General-locotenentul Ruslan Homciak a declarat într-un interviu pentru agenţia oficială de presă Ukrinform, citată de Agerpres că Rusia are nevoie de Crimeea nu ca loc de relaxare la căldură a locuitorilor ei din nord, ci ca bază militară care să creeze coşmaruri întregii Europe şi să le ofere ruşilor posibilitatea să domine Marea Mediterana". Această observație este susținută și de oficialii NATO, care însă nu au cum să schimbe lucrurile.
A pune capăt anexării Crimeii şi a face ca peninsula să revină în componenţa Ucrainei este posibil doar cu condiţia solidarităţii internaţionale, iar Occidentul ar trebui să înţeleagă de ce Federaţia Rusă a capturat peninsula Crimeea, a precizat sâmbătă şeful Statului Major al armatei ucrainene, general-locotenentul Ruslan Homciak, într-un interviu acordat agenţiei oficiale de presă Ukrinform, în finalul unei reuniuni a Comitetului militar al Uniunii Europene (CMUE), la care participase ca invitat.
Întrebat despre atitudinea partenerilor occidentali faţă de situaţia Crimeii, generalul ucrainean a declarat că "problema Crimeii" nu va fi niciodată considerată închisă de către Kiev.
"Crimeea este Ucraina şi în niciun caz nu trebuie să uităm aceasta. Putem întoarce Crimeea doar împreună, adică doar dacă voi (Occidentul) ne veţi ajuta, dacă oamenii voştri de afaceri nu vor merge acolo. Ca să înţelegeţi - Rusia are nevoie de Crimeea nu ca loc pentru ca ruşii să se ducă să facă plajă. Peninsula este văzută ca bază militară, una puternică, care să creeze coşmaruri întregii Europe şi nordului Africii şi să le ofere ruşilor posibilitatea să domine Marea Mediterana", a spus generalul Ruslan Homciak.
Deocamdată, Rusia încearcă să arate că nu doar Marea Azov, ci aproape întregul bazin al Mării Negre face parte din apele sale interioare, a mai spus generalul ucrainean, subliniind că nici Kievul şi nici partenerii săi occidnetali nu vor închide ochii la aceasta.Homaciak speră, deasemenea, că Turcia, România sau Bulgaria nu vor permite o astfel de percepție.
În 2014, Rusia a anexat Crimeea, iar de-atunci încoace, investițiile militare făcute în peninsulă au crescut substanțial, în ciuda sancțiuniilor impuse de Uniunea Europeană și de Statele Unite.
Alina Inayeh, șefa Biroului German Marshall Fund pentru România consideră însă că nu în această regiune nu este vorba doar despre un pericol militar: „atunci când vorbim despre Rusia, nu vorbim despre un pericol militar, în pofida acumulării de arme din Crimeea, din Marea Neagră și așa mai departe. Pericolul dinspre Rusia este de natură cibernetică, este de o natură hibridă, este război informațional, războiul economic, mașinațiunile politice pe care Rusia le face în toate aceste țări și, în general, în Europa. Astea sunt pericole mult mai mari și mai iminente poate chiar decât pericolul militar.”
Facebook Forum