Linkuri accesibilitate

INTERVIU. „Noi cu toții ne aflăm în pericol: Rusia nu este doar un pericol militar”


Alina Inayeh director al biroului din București al German Marshall Fund

Șefa Biroului German Marshall Fund pentru România vorbește în exclusivitate pentru Europa Liberă despre cele mai mari pericole care vin dinspre Rusia: atacurile cibernetice, războiul informațional, mesajele anti-occidentale propagate prin „idioții utili” și „oamenii utili care nu sunt idioți

Europa Liberă: Care credeți că vor fi consecințele pentru spațiul din jurul Mării Negre, acum după ce primele rachete rusești au ajuns la Ankara?

Alina Inayeh: „Consecințele au început să se resimtă încă de când Turcia a luat această hotărâre, de a merge pe varianta rusească, ca să zic așa. S-au tradus, în primul rând, într-o tensiune crescândă și crescută între Turcia și Statele Unite ale Americii. Din fericire, nu s-a tradus încă într-o tensiune crescută și crescândă în spațiul efectiv al Mării Negre.

Acest nou episod din serialul de dragoste cu Rusia nu are cum să afecteze poziția Turciei față de Marea Neagră, în primul rând, pentru că ea este stabilită de Convenția de la Montreux și, Rusia nu a fost niciodată cooperantă, deci, nu e ca și când acum ar da înapoi de la niște convenții pe care le-am fi stabilit noi înainte.

Europa Liberă: Dar, în același timp, dacă cele două puteri, Turcia și Rusia, își dau mâna, înseamnă că Marea Neagră va deveni o mare la dispoziția lor.

Alina Inayeh: „Nu sunt sigură că Rusia și Turcia își dau mâna. Adică au fost cel puțin trei episoade în ultimii ani în care s-a vorbit despre „marea apropiere” dintre Rusia și Turcia și niciodată nu a fost chiar așa.

Tocmai pentru că sunt două mari puteri ele nu au cum să fie prietene, pentru că sunt, în primul rând, rivale. Există dosare, dacă vreți, pe care Rusia și Turcia nu se văd bine una pe alta, nu-și pot da mâna. Și există și alte aspecte, inclusiv și cea a rachetelor, pe care au ales să coopereze. Dar nu este o „poveste de iubire”, nu există un parteneriat de tipul, orice ar face una, cealaltă merge cu decizia respectivă. Deci, nu cred că intrăm într-o perioadă de dominație ruso-turcă în Marea Neagră. Nu cred că ar fi vorba despre așa ceva.

Europa Liberă: Care ar fi domeniile în care cele două ar intra în coliziune?

Alina Inayeh: „Încă mai există de rezolvat anumite aspecte economice, încă mai există de rezolvat, spre exemplu, problema avionului rus doborât de Turcia în urmă cu câțiva ani. Dar sunt, după cum am spus, și probleme în care Rusia și Turcia cooperează – oarecum și câteodată în Siria, dar tot oarecum și câteodată în Siria au puncte de vedere contradictorii. Deci, este foarte tranzacțională relația.”

Europa Liberă: Și pe termen lung cum vedeți această „iubire” cu mai multe colțuri?

Alina Inayeh: „Așa cum a fost și până acum, cu episoade de apropiere și cu episoade de tensiune.”

Europa Liberă: Dar din această tranzacție cu rachete, cine câștigă și cine pierde?

Alina Inayeh: „În primul rând, eu cred că pierde Turcia. Eu cred că pierde Turcia nu neapărat în plan securitar sau militar, de apărare imediat, dar în ceea ce privește relația cu Statele Unite, în ceea ce privește relația cu NATO, în pofida declarațiilor oficialilor NATO, în ceea ce privește credibilitatea Turciei ca partener. Deja este pusă la îndoială credibilitatea Turciei ca partener securitar, atât pe termen scurt, cât și pe termen lung. Deci, eu cred că, până la urmă, Turcia are de pierdut. La urma urmei, întotdeauna a fost periculos, nu numai pentru Turcia, ci pentru oricine să se alieze cu Rusia în detrimentul alianței cu Occidentul.”

