care aparțin de Ministerul Apărării (Steaua) și de Ministerul de Interne (Dinamo). Mult timp aceste cluburi „recrutau” sportivi și promițându-le accesul la beneficiile sociale de a fi militar sau polițist cu grade înalte.

Spre exemplu, gimnasta Sandra Izbaşa, legitimată la Clubul Sportiv al Armatei „Steaua” București, a fost înaintată în 2013 la gradul de locotenent, devenind astfel cel mai tânăr ofițer al Armatei Române. În 2018 a devenit și căpitan.

Apoi, acești sportivi câștigau medalii mondiale, olimpice sau obțineau rezultate spectaculoase și erau recompensați cu gradul de general.

Chiar dacă Izbașa nu e general, aceste grade sunt deținute de foștii handbaliști Cornel Oțelea și Cristian Gațu, dar și de fostul fotbalist Anghel Iordănescu și tenismenul Ilie Năstase.

Nu doar sportivii ajung generali sau în funcții asimilate. Cântărețul de muzică populară Gheorghe Turda a fost numit, prin decret prezidențial din 1 decembrie 2008, general de brigadă în rezervă cu o stea.

A primit acest grad din funcția de director al Centrului cultural național din Ministerul de Interne, unitate care se ocupă de activitatea Ansamblului „Ciocârlia”. În octombrie 2011, Curtea Supremă a decis că Gheorghe Turda a fost colaborator al Securității.

Și cariera în justiție poate atrage avansarea în grad. Vasile Botoș, fostul șef al DNA și al Parchetului General, a fost urcat în gradul de general în rezervă în 2003.

Pe 25 octombrie 2007, de Ziua Armatei Române, a fost înaintat prin decret de președintele Traian Băsescu în gradul de general-maior cu două stele. S-a pensionat în octombrie 2016.

Cât câștigă un general

Salariile militarilor au crescut ultima oară în 2019 și, odată cu ele, și cele ale generalilor în activitate. De exemplu, în prezent, un angajat care nu e general din Ministerul Apărării Naționale încasează următoarele sume de bani: maior – 5.100 lei, căpitan – 4.400 lei, locotenent gradație 4 – 3.500 lei, sublocotenent – 3.000 lei, plutonier gradație 4 – 3.150 lei, sergent major – 3.100 lei, sergent gradația 4 – 2.700 lei, caporal gradație 4 – 2.500 lei, soldat – 2.300 lei.

În schimb, un general/amiral primește aproape 10.000 lei, un general locotenent, 7.500 lei, un general maior, 7.100 de lei și un general de brigadă, 6.500 de lei.

Toate aceste sume sunt nete și la ele se adaugă și sporuri. În cazul unui grad sub cel de general, veniturile lunare nete pot crește ușor cu 50%. Pentru un general, veniturile din sporuri poate ajunge ușor la 75% din salariul net amintit anterior.

Bugetul de pensii

Plata pensiilor militarilor reprezintă 20 la sută din bugetul Ministerului Apărării, a spus luna aceasta, la Digi24 ministrul apărării, Vasile Dîncu. El susține că în Armată nu există „pensii nesimțite” și nici măcar foarte mari, ba mai mult, sunt o serie de „nedreptăți”.

20% din cele 4,5 miliarde de euro cât a fost, în medie, bugetul anual al Ministerului Apărării în ultimii 3-4 ani, înseamnă 900 de milioane de euro pentru plata pensiilor militarilor. Rezultă o pensie medie de 930 de euro la cele 80.000 de pensii plătite în 2021 în acest sector, conform datelor obținute de Europa Liberă.

Pensiile militarilor nu se calculează pe principiul contributivității și nici nu au un regim special. Anual, Ministerul Apărării alocă o sumă de bani necesară plății pensiilor militarilor, pensii care sunt numite pensii de serviciu.

Conform datelor obținute de la Casa de Pensii a cadrelor militare, România plătește în prezent 65.000 de pensii de serviciu pentru foștii militari. Acestora li se adaugă aproape 15.000 de pensii de urmaș sau de invaliditate.

Pensia medie plătită de către Casa de pensii sectorială în luna martie a anului 2021, în cuantum brut, a fost de aproape 4.000 de lei. Cea mai mare pensie lunară plătită anul trecut a fost de 40.000 de lei, sumă netă. Cea mai mică a fost de 1.000 de lei.

Pensia medie a unui general în rezervă sau în retragere este de 8.000 de lei. Asta înseamnă că pensiile de serviciu ale acestora costă bugetul Apărării 25 de milioane de euro pe an.

În această sumă intră și plata pensiilor, cât și alte contribuții și asigurări sociale. În special este vorba de serviciile medicale gratuite asigurate în spitalele militare. La aceste cheltuieli, se adaugă și pensiile chestorilor din Poliție, cheltuieli care ajung și ele la 10 milioane de euro anual.

În total, armata de generali care nu ar putea participa niciodată la un război costă bugetul național o sumă de 35 de milioane de euro. Mai mult decât investițiile din ultimii doi ani în industria de armament din România.

Cu toate acestea, ministrul Apărării, Vasile Dâncu, a declarat într-un interviu acordat Europei Libere că Armata României nu ar fi „nici depășită, nici învechită”. „Dotările din Armata Română și armata ucraineană nu sunt diferite. Armata Română se află înaintea societății ca modernizare”, a ținut să precizeze demnitarul.

„Armata română, în primul rând, nu mai este singură. Dotările din Armata Română și armata ucraineană nu sunt diferite. Noi avem experiență în Irak și Afganistan. Am avut 60 de mii de oameni în operațiuni internaționale. Unii au mers de două ori. Am avut în Afganistan 32.000 de soldați. Am cumpărat în ultima vreme tehnică modernă din Europa. Suntem într-o perioadă în care dotăm Armata Română cu ce este mai nou din punctul de vedere al tehnicii avansate”, a mai declarat Dâncu în cadrul interviului.

Ca o comparație, pensiile speciale costă bugetul anual al Casei Naționale de Pensii în jur de 250 de milioane de euro, conform datelor oferite de Ministerul Muncii. De aceste pensii speciale beneficiază 10.000 de persoane, dintre care 4.000 provin doar din sistemul de Justiție.