Adversarii politici din alegerile parlamentare au devenit principalii aliați care au decis politicile publice din România în 2022. PNL și PSD au trecut peste rivalități și, sprijinite de Klaus Iohannis, au asigurat o stabilitate politică, chiar dacă asta a reprezentat o trădare a electoratului, după cum remarcă analiștii.
PNL a pierdut rolul de vioara întâi a guvernării, deși a dat premierul, și a permis PSD să recapete acces la resurse și la pozițiile cheie în stat. Liberalii au câștigat în schimb bătălia cu USR pe partea dreaptă și au reușit să securizeze, cel puțin în 2022, locul doi în sondajele de opinie.
Dacă la finalul lui 2021, AUR depășea în mai multe sondaje PNL, liberalii au reușit să recapete poziția secundă, chiar dacă cu doar câteva procente în fața partidului lui Simion.
Marele perdant al lui 2022 poate fi considerat partidul condus de Cătălin Drulă, USR. Măcinat de scandaluri interne după plecarea lui Dacian Cioloș, de sciziuni și de o luptă continuă pentru identitate, nu a obținut tracțiune electorală. Frământările permanente, incapacitatea de a pune pe agenda publică teme de interes, accesul greu la televiziuni a îndepărtat USR de rolul de alternativă la guvernare.
Câștigătorul politic poate fi considerat Marcel Ciolacu, care a trimis PSD la Palatul Victoria și se pregătește să preia funcția de premier în mai 2023. Partidul și-a atins bazinul său electoral, în jurul a 35%, iar colaborarea cu PNL, care se poate extinde și după 2024, îi oferă lui Marcel Ciolacu liniștea necesară în interior.
Fără să facă reforme radicale, PSD a apelat la un ton moderat, a eliminat câteva figuri din prima linie, dar a păstrat și multe nume controversate. Principala sa realizare este că a reușit să nu mai ostilizeze electoratul. Accesul la resurse, bani naționali sau europeni, a făcut ca și vocile critice din interiorul partidului să se estompeze.
PNL și PSD au fost și partidele care au pompat cele mai mari sume pentru propagandă și promovarea în presă, peste 10 milioane de euro împreună.
Dincolo de AUR, care începe să se identifice din ce în ce mai mult cu George Simion, în timp ce alte figuri încep să dispară din peisaj, gen Sorin Lavric sau Claudiu Târziu, principalul pericol pentru 2023 îl reprezintă curentul suveranist-ultraconservator, crede profesorul Andrei Țăranu.
Dispariția temei pandemiei și declanșarea conflictului din Ucraina au tăiat din avântul AUR, iar George Simion a încercat să apese pedala naționalismului economic. Frustrarea din societate, nemulțumirile legate de creșterile de prețuri, amplificarea unor valori ultraconservatoare și a unei ideologii a celor care au avut ceva de pierdut în ultimii ani pot activa bulgărele care crește valul suveranist.
Politica internă a fost trecută în plan secund de președintele Iohannis în 2022, care și-a asigurat confortul dorit prin instalarea unei largi Coaliții la guvernare și a lui Nicolae Ciucă în fruntea PNL.
În materie de politică externă, provocarea războiului din Ucraina și încercarea de a obține aderarea României la spațiul Schengen au fost principalele obiective ale Palatului Cotroceni. Analiștii observă însă un președinte aflat la final de mandat, care va pierde treptat din influență și capacitatea de a schimba lucrurile și politicile publice.
Marile partide se uită cu mare atenție la anul electoral 2024, iar toate acțiunile din 2022 și 2023 nu fac decât să pregătească terenul pentru bătălia finală de la europarlamentare, locale, parlamentare și prezidențiale. Alianțele se fac de acum, iar candidații la prezidențiale încep să fie căutați asiduu.
Ciucă și Ciolacu sau Coaliția lui Nicu și Marcel, un tandem atipic cu doi comunicatori slabi
Premierul și președintele Camerei Deputaților nu excelează în comunicarea politică. Un lucru remarcat la unison de analiștii politici, dar și în societate. Gafele și bâlbele sunt definitorii pentru tandemul Ciucă – Ciolacu, principalii oameni care iau decizii în România.