Europa Liberă: Ar putea Occidentul renunța la Turcia, și-ar permite acest tip de lux?

Alina Inayeh: „Nu, și Turcia știe. Erdogan, ca să fim foarte clari, știe foarte bine acest lucru, tocmai din acest motiv a și mers pe această variantă, știind că Occidentul nu-și permite luxul să renunțe la Turcia.

Turcia rămâne, totuși, o putere militară, NATO are nevoie de Turcia, pentru că este, repet, o mare putere militară. Noi, România, avem nevoie de Turcia, pentru că este, totuși, un partener important pe dimensiunea Mării Negre și pe dimensiunea estică a Europei. Europa, Uniunea Europeană are nevoie de Turcia – pentru migrație, pentru a stopa fluxul migrațional și pentru a întări un pic securitatea pe partea sudică a Uniunii Europenei. Deci, avem nevoie de Turcia.”

Europa Liberă: Obiectivul declarat al Rusiei este să-și păstreze influența în statele desprinse din fosta URSS. Credeți că Moscova mai poate controla Ucraina, Moldova, Georgia?

Alina Inayeh: „În mult mai mică măsură decât o făceau până acum. Dar, să nu uităm că atât în Georgia, cât și în Moldova, există conflicte înghețate, iar în Ucraina un conflict activ prin care Rusia continuă să controleze politica externă și și securitatea acestor țări. Până când aceste conflicte înghețate nu vor fi rezolvate sau nu vor dispărea într-un fel sau altul, Rusia va avea un deget în plăcinta moldoveană, în plăcinta ucraineană, în plăcinta georgiană.”

Europa Liberă: Și care ar fi soluția pentru cele trei state?

Alina Inayeh: „Soluțiile sunt diferite, pentru că și conflictele sunt diferite. Pentru Transnistria soluția este foarte simplă, dacă Rusia ar respecta Tratatul de la Istanbul, pe care l-am semnat acum 20 și ceva de ani, cu retragerea trupelor ruse, soluția ar fi imediată, rezolvarea ar fi imediată. Dar, ei bine, încă nu o pot face.”

Europa Liberă: Statele Baltice se află în pericol?

Alina Inayeh: „Da, bineînțeles că Statele Baltice se află în pericol. Nu numai Statele Baltice, noi cu toții ne aflăm în pericol. Pentru că nu vorbim numai de un pericol militar. Atunci când vorbim despre Rusia, nu vorbim despre un pericol militar, în pofida acumulării de arme din Crimeea, din Marea Neagră și așa mai departe. Pericolul dinspre Rusia este de natură cibernetică, este de o natură hibridă, este război informațional, războiul economic, mașinațiunile politice pe care Rusia le face în toate aceste țări și, în general, în Europa. Astea sunt pericole mult mai mari și mai iminente poate chiar decât pericolul militar.”

Europa Liberă: Care sunt riscurile în ceea ce privește România, de exemplu?

Alina Inayeh: „În ceea ce privește România, ca și pentru celelalte țări, în primul rând, întotdeauna există riscul unui atac cibernetic din partea Rusiei. Noi nu suntem total invulnerabili în fața acestor posibile atacuri cibernetice. Există, apoi, o foarte mare intensificare în ultimii doi ani, războiul informațional și mesajele care vin din partea Rusiei, mesajele anti-occidentale pe care Rusia le propagă în România atât prin propriile ei canale, cât și prin „idioții utili” și „oamenii utili care nu sunt idioți”, care propagă mesajele Rusiei. Toate acestea sunt pericole la adresa securității României și la adresa drumului și parcursului occidental al României.”

Europa Liberă: Vedeți deja efectele acestor mesaje?

Alina Inayeh: „Da, sigur că vedem efecte. În primul rând, dacă ne uităm la discursul politic, la narațiunile politice și la dezbaterile politice. Și nu vorbesc doar de cele de la televizor. În general, discursul politic s-a schimbat, au apărut fracțiuni politice care au mesaje anti-occidentale, nu au neapărat un întreg discurs anti-occidental, dar au punctual mesaje anti-occidentale. Deci, influența acestui discurs se vede foarte, foarte clar în dezbaterile politice.”

