Seceta din Brazilia și taifunurile din Vietnam – primele două țări producătoare de cafea din lume, cu aproape 60% din piață – au afectat lanțurile globale de aprovizionare cu cafea și au crescut costurile de producție, care ajung până la consumatori, a informat recent Organizația Internațională a Cafelei (OIC).
Dezastrele naturale, la pachet cu alți factori economici, au crescut vertiginos prețul cafelei în ultimele luni: boabele de cafea robusta au atins în luna august maximul ultimilor 47 de ani pentru două luni consecutive: peste 4.000 de dolari pe tonă.
Contractele futures pentru boabele de arabica au depășit 2 dolari pe livră (0,45 kilograme).
La costul mai mare de producție se adaugă și un nou regulament privind pădurile din Uniunea Europeană.
Asta înseamnă că exporturile de boabe de cafea a mii de fermieri către UE ar putea fi în curând respinse, deoarece au fost produse pe terenuri care au fost recent defrișate, potrivit unei analize a grupului XTB, o platformă de tranzacționare și investiții.
Analistul financiar Radu Puiu, de la XTB România, spune într-un interviu pentru Europa Liberă că, în ciuda creșterii prețului pe care o poate aduce regulamentul UE, el este în esență unul benefic pentru natură.
Totodată, spune el, costul cafelei ca materie primă influențează într-o mică măsură cât costă o ceașcă de cafea. Înainte de scumpirile recente, procentul era „undeva în jur de 2%”.
Și transportul sacilor de cafea contribuie la prețul băuturii pe care o primim la o cafenea, iar schimbările climatice și numărul conflictelor în creștere – prin găsirea unor rute de transport mai lungi – contribuie de asemenea la scumpirea acestui produs.
1. Europa Liberă: Prețul cafelei ca materie primă a crescut cu aproape 80% în ultimul an calendaristic, conform tradingeconomics.com, și este la cel mai mare preț din ultimii ani. Care sunt motivele?
Radu Puiu: Într-adevăr, anul acesta am văzut atingerea celor mai ridicate niveluri din istorie în ceea ce privește prețul cafelei listate la bursă și de la începutul anului am văzut o creștere undeva în jur de 44%. Prin urmare, vedem că tendința a continuat destul de puternic și de la începutul anului.
Putem vorbi de mai multe aspecte care stau în spatele acestei mișcări și, printre acestea, putem menționa condițiile meteorologice și cadrul de reglementare. În mare parte, acestea tind să fie aspecte importante în ceea ce privește prețul materiilor prime și în cazul de față vedem că această tendință se menține.
2: Europa Liberă: Legat de reglementări faceți referire doar la UE sau și la celelalte continente?
Radu Puiu: Putem să ne referim la nivel general, pentru că observăm pe majoritatea piețelor legate de materiile prime o încercare de tranziție către surse sustenabile și către o producție care să fie mult mai atentă cu natura decât a fost până acum.
Pentru că foarte multe din aceste materii prime sunt produse sau sunt extrase din zone mai puțin dezvoltate din punct de vedere economic și, de cele mai multe, companiile și marii producători au vizat maximizarea profiturilor în detrimentul asigurării unor condiții, poate, de muncă care să fie la niveluri bune și, în același timp, să ofere o producție care să respecte natura și să nu creeze pertuburi semnificative la momentul producției.
Regulamentul UE cu privire la comerțul de cafea și alte produse
Regulamentul EUDR cu numărul 1.115/2023 interzice comerțul și exportul produselor provenite din zone defrișate și are scopul de a preveni degradarea pădurilor și declinul biodiversității la nivel mondial, precum și reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră din UE.
Pe lângă cafea, sunt vizate și alte materii prime - cacao, cauciuc, soia, lemn - precum și produsele obținute din acestea: ciocolată, anvelope, ulei de soia, mobilă și hârtie, dacă au fost extrase de pe terenuri care au fost defrișate după data de 31 decembrie 2020.
Regulamentul trebuie respectat în toate țările membre UE începând cu 30 decembrie 2024, în cazul firmelor mari și mijlocii, și începând din 30 iunie 2025 în cazul firmelor celor mici. Măsurile trebuie aplicate de către companii pe întregul lanț de comercializare.
Pentru fiecare operator economic care vinde produsele respective a fost introdusă o declarație de diligență obligatorie, pentru a putea fi verificat lanțul de aprovizionare.
Această declarație trebuie depusă dacă firma respectivă introduce pentru prima oară produsele în Uniunea Europeană sau le exportă. Însă, ea trebuie depusă și de comercianții care pun în vânzare produsele vizate de regulament.
În România, autoritățile care trebuie să aplice Regulamentul EUDR sunt Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor (MMAP), Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA) și Autoritatea Vamală Română din subordinea Ministerului Finanțelor.
Cei care încalcă prevederile riscă amenzi de cel puțin 4% din cifra de afaceri anuală, confiscarea produselor și a veniturilor obținute din vânzarea lor, interdicția de comercializare a produselor respective ori excluderi temporare de la finanțări și achiziții publice.
Sursa: Regulamentul European Union Deforestation Regulation 1.115 din 2023, Avocatnet.ro.