„În cele din urmă, suntem cu toţii responsabili în faţa oamenilor din ţară. Această mare coaliţie de guvernare, mai nou, a lu' Nicu și Marcel a fost formată tocmai pentru a livra acele obiective majore pentru interesul nostru naţional”, a susținut Marcel Ciolacu, într-un discurs în Parlament. Coaliția lui Nicu și Marcel avea astfel să fie botezată chiar de președintele PSD.
Construcția politică s-a dovedit una stabilă, iar Coaliția nu a traversat crize majore. Cu un președinte aflat la apusul mandatelor sale și un război la graniță cu puternice implicații asupra României și întregii Europe, colaborarea PNL – PSD a eliminat perspectiva agitațiilor interne.
Dincolo de frecușurile cotidiene, majoritatea parlamentară s-a concentrat pe rezolvarea problemelor generate de război și noul context economic, fără a se apleca asupra măsurilor importante de reformă.
„O horă în care au jucat împreună”, observație a profesorului George Jiglău de la UBB, sau „condamnați să guverneze împreună”, afirmație a profesorului Andrei Țăranu. Nu a fost o colaborare bazată pe ideologie sau valori comune, ci una dominată de pragmatism și banii pe care guvernanții îi vor avea la dispoziție în următorii 4 ani.
Andrei Țăranu subliniază că asistăm la un nou tip de politică în conducerea partidelor, bazat pe colaborare și absența unei locomotive.
„Linia liderilor locomotivă a apus, partidele trebuie să se reformeze ca să poată să performeze fără un lider care să le tragă. PSD nu e partidul lui Ciolacu, e doar un lider alături de alte figuri. E o mare schimbare pentru politica românească. Ciucă nu a putut să sudeze PNL, în care există în continuare facțiuni”, este analiza făcut de Andrei Țăranu, prodecan al Facultății de Științe Politice (SNSPA).
Scurt istoric guvernare PNL – PSD
- Plecări din guvern: doi miniștri de la PSD (Vasile Dîncu, Adrian Chesnoiu), doi de la PNL (Sorin Cîmpeanu, Florin Roman)
- Ciucă nu a remaniat vreun ministru PSD, ambii și-au dat demisia
- Nicolae Ciucă nu a atacat public vreun ministru PSD. Marcel Ciolacu nu l-a atacat niciodată public pe premier
- Adoptarea legilor justiției, ridicarea MCV
- Eșec privind aderarea la spațiul Schengen, scandal din cauza legilor securității naționale, controverse despre pachetul privind educația
- Bâlbe majore în domeniul energiei, mai multe OUG au corectat OUG în vigoare
- Atingerea țintei de deficit, inflație de peste 15%, ratarea țintei de investiții, împrumuturi masive
- Rotativa guvernamentală în mai 2023 rămâne de actualitate
- Președintele Iohannis nu a atacat vreodată Guvernul Ciucă
Să fie liniște! Ciolacu, un lider care „și-a depășit condiția” și a învățat din eșecul lui Dragnea
Crescut în administrația locală din Buzău, Marcel Ciolacu a fost un politician discret mulți ani, ascensiunea sa din ultimul deceniu fiind una de conjunctură.
Prietenia cu Mihai Tudose l-a propulsat pentru prima dată într-o funcție de prim plan, vicepremier (2017), iar puciul împotriva Vioricăi Dăncilă (2019), pe când ocupa funcția de președinte al Camerei Deputaților, l-a ajutat să câștige partidul. Ciolacu a fost singurul lider care și-a menținut funcția și după ce PSD a trecut în Opoziție, 2020.
Toate acțiunile din 2022 ale lui Marcel Ciolacu și ale PSD au fost un preambul pentru 2023, când social-democrații se pregătesc să își instaleze propriul premier. Marcel Ciolacu se antrenează pentru funcție și a încercat pe tot parcursul lui 2022 să impună anumite reguli care să fie aplicate și când PSD va avea premierul.