Europa Liberă: Credeți că există politicieni care au devenit agenți de influență sau ei s-au lăsat convinși de aceste mesaje care au penetrat spațiul public românesc?

Alina Inayeh: „Nu cred că sunt agenți de influență. Când spun „agent”, mă gândesc la cineva care se află pe un stat de plată la KGB sau la oricare altă formațiune de propagandă rusească. Nu, nu cred că sunt agenți. Numai că sunt politicieni, și nu numai în România, dar despre România vorbim, care au înțeles că acest mesaj anti-occidental prinde la electorat, acest mesaj anti-occidental poate aduce voturi, este un mesaj facil. Și îl folosesc, îl utilizează doar în scopuri electorale.

Din fericire, la alegerile euro-parlamentare s-a dovedit că acest mesaj nu prinde chiar atât de mult pe cât se credea. Și atunci sper ca în continuare politicienii să înceapă să renunțe un pic la el. Dar principalul motiv al folosirii acestui mesaj anti-occidental este câștigul electoral.”

Europa Liberă: Dar din punct de vedere economic Rusia pare oarecum dezinteresată de spațiul românesc.

Alina Inayeh: „Oficial vorbind, sigur că da, pentru că avem un spațiu economic destul de restrâns. Dar Rusia continuă să aibă capital pe care l-a investit, a treia parte, în economia românească, deci, nu este complet interesată de un schimb oficial, comerț exterior și așa mai departe, sau de investiții deschise în România. Dar un anumit capital rusesc se află în România, după cum se află în toată Europa.”

Europa Liberă: În sensul în care există capital rusesc ascuns în spatele unor companii care vin din Occident, dar la mijloc sunt bani rusești?

Alina Inayeh: „Da. Și asta este formula prin care Rusia este infiltrată, repet, în economiile țărilor europene. Nu aș putea să spun că ale tuturor țărilor europene, m-aș hazarda, sunt unele țări care au bariere împotriva capitalului care nu este transparent, dar nu foarte multe țări au așa ceva.”

Europa Liberă: E Rusia mai bine pregătită să-și extindă influența decât o face Occidentul?

Alina Inayeh: „Nu știu dacă este mai bine pregătită, dar metodele prin care Rusia lucrează sunt cu totul altele. Și prin „influența” am în vedere nu numai din punct de vedere economic, ci și politic și la nivel de societate.

Occidentul întotdeauna lucrează transparent, Occidentul întotdeauna lucrează cu metode la vedere, legale, legitime – nu spun că este rău acest lucru, doar prezint starea de fapt. Pe când Rusia, și nu numai Rusia, putem să aruncăm și China în această poveste, lucrează cu metode netransparente, subliminale, dacă vrei, cu bani care nu trebuie declarați. Deci, întotdeauna astfel de metode au avantaj asupra metodelor oficiale, transparente și curate.”

Europa Liberă: Există o tendință în politica economică a Guvernului actual de a se orienta mai mult spre Est decât spre Vest, sub pretextul că banii de la Uniunea Europeană nu sunt destui sau nu pot fi accesați. Tot mai mult prim-ministra Dăncilă și colaboratorii ei merg spre statele arabe bogate și spre China cu un discurs destul de interesat. Ar putea fi aceasta o cale de viitor pentru România?

Alina Inayeh: „Nu. Sunt sigură că nu este o cale de viitor, pentru că banii chinezești, chiar dacă par a fi mai facili, mai ușor de accesat, ei nu vin fără condiții. Niciodată nu vin fără condiții. China, care are o politică economică în exterior deosebit de strategică, condițiile sunt de așa natură încât ea, China, pune mâna, se infiltrează în puncte strategice ale economiei europene, inclusiv românești. Deci, sigur că banii sunt mai ușor de accesat pe termen scurt, dar pe termen lung nu facem decât să devenim mai puțin independenți strategic, dacă vreți.”

Europa Liberă: În ce sens?

Alina Inayeh: „Să ne uităm un pic la investițiile chinezești în Europa: portul Pireu. Putem să vorbim și despre reactoarele noastre de la Cernavodă. Acestea sunt obiective economice strategice, nu sunt niște făbricuțe de ciorapi în care China vrea să investească. În momentul în care capitalul chinez intră în aceste obiective strategice, nu mai ai controlul absolut asupra acestora.”