3. Europa Liberă: Regulamentul Uniunii Europene în ceea ce privește cafeaua este mai degrabă bun sau mai degrabă rău?
Radu Puiu: Eu cred că este o măsură benefică, în ceea ce privește imaginea de ansamblu. Într-adevăr, dacă ne uităm direct la ceea ce presupune acest regulament pentru piața de cafea, poate duce la la costuri mai ridicate și ulterior la prețuri mai crescute atât ale boabelor de cafea cât și al cafelei consumate final.
Însă, dacă vedem ce se întâmplă la nivel global în ceea ce privește problemele climatice și toate aceste dereglări care apar tot mai frecvent, vedem că aceste ploi intense din Europa, care au afectat atâtea orașe și care ne-au afectat și pe noi în România, sunt urmări tocmai ale unor strategii care nu au fost atât de atente cu ceea ce presupune pentru mediul înconjurător și s-au preocupat mai degrabă doar de asigurarea producției bunului X la costuri minime.
Această situație trebuie să fie ajustată dacă vrem ca și în următoarele decenii sau sute de ani să beneficiem de aceste bunuri și servicii pe care le avem astăzi.
3. Europa Liberă: Prin urmare, creșterea puternică a prețului nu este ceva particular cafelei? A crescut și prețul altor produse - precum cerealele, brânza sau soia - ca să dau câteva exemple?
Radu Puiu: Nu este neapărat o caracteristică a cafelei. La fel ca la cafea, prețul este alimentat de câteva caracteristici simple, pe care le regăsim la majoritatea piețelor: sunt niște principii economice legate de cerere și ofertă, precum și așteptările legate de producție.
Singura chestie care a apărut în ultima perioadă și care am văzut că a influențat și alte piețe, cacaua poate să fie un alt exemplu, este faptul că la nivel global avem tot mai multe evenimente naturale care afectează producția diferitelor materii prime.
Iar această tendință ușor-ușor vedem că se transpune și în creșterea prețurilor, pentru că automat, dacă producțiile sunt sunt afectate, atunci și nivelul de preț tinde să crească, pentru că pot să intervină costuri mai mari din partea producătorilor pentru asigurarea sau pentru crearea unor metode de protecție a recoltelor.
Pe de altă parte putem vorbi și despre volume mai mici ale producției, care ulterior, dacă vorbim despre o cerere constantă, duc la o creștere a prețurilor.
4. Europa Liberă: Față de alte produse și materii prime care pot fi tranzacționate, recomandați investiția în cafea?
Radu Puiu: Dacă ne uităm la ce randamente a avut în ultimul an, undeva în jur de 80%, și din ianuarie până în prezent undeva în jur de 44%, putem spune că a fost una dintre mai performante materii prime. În același timp, aceste cifre vin cu aceeași îndrumare și anume că apar oscilații ale prețurilor.
Dacă ne uităm pe graficul, să spunem, doar din 2020 și până în prezent pentru cafea, vedem că au fost foarte multe momente când prețurile au suferit scăderi, asta tocmai pe fondul faptului că prețurile sunt alimentate de așteptări și așteptările sunt legate în momentul de față, în cazul cafelei, de două aspecte.
Pe de o parte, de ce se așteaptă legat de producție, și au fost anumite probleme, ba cu o perioadă mai secetoasă, anumite perioade de inundații ca urmare a fenomenului El Nino în zonele în care este produsă cafeaua.
Pe de altă parte, în ceea ce privește reglementările, ceea ce prevede acel act legislativ din Uniunea Europeană - interzicerea cumpărării și folosirii de cafea care este produsă în locuri unde au avut loc despăduriri. Asta tocmai în ideea în care se dorește crearea unui mediu sustenabil și care să respecte resursele naturale.
După cum am văzut până acum, companiile s-au bazat mai degrabă pe maximizarea profitului, iar în cazul de față vedem că această nouă legislație va forța companiile care se ocupă cu oferta de cafea pentru publicul larg să se orienteze către metode mai sustenabile, iar acestea de obicei tind să fie mai costisitoare sau să oblige producătorii cu care lucrează în prezent să își ajusteze producția tocmai pentru a respecta aceste aspecte.
5. Europa Liberă: De pe întreg lanțul de producție, de la cultivare până ajunge în ceașca de cafea, care sunt costurile cele mai mari sau cele mai ușor de influențat?
Radu Puiu: Dacă ne uităm doar la producție, ceea ce presupune activitatea în sine și nu transportul și tot ceea ce înseamnă gestionarea până la a ajunge la firma care se ocupă de prepararea cafelei și oferirea către client, putem menționa costurile cu personalul.
Aici vorbim practic despre o fermă, care se ocupă cu recoltarea și cu prelucrarea cafelei, până ajunge în acei saci cu care cafeaua este transportată.
Apoi, o bună parte din prețul ulterior ar fi legat de ceea ce presupune transportul, pentru că, în ultimii ani, în special după perioada pandemiei, costurile de transport au crescut.