- Premierul nu este atacat de partenerii de Coaliție
- Premierul decide remanierea
- Deciziile se iau în Coaliție doar cu acordul premierului
- Relația premierului cu președintele e instituțională, președintele nu atacă Guvernul
„Marcel Ciolacu este un personaj care și-a depășit condiția”, crede George Jiglău, lector universitar la UBB și doctor în științe politice.
Filiera politică a lui Ciolacu se poate compara cu a lui Dragnea, un provincial care câștigă Kiseleff-ul, dar stilul e diferit. Actualul lider e mai puțin conflictual decât predecesorul și are un stil de a face politică axat pe negociere.
„Până acum și-a jucat bine cărțile. De când e președinte nu putem identifica prea multe momente în PSD în care să fi răzbătut o dorință a cuiva de a-l da jos sau de a-i prelua funcția sau de a ajunge prim-ministru în locul lui. Faptul că a intrat la guvernare i-a asigurat accesul la resurse. PSD va fi vioara întâi la guvernare”, spune politologul clujean.
Liniștea din jurul lui Ciolacu este subliniată și de Andrei Țăranu. Potrivit acestuia, liderul PSD a făcut „sistematic și încet curățenie în jurul lui”, și-a întărit poziția. Ciolacu nu a făcut mișcări bruște și nici unele care să ostilizeze electoratul, adaugă profesorul.
„Domnul Ciolacu și-a mai schimbat din comportament și a devenit mai responsabil în declarații. Liderii PSD au învățat enorm din eșecul lui Dragnea”, crede Andrei Țăranu.
Marele test pentru Ciolacu va fi 2023, când ar putea deveni premier și ar putea ajunge o țintă pentru PNL, dar și partidele din Opoziție.
Avantajul pe care îl va avea va fi, încă o dată, reprezentat de banii pe care îi poate împărți.
Dezavantajul major este că toate greșelile îi vor fi mai ușor remarcate și imputate.
Pronosticul profesorului Țăranu este că președintele PSD va încerca, în calitate de premier, să nu facă multe reforme sau schimbări majore, ci să cheltuiască „liniștit banii pe care îi are la îndemână”.
Principala întrebare legată de Marcel Ciolacu este dacă își dorește o candidatură la prezidențiale. Poziția de candidat atrage după sine multe riscuri, arată analiștii, iar relația cu PNL ar avea de suferit. Dar nu ar fi imposibilă, dacă în turul doi Marcel Ciolacu s-ar confrunta cu George Simion, după modelul Iliescu – Vadim din 2000.
Scurt istoric PSD și Marcel Ciolacu la guvernare în 2022:
- Partidul rămâne pe primul loc în sondaje, nu scade sub 30%
- Marcel Ciolacu a creat set-up-ul pentru preluarea funcției de premier
- Relația cu președintele Iohannis s-a îmbunătățit față de 2020
- Ciolacu câștigă la capitolul notorietate, i-a luat fața premierului Ciucă în sondaje
- Ciolacu nu a fost contestat în interiorul PSD în 2022
- PSD a plătit sume record pentru propagandă și promovare în presă în 2022, dar a refuzat să ofere informații despre destinatari
- Lipsa unor reforme profunde în partid sau în activitatea Parlamentului, care s-a transformat într-o anexă a Guvernului
Misterul generalului și politica: „Ciucă chiar conduce PNL?”
PNL a schimbat trei președinți în doi ani fără să facă vreo analiză internă despre ce vrea electoratul, despre filialele neperformante sau identitate. Totul s-a desfășurat pe repede înainte, iar președintele PNL a fost automat și premier. Ludovic Orban, Florin Cîțu sau Nicolae Ciucă au depins exclusiv de relația cu președintele Klaus Iohannis.
Indiferent dacă partidul îl percepea drept un lider sau nu, președintele partidului a fost impus de la Palatul Cotroceni, recunosc chiar surse din actuala conducere a PNL.
Facțiunile liberale sunt o chestiune istorică care provine chiar din Coaliția de la Mazar Pașa, care stă la baza formării partidului (1875), reamintește profesorul Țăranu. Faliile între fostul PDL și PNL nu au fost estompate, deși au trecut opt ani de la fuziune.