Europa Liberă: Spun unii analiști internaționali că acolo unde vine China, Rusia nu mai are loc nici economic, nici altminteri. Poate fi adevărat?

Alina Inayeh: „Nu, nu cred că este adevărat. În primul rând, nu putem compara puterea de investiție a Chinei cu puterea de investiție a Rusiei. China are bani, Rusia nu are foarte mulți bani de investit.”

Europa Liberă: În sensul că acolo unde pune piciorul China, Rusia nu se mai amestecă economic, politic, strategic.

Alina Inayeh: Acolo unde pune piciorul China nu se mai poate amesteca nimeni, pentru că așa funcționează businessul – din moment ce cineva cumpără ceva, nu mai poate fi cumpărat de către o altă persoană. Dar problema nu este asta, problema este care este răul cel mai mare? Dacă ar fi să alegem între capitalul chinez și capitalul rusesc, care ar fi răul cel mai mare?

Eu continui să cred că, totuși, capitalul chinez este răul cel mai mare, pentru că, repet, vine cu foarte, foarte multe condiții care duc la pierderea independenței strategice, sau a puterii de mișcare în spațiul strategic.

Dar este o problemă falsă. În primul rând, este o problemă falsă pentru că Rusia nu are capital să vină, să pună pe masa europenilor. Ei lucrează altfel, au alte metode, ei nu au capital curat, nu au capital transparent pe care să-l pună pe masa europenilor. Lucrează prin alte metode, prin oligarhi, prin altfel de infiltrații.”

Europa Liberă: În acest fel, Rusia poate să-și extindă influența asupra Estului Europei - politic, propagandistic, prin diverse alte metode, pentru a reveni la vechea ei pozție?

Alina Inayeh: „Ai influență atunci când poți să determini o țară să ia o anumită decizie. În momentul de față Rusia poate determina câteva țări să nu ia anumite decizii. Poate determina și determină Moldova să nu ia o decizie înspre NATO, de exemplu. Determină Ucraina să nu ia aceeași decizie spre NATO, pentru că având un conflict deschis pe teritoriul tău nu ai cum să devii membru NATO, în pofida oricăror declarații. Deci, Rusia nu face decât să stopeze, să blocheze anumite decizii, dar nu poate influența în mod pozitiv.”

Europa Liberă: Dar Serbia, de exemplu, în ce situație se află acum, între Rusia și Occident?

Alina Inayeh: „Serbia este mai aproape de Rusia decât de Occident. Dar nu numai din vina Rusiei și nu numai din vina Serbiei. Cred că în povestea cu Serbia, care este diferită de povestea Estului Europei - povestea Moldovei, Ucrainei și așa mai departe – o destul de mare vină o are Occidentul, care a tergiversat și tergiversează discuțiile cu aderarea, și aderarea în sine, includerea Serbiei în Uniunea Europeană. UE a tergiversat atât de mult încât a lăsat acest vid pe care Rusia l-a umplut cu foarte mare plăcere și bucurie.”

Europa Liberă: Cum vedeți relațiile României cu Republica Moldova?

Alina Inayeh: „În acest moment, relațiile sunt foarte, foarte proaste. Și acest lucru nu cred că este niciun fel de noutate. România a jucat o carte greșită în Moldova. O vreme îndelungată nu a jucat nici o carte și când s-a hotărât să joace, a jucat o carte greșită. Și acest lucru este cunoscut, în primul rând, în societatea moldovenească și la nivelul oficial de moldoveni.”

Europa Liberă: Plahotniuc a fost cartea greșită

Alina Inayeh: „Plahotniuc a fost cartea greșită. A fost greșită insistența României de a-l sprijini, crezând că statul lui la putere sau el însuși, persoana lui, asigură stabilitatea Moldovei și nealunecarea acesteia spre Rusia. A fost un joc complet greșit și foarte miop. Un joc în care noi nu am văzut de fapt nici ceea ce se întâmplă în Moldova la nivel de societate, la nivel de fracțiuni politice și nici ce se întâmplă în Europa și în America și cum sprijinul europenilor și americanilor către Moldova intră în coliziune directă cu cartea pe care noi ne-am încăpățânat să o jucăm.