Mai mult, faptul că există anumite conflicte geopolitice la nivel global tinde să afecteze anumite rute de transport care erau folosite anterior și care are ar fi optimizat, să spunem, aceste costuri. Și această tendință poate să ducă la costuri mai ridicate, pentru că propune rute poate mai lungi, mai dificile ș.a.m.d.
Dar trebuie să spunem faptul că există o marjă destul de mare de profit în ceea ce privește vânzarea, să spunem, a unei cești de cafea și anume faptul că, până recent, undeva în jur de 2% din prețul cafelei care era plătit de client reprezenta costul în sine al materiei prime, al cafelei, și restul erau alte costuri plus marja de profit a vânzătorului.
6. Europa Liberă: Raportat la perioada de creștere a prețului - ultimul an sau începând din 2020 - se observă și o scădere a consumului de cafea în aceeași perioadă? Vă așteptați să se întâmple asta în viitor?
Radu Puiu: Nu, tocmai că am observat o tendință de creștere constantă a consumului de cafea și, dacă ne uităm pe statistici, vedem că cafeaua este al doilea cel mai consumat lichid după apă. Putem spune că este cel mai consumat lichid prelucrat.
Mai mult decât atât, vorbim și despre o ușoară tendință de schimbare în ceea ce privește această piață, în special după perioada pandemiei, pentru că am observat o tendință a unor persoane de a se educa mai mult în ceea ce privește cafeaua și cumva să își dezvolte cunoștințele și atunci să aibă și anumite pretenții și să devină doritoare să încerce cafele de mai bună calitate.
Iar un alt aspect este faptul că după perioada de lockdown, ceea ce presupune ieșitul la o cafenea este automat asociat și cu socializarea.
După perioada de lockdown am observat o tendință clară a populației de a favoriza tot ceea ce înseamnă socializarea, ieșitul în oraș și comunicarea, în detrimentul altor cheltuieli care, în trecut, poate erau mai populare, tocmai pentru că în perioada pandemiei aceste aspecte au lipsit.
Nu, nu mă aștept [să scadă consumul], pentru că după cum am spus, este o băutură foarte consumată și, în același timp, putem spune că este un element esențial în viața multora dintre noi, iar această tendință cred că nu va fi eliminată, ci poate și acele poate costurile mai ridicate în ceea ce privește consumarea unei cești de cafea vor fi asumate de către de către consumator.
7. Europa Liberă: Am observat câteva titluri în presă potrivit cărora cafeaua va deveni un lux. Dacă va fi așa, când ar putea să se întâmple acest lucru?
Radu Puiu: Sincer, nu pot să ofer niciun fel de prognoză la această întrebare, pentru că sunt foarte multe variabile aici. Cred că cele mai importante vor fi cât de frecvente și cât de distructive vor fi fenomenele meteorologice și dacă toată această problemă cu schimbările climatice, și tot ceea ce presupun acestea, vor afecta într-o manieră foarte amplă producția.
Automat atunci ar putea să ducă la o problemă, dar acea problemă nu va fi neapărat doar la nivelul producției de cafea, ci și cu producția de alte materii prime. Atunci ar fi o problemă mult mai mare, nu doar pe piața cafelei, ci ar fi cu totul și cu totul altă discuție.
Pe de altă parte, această creștere a prețului din prezent ar putea să fie ajustată în perioada următoare, dacă vom vedea că producția va fi mai mare decât se prognoza sau dacă producția de la anul cumva va compensa pentru producția mai scăzută din acest an.
Prin urmare, este o situație mult prea fluidă. Toate aceste elemente despre ce înseamnă producția și așteptările legate de producție au o preutate foarte mare în ceea ce privește prețul de pe bursă.
9. Europa Liberă: Legat de stocurile de cafea la nivel mondial. Să zicem, prin absurd, că nu se mai produce nimic într-un an. Care ar fi impactul?
Radu Puiu: Foarte multe companii dețin deja stocuri, tocmai în ideea în care doresc să achiziționeze volume mai mari înainte de alte eventuale creșteri ale prețurilor.
În același timp, cafeaua este o materie perisabilă, presupune asigurarea unor condiții de depozitare care să-i mențină caracteristicile și are un termen de valabilitate destul de redus, asta după ce este prelucrată și prăjită. Și această situație ar putea să ducă, poate, nu neapărat la un consum al stocurilor în totalitate, ci mai degrabă la o reducere a ofertei ca urmare a scoaterii din utilizare a cantităților care devin neconforme.
10. Europa Liberă: Cât de mult afectează prețul în creștere al cafelei afacerile locale? De exemplu, să zicem că toate celelalte condiții economice ar fi fost la fel ca acum cinci ani, o cafenea deschisă în 2024 ar avea un risc mai mare de eșec?
Radu Puiu: Nu cred că prețul cafelei ar avea un efect atât de mare în ceea ce privește rentabilitatea afacerii, pentru că, după cum spuneam, undeva în jur de 2% din prețul final al cafelei este reprezentat de costul cafelei neprelucrate, cafeaua boabe.
După creșterea recentă se prognoza undeva în jur de 10-12% din prețul final suportat de consumator să fie reprezentat de prețul boabelor de cafea. Este în continuare o pondere mică.
Europa Liberă România e pe Google News, abonați-vă AICI.