„Ciucă a fost dezastruos, partidul nu l-a ascultat niciodată. Nu a fost cea mai importantă vioară din partid. Ciucă nu a putut să sudeze sau să facă în PNL o relația simfonică. Comunicațional, PNL este într-un haos”, este analiza lui Andrei Țăranu.
El îi descrie pe Florin Cîțu, fost președinte PNL, și pe Nicolae Ciucă drept implanturi, percepuți în interior doar că „măsuri tranzitorii”.
Pe lângă faptul că era foarte puțin cunoscut în partid, Nicolae Ciucă nu este niciun bun comunicator, lucru pe care l-a recunoscut.
Cu toate acestea, Nicolae Ciucă a fost liantul perfect între PNL și PSD. Fără un profil politic pronunțat, fostul general a fost mai ușor acceptat de social-democrați în funcția de premier. Mai mult, teama PNL de a intra în alegeri anticipate sau de a nu participa la guvernare, i-a făcut pe liderii partidului să accepte multe compromisuri cu social-democrații. Și aici liantul a purtat un nume: banii.
„Rămâne un mister dacă domnul Ciucă înțelege lucrurile sau e condus de niște peneliști, el fiind doar de afiș. E greu de spus. Ciucă nu e perceput ca un lider autentic nici în societate, nici în partid. Nu s-a impus în societate sau partid, nu dă sentimentul că e o ființă autoritară, uneori pare jenat de poziția în care se află.
Partidul îl împinge Nicolae Ciucă și spre o candidatură la prezidențiale în 2024, iar fostul general merge pe o cale bătătorită: „nu vreau, dar dacă partidul o cere...”
Cu un background de militar, Ciucă a adus un soi de liniște în PNL, după tumultul creat de mandatul lui Florin Cîțu, când partidul a fost aproape de implozie. Consultanții au încercat să-i creeze noului președinte PNL, ales în aprilie 2022, imaginea de om al faptelor, nu al vorbelor, ce amintește de modelul Klaus Iohannis.
„Ciucă își trăiește acum momentul de maximă notorietate, o să vedem cum se va adapta la viața politică după ce nu mai e prim-ministru. Probabil va ajunge președintele Senatului. Lui Ciucă nu îi convine haina în care trebuie să fie foarte vizibil sau să vorbească foarte des. Lumea îl asociază cu backgroundul de militar, iar de la un militar nu te aștepți să fie foarte vorbăreț, în stilul lui Ciolacu”, subliniază lectorul universitar George Jiglău.
Provocarea majoră a lui Nicolae Ciucă este cum să nu dispară din politică în 2023, să rămână vizibil, și după ce va preda funcția de premier lui Marcel Ciolacu.
Funcția de președinte al Senatului îi poate conferi o anumită aură, dar poate fi și o zonă în care, dacă nu este exploatată corespunzător, Nicolae Ciucă să fie scos din jocul pentru 2024, avertizează analiștii.
Anul 2023 va fi decisiv pentru Nicolae Ciucă dacă rămâne un actor de prim plan sau își încheie rolul atribuit de Klaus Iohannis.
Scurt istoric al guvernării Ciucă și ca președinte PNL
- A gestionat cu bine criza refugiaților din Ucraina și a fost lăudat pentru ajutorul oferit Ucrainei
- A menținut parteneriatul cu PSD, în pofida vocilor critice din eșalonul doi
- A menținut PNL pe locul doi în sondaje, în jurul a 20%
- A blocat orice proces major de reformă
- A intrat în competiție cu PSD pentru banii dați presei, PNL fiind pe locul 2 la sumele plătite
- Nu a reușit ca președinte PNL să aducă vreo lămurire ideologică, partidul este perceput ca un PSD 2
- PNL mizează în continuare pe rețeaua de primari pentru anul electoral 2024
- Nu a reușit să schimbe imaginea că PNL este comandat de la Palatul Cotroceni
Drulă cu ranga pică în sondaje. Un lider e puternic dacă își controlează partidul
Scandal, tensiune, sciziune. Conflictele interne au făcut ca mandatul lui Cătălin Drulă, care a preluat funcția de președinte USR din mers, după ce Dacian Cioloș s-a retras, să fie unul cu multe probleme. Un partid aflat în criză, în scădere în sondaje, și care nu reușește să regăsească temele care l-au făcut atractiv pentru electorat.