Deci, în acest moment relația este proastă, jocul României a fost greșit. Cu toate acestea, există foarte multă deschidere din partea noului guvern moldovean de a reseta această relație. Sper să existe aceeași deschidere și aceeași bunăvoință și din partea oficialilor de la București, atunci când vom ști cine sunt oficialii care pilotează politica externă a României.”

Europa Liberă: Există o strategie veche pe care România n-o pune în practică față de Republica Moldovade pildă, aceea de a oferi energie electrică. Deși ar avea posibilitatea să traverseze cu liniile de înaltă tensiune Prutul și să ofere energie Republicii Moldova, pentru ca aceasta să nu mai fie dependentă de Transnistria, totuși România cumva a evitat, n-a vrut să dea acest ajutor. Oare de ce?

Alina Inayeh: „Ar putea s-o facă de-acum încolo, este vorba doar de voință politică. Despre asta și spun – sper ca oficialitățile românești să aibă înțelepciunea de a reseta relația cu Republica Moldova. Și primul lucru care ar trebui făcut, dacă această resetare s-ar întâmpla, ar fi o apropiere economică. Oferiea energiei electrice e ceva facil, dar mai sunt și alte idei economice care au fost puse pe hârtie, sunt puse într-o strategie, au fost vehiculate, au fost discutate și au fost apoi stopate.

Ar putea fi, eu zic, cu destul de multă ușurință reluate aceste discuții și sunt convinsă că, dacă lipsa banilor ar putea fi invocată ca un motiv de neimplementare a unor măsuri de acest fel, eu cred că s-ar găsi bani din partea europeană care să ducă la bun sfârșit aceste proiecte.”

Europa Liberă: Senzația este că nu există voință politică pentru proiectele care ar putea ajuta Republica Moldova. Pe de altă parte, în Republica Moldova investițiile rusești sunt mult mai mari, Rusia pare să controleze economic sau, în orice caz, e destul de prezentă în Republica Moldova în obiective strategice.

Alina Inayeh: „Este adevărat, dar dacă ne uităm la evoluția investițiilor rusești, și aici din nou vorbim la banii care se văd, în Republica Moldova în ultimii ani, observăm că au scăzut. Dacă analizăm exportul pe care Republica Moldova îl face, putem trage concluzia că piața rusească este practic nefolosită, de fapt este aproape închisă, și majoritatea exportului merge către Uniunea Europeană. Deci, dinamica este un pic altfel decât obișnuia să fie.

Nu cred că acesta este motivul pentru care România a decis că nu merită să fie implementate măsurile economice pe care le discuta acum cred că șapte-opt ani. Nu investițiile rusești sunt cele care ne opresc să continuăm aceste măsuri.”

Europa Liberă: Pe termen lung, oare, Guvernul acesta format din pro-europeni și pro-ruși are șanse să ducă Republica Moldova într-o direcție coerentă?

Alina Inayeh: „În primul rând, vreau să pun o nuanță aici: dacă ne uităm la discursurile pe care președintele Dodon le-a avut în ultimul timp - și prin ultimul timp nu mă refer numai după plecarea lui Plahotniuc și căderea Guvernului democrat – el niciodată nu se referă la fracțiunea lui politică sau la el însuși ca fiind pro-rus, el este pro-moldovean. Deci, deja aici este o nuanță extraordinar de importantă și este o nuanță și un discurs pe care îl folosesc mulți politicieni de la Chişinău.

În ce măsură cred că această guvernare este coerentă? În acest moment, este coerentă, în acest moment există niște obiective comune foarte clare pe termen mediu, nu numai scurt – deci, din acest punct de vedere, ideologic, guvernarea este coerentă. Politic, dacă ei vor putea să rămână împreună, asta rămâne de văzut.

Și faliile sau clivajul nu cred că vor interveni, pe dimensiunea pro-europeană vs. pro-rusă. Mai degrabă, pe reformele care trebuie implementate în Republica Moldova și care se vor lovi, așa cum s-au lovit și în trecut, de opoziția intereselor locale, intereselor moldovenești. Cred că aici este jocul politic care se va juca la Chișinău: diferențierea între pro-ruși și pro-europeni este destul de superficială.”

