Linkuri accesibilitate

3 minute | Israel, ofensivă terestră în sudul Libanului. Rusia crește bugetul militar. A fost sau nu ciclonul Ashley? 


Vehicule blindate de transport de trupe (APC) și tancuri israeliene fac manevre în nordul Israelului, în apropierea graniței cu Liban, marți, 1 octombrie 2024.
Vehicule blindate de transport de trupe (APC) și tancuri israeliene fac manevre în nordul Israelului, în apropierea graniței cu Liban, marți, 1 octombrie 2024.

Israelienii spun că au început o incursiune „limitată” în sudul Libanului. Rusia vrea să cheltuie și mai mult pe război. A fost ciclonul Ashley doar o activitate ciclonică anonimă?

Bun găsit,

Iată subiectele dimineții:

  • Armata israeliană a început o ofensivă terestră a Libanului, despre care spune că este „limitată” și ar avea ca scop distrugerea infrastructurii de la graniță a Hezbollah.
  • Rusia vrea să crească bugetul de apărare cu 25% și va ajunge să cheltuiască mai mult pe armată decât pe pensii, sănătate și educație.
  • Autoritățile române nu mai sunt sigure dacă a existat sau nu ciclonul Ashley.

Armata israeliană intră în Liban

O incursiune terestră israeliană a Libanului a început, anunță toate publicațiile internaționale, cu ceea ce ei numesc raiduri „limitate” împotriva infrastructurii de la graniță. Europa Liberă explică situația.

Conform Reuters, armata și autoritățile israeliene dădeau semne că se pregătesc să ducă trupe în Liban, trimițând rezerviști la graniță, adaugă New York Times.

Soldații israelieni dorm pe tencurile strânse în nordul țării, la granița cu Libanul, 1 octombrie.
Soldații israelieni dorm pe tencurile strânse în nordul țării, la granița cu Libanul, 1 octombrie.

Oficialii americani, cei mai apropiați aliați ai Israelului, sunt la curent cu intențiile israelienilor și, conform Al Jazeera, susțin obiectivul de a distruge infrastructura Hezbollah de la graniță, însă declarațiile citate de BBC denotă o lipsă de strategie a Washingtonului cu privire la Israel. The Guardian scrie că Washingtonul pare incapabil să-l convingă pe Netanyahu să renunțe la planul de a invada Libanul.

Conform Middle East Eye, armata libaneză s-a retras 5 km de la graniță, în încercarea de a-și repoziționa trupele în anticiparea amenințării israeliene, iar trupele IDF au demarcat o zonă din nordul țării drept „zonă militară închisă”. Trupele speciale ONU, staționate în Liban încă din 1978, nu pot patrula granița din cauza atacurilor din zonă, transmite BBC.

Explozii în satul libanez Khiam, din sudul țării, în urma unui atac aerian israelian, 30 septembrie.
Explozii în satul libanez Khiam, din sudul țării, în urma unui atac aerian israelian, 30 septembrie.

Atât Al Jazeera cât și Middle East Eye scriu că premierul israelian Beniamin Netanyahu se simte încrezător într-o invazie a Libanului, în urma uciderii liderului Hezbollah, Hassan Nasrallah. În 2006, încercarea israelienilor de a invada Libanul a fost un eșec - însă, de data aceasta, Israelul pare să fi învățat din trecut și a atacat infrastructura Hezbollah în prealabil, scrie Washington Post.

Costurile umane ale atacurilor israeliene împotriva Libanului cresc, cu victime într-o tabără de refugiați palestinieni de lângă orașul Sidon; atacuri au avut loc și în Damasc și asupra Gazei, conform Middle East Eye. Pentru cei peste un milion de libanezi care au fugit din calea războiului, ajutoarele umanitare deja ajung cu dificultate la ei.