Europa Liberă: Credeți că bătălia între socialiștii de la Chisinău și aliații lor reformiști se va da pe reformele în justiție și pe cele economice?

Alina Inayeh: „Economice în primul rând, pentru că măsurile din acest domeniu sunt cel mai dificil de luat, afectând în mod direct populația. Dar apoi și reformele în justiție, sigur că da.”

Europa Liberă: Care ar fi principalele lucruri pe care ar trebui să le facă România repede față de Republica Moldova?

Alina Inayeh: „Unele dintre lucruri lau fost menționate mai devreme – tot ce se poate face pe plan economic și nu necesită prea mulți bani pe care s-ar putea să nu-i avem cred că ar trebui să fie făcut. Sprijinul politic pentru coaliția la guvernare cred că trebuie să fie făcut chiar mai clar decât a fost până acum. Iar dacă putem să ajutăm în orice fel cu aceste reforme despre care vorbeam, nu financiar, că nu cred că avem noi această capacitate, dar cu prin alocarea unor consultanți care să lucreze în interesul acestor reforme și nu pentru anumite persoane sau în interesul anumitor persoane, cred că ar fi de mare folos.

Apoi, de un foarte mare folos, nu doar pentru Moldova, ci și pentru România, ar fi ca România să devină partener al europenilor în acordarea ajutorului pentru Moldova. Politica noastră față de Moldova ne-a pus în poziție antagonică față de partenerii noștri europeni. Sprijinul pe care noi i l-am acordat lui Plahotniuc ne-a pus în poziție antagonică față de partenerii noștri europeni și cred că aici ar trebui să facem o întoarcere de 180 de grade și să lucrăm împreună ca să ajutăm Moldova.”

Europa Liberă: România știa că e în contradicție cu politicile Bruxellesului, dar a mers înainte, jucând cumva împotriva Occidentului?

Alina Inayeh: „Evident că știa, pentru că, în primul rând, acest lucru era absolut evident, dar și pentru că ni s-a reproșat acest lucru de foarte multe ori, evident, nu în mod oficial, dar de foarte multe ori și pe foarte multe canale. România a ales, însă, să juoace această carte, care a fost descrisă ca fiind în interesul securității României.”

Europa Liberă: Indirect, România a jucat în R.Moldova în favoarea Rusiei?

Alina Inayeh: „Eu cred că n-a fost decât în interesul lui Plahotniuc. Pentru că, în toată povestea asta, doar el a câștigat. Moldova nu a câștigat, România nu a câștigat. Pot spune că a câștigat Rusia și pot spune că a câștigat Occidentul, pentru că, unindu-se, mă rog, au scăpat de Plahotniuc. Dar, până la urmă, singurul care a beneficiat din toată această poveste a fost Plahotniuc.”

Europa Liberă: Ar putea fi mai bună relația dintre România și Ucraina?

Alina Inayeh: „Da, bineînțeles.”

Europa Liberă: Și de ce nu este?

Alina Inayeh: „Întotdeauna noi am avut, pe bună dreptate trebuie să recunosc, am avut chiar momente de antagonism cu Ucraina. Mă refer, în primul rând, la Legea minorităților pe care o adoptau, o schimbau, o adoptau, o schimbau – și atunci relațiile noastre fluctuau în funcție de forma în care acea lege exista. A fost apoi povestea cu canalul Bîstroe. Deci, sunt câteva lucruri care în mod evident și foarte practic ne depărtau.

Dar, totuși, există un interes comun, sau foarte multe alte interese comune și cred că astea ar trebui puse în balanță împreună cu cele care ne despart și găsită o soluție. Întotdeauna reacțiile noastre au fost deosebit de tranșante vizavi de Ucraina.”

Europa Liberă: Privită din afară, politica externă a României pare oarecum incoerentă. Lipsește o strategie?