În anticiparea unei armate rusești și mai mari

Rusia are de gând să crească bugetul armatei cu 25% anul viitor, anunță New York Times. Pentru a face față acestei creșteri pe care Kremlinul nu o avea în plan anul trecut, cheltuielile sociale din bugetul rusesc de stat vor scădea: Rusia va cheltui o treime din buget pe apărare, mai mult decât pensii, sănătate și educație puse la un loc.

Economia Rusiei pare să intre într-o fază de „Keynesianism militar”, scrie The Guardian, aliniindu-se și mai mult cu activitatea unei economii de război, în timp ce inflația și șomajul fac ravagii.

Mai mult, armata rusă vrea 133.000 de noi recruți în toamna aceasta, scrie Kyiv Independent.

Rusia vrea mai mulți oameni și mai multe fonduri pentru armată, ca să continue și să intensifice războiul împotriva Ucrainei.
Rusia vrea mai mulți oameni și mai multe fonduri pentru armată, ca să continue și să intensifice războiul împotriva Ucrainei.

În Kyiv Independent, despre amenințările cu războiul nuclear ale lui Putin: schimbare de strategie sau doar bluff? Noul șef al armatei suedeze consideră că Putin, cu strategia sa imprevizibilă, prezintă un pericol mai mare decât cel din timpul Războiului Rece, scrie Politico.

Între timp, Norvegia se gândește să construiască un gard la granița sa nordică cu Rusia, scrie AP, pe modelul finlandez, iar statele baltice și Polonia vor fonduri europene pentru a-și fortifica frontierele estice.

Au trecut doi ani de când Rusia spune că a anexat regiunile Donețk, Lugansk, Herson și Zaporojie, care încă se află sub controlul parțial al forțelor ucrainene, scrie Kyiv Independent.

Ashley sau „activitate ciclonică”?

A fost sau nu ciclonul Ashley în România? Ministrul Mediului, Mircea Fechet, recunoaște că vremea nu a fost atât de rea pe cât a crezut că va fi și că, de fapt, nu a existat un ciclon Ashley, ci o activitate ciclonică nenumită. Șefa ANM, Elena Mateescu, spune că a fost primul nume nefolosit de pe o listă a serviciilor meteorologice occidentale. Mai multe detalii, la Europa Liberă.

Meteorologul Meda Andrei, de la ANM, afirmă pentru ProTV că „Ashley nu a existat, nu există” și că „în viitorul apropiat nu avem nicio treabă cu un ciclon care ar putea să fie denumit la un moment dat Ashley”.

Au fost ploi abundente în toată țara duminică și luni, dar nici urmă de ciclonul anticipat de autorități.
Au fost ploi abundente în toată țara duminică și luni, dar nici urmă de ciclonul anticipat de autorități.

În HotNews, fondatorul comunității pasionaților de prognoze meteo, Ionuț Iancu, spune că reacția autorităților la așa-numitul ciclon Ashley a fost exagerată - dar că, în orice caz, autoritățile trebuie să fie mai proactive pentru a preveni dezastre precum cele de la Galați, din inundațiile din 13-14 septembrie care au ucis șapte oameni și au afectat zeci de mii de gospodării.

Europa Liberă dă zece motive pentru care problema inundațiilor din România este greu de rezolvat. În fond, autoritățile române declară mereu că dezastrele „îi prind nepregătiți”.

Alte subiecte:

  • PressOne scrie despre exproprierile haotice care s-au făcut pentru a face loc metroului din Cluj.
  • În HotNews, un criminolog român din Marea Britanie explică motivațiile din spatele abuzurilor sexuale și de ce „este nevoie doar de o persoană pentru a comite un abuz sexual, dar de un sat întreg să lase persoana să scape”.
  • Românii ar putea călători în SUA fără viză, de anul viitor, anticipează ambasadorul României la Washington, Andrei Muraru. Mai multe detalii, la Europa Liberă.


Așteptăm mesajele tale la adresa de e-mail treiminute@rferl.org și pe paginile noastre de Facebook și Instagram. Urmărește Europa Liberă și pe Google News.

Toate cele bune,

Sabina

XS
SM
MD
LG