Alina Inayeh: „Noi avem niște obiective destul de clare de politică externă. Nu în regiune. În regiune, trebuie să recunosc, aceste obiective lipsesc sau, fiind pe termen foarte scurt, se schimbă în funcție de context, care se schimbă și el foarte des. Dar altminteri, în ceea ce privește relația transatlantică sau Uniunea Europeană, avem niște obiective foarte clare.

Problema României este că într-adevăr nu are o strategie, dar nici o tactică prin care să urmărim aceste obiective. Noi mergem foarte mult pe plan declarativ, fluturăm aceste obiective, le reamintim din când în când, dar nu facem prea mult pentru a le atinge.

Deci, din acest punct de vedere aș putea spune că nici măcar nu avem o politică externă. Avem niște obiective de politică externă, reacționăm atunci când este vorba despre aceste obiective. Dar altminteri o politică înseamnă ceva pro-activ, înseamnă să mergi înainte ca să ajungi acolo unde vrei s-ajungi – noi așa ceva nu avem, suntem eminamente reactivi.”

Europa Liberă:Care ar fi trei lucruri importante pe care ar trebui să le urmărească și să le pună în aplicare România?

Alina Inayeh: „Unul dintre ele ar fi să fie un actor mai important în Uniunea Europeană atunci când este vorba de spațiul estic. Ori noi ne-am „ciobit” credibilitatea noastră de actori importanți în spațiul estic, în primul și în primul rând, din cauza relației noastre cu R.Moldova și poziției noastre față de Moldova. Dar putem recupera. Mai ales că partenerii noștri europeni și cei transatlantici ar vrea ca România să fie un actor mai important în spațiul estic.

De asemenea, am putea să fim un actor mai important în spațiu balcanic. Noi suntem, din nou, din motive foarte practice - și acum mă refer la Kosovo – suntem absenți în acest spațiu, deși suntem aici, suntem vecini. Deci, și acesta ar trebui să fie, zic eu, un joc pe care România trebuie să-l facă.”

Europa Liberă: Bucureștiul ar trebui să-și reconsidere poziția față de Kosovo, în sensul recunoașterii acestui stat?

Alina Inayeh: „Este o întrebare foarte dificilă. Părerea mea personală este că da, ar trebui. Dar sunt destul de sensibilă și înțeleg foarte bine și argumentele și motivele pentru care, de fapt, Românianu a recunoscut până acum statul Kosovo. Dar am senzația că, în acest moment, deja pierdem mai mult nerecunoscând decât câștigăm.”

Europa Liberă: Există în ultima vreme tensiuni importante între România și Ungaria, pornind de la pretexte inter-etnice. Ar fi posibil să redevină un subiect fierbinte minoritatea ungară din România?

Alina Inayeh: „ Întotdeauna au existat puncte de tensiune, momente de tensiune între România și Ungaria.

Dar, pe de altă parte, dacă privim la ceea ce se întâmplă cu poziția statelor din Visegrad (Cehia, Slovacia, Ungaria, Polonia), putem nota că au fost momente în care România s-a alipit la această poziție. Deci, tensiunea dintre România și Ungaria nu este la nivel ideologic și nu este permanentă. Sunt momente când problema minorităților este inflamată pentru motive politice și atunci relația pare a se șubrezi, dar este temporar.”

Europa Liberă: Prin comparație cu vecinii ei, România este o insulă pro-occidentală. Poate Bucureștiul să transforme această realitate într-un avantaj real?

Alina Inayeh: „Da. Este, pe de altă parte, un lucru de admirat, că România a reușit să rămână această insulă occidentală, și este un avantaj care trebuie și poate să fie exploatat.

Partenerii noștri occidentali înțeleg că putem fi un pilon de occidentalism, în această regiune. Și au fost foarte multe încercări și chiar invitații din partea lor de a ne juca acest rol. România a fost, însă, mereua absorbită de politica internă, a fost întotdeauna foarte timidă în politica externă și nu și-a asumat acest rol. Dar, poate, acum mă gândesc, România va fi mai puțin timorată și mai puțin orientată spre înăuntru.”

Facebook Forum

Multimedia

Bădălău: Îmi cer scuze!
Așteptați
Embed

Nici o sursă media

0:00 0:01:07 0:00
Mai mult
XS
SM
MD
LG