Cătălin Drulă este diferit de Dan Barna, dar și partidul s-a aflat într-o poziție diferită în 2022: în opoziție, față de guvernarea din 2021. Atacurile vehemente, cu termeni duri la adresa președintelui Iohannis sau a serviciilor secrete nu au avut impactul dorit. Partidul rămâne în sondajele realizate în 2022 între 10 – 15%, dar mai aproape de pragul inferior.
Apariția Reper, partidul celor apropiați de Dacian Cioloș, a destabilizat USR, care a pierdut europarlamentari, parlamentari și, posibil, primari.
„Domnul Drulă dacă nu își poate controla propriul partid e greu de crezut că poate să fie credibil în exterior. E foarte subțire și greu de aflat care e zestrea de primari care revine USR-ului și care sunt ai Reper-ului. Allen Coliban nu știm cum o să joace în 2024”, atenționează Andrei Țăranu.
Alții din partid par să nu mai tragă împreună cu noua conducere.
Cătălin Drulă a activat înainte de politică în zona ONG-urilor, unde a reușit să facă cunoscută Asociația Pro Infrastructura. Dedicat domeniului transporturilor, Drulă trebuie să facă pasul de la lider de ONG la lider de partid.
„Stilul lui pare să se potrivească mai bine unui ong de stil watchdog decât să fie președintele unui partid care are ambiții mari. Felul în care a condus partidul arată că a readus USR mai aproape de valorile din 2016, anul fondării. Un soi de ONG transformat în partid, iar stilul lui e de watchdog. Vedem în online multă reclamă plătită, mesaje dure, axate pe oameni”, spune George Jiglău.
Politologul Andrei Țăranu le recomandă celor din USR să înțeleagă că PNL și PSD sunt partide de sistem, iar voturile vin din rețeaua din teritoriu, acolo e osatura partidelor.
„Dacă te gândești că atragi populația nemulțumită de relația PNL – PSD, atunci ai mizat pe o carte greșită. Până acum au jucat permanent foarte prost. Nu mă aștept să își schimbe strategia. Marea problemă a domnului Drulă este că este arestat de o camarilă care nu dă semne că înțelege ceva din politică. Încearcă să radicalizeze grupuri sociale care nu se mai radicalizează: vezi povestea cu penali în funcții publice”, susține profesorul Țăranu.
El crede că USR a început să preia mesajele lui Liviu Dragnea când vorbește despre influența serviciilor secrete, „parcă se aude undeva statul paralel”. Prodecanul Facultății de Științe Politice face referire la cartea lui Daniel Morar și reacția USR, care a cerut o comisie de anchetă.
Aflat în Opoziție, USR condus de Cătălin Drulă nu a reușit în 2022 să crească în sondajele de opinie și să dea sentimentul că reprezintă o variantă viabilă de guvernare.
Liderul USR a cerut ca în cazul unei colaborări cu PNL să îi revină funcția de premier, ceea ce este foarte puțin probabil să se întâmple.
„Dacă vor să crească, trebuie să schimbe ceva. Partidul e lovit și cred că, în mod realist, dacă își propun pentru 2024 să treacă pragul electoral spre un 10% să fie mulțumiți, chiar dacă nu vor recunoaște. Au avut prea multe suișuri și coborâșuri. Nu văd nici pe altul mai dornic sau mai capabil să preia partidul de la Drulă”, este concluzia lui George Jiglău
Scurt istoric al USR în 2022:
- USR rămâne pe locul 4 în sondajele de opinie, după PSD, PNL și AUR
- Cătălin Drulă a preluat funcția de președinte USR, după demisia neașteptată a lui Dacian Cioloș
- USR a pierdut parlamentari, europarlametari din cauza apariției REPER
- USR a dezvoltat o colaborare parlamentară cu Forța Dreptei, partidul lui Ludovic Orban, dar nu a găsit punți de legătură cu PNL
- Sub Cătălin Drulă, USR a dat mesaje agresive la adresa lui Klaus Iohannis și implicării serviciilor secrete în politică
- USR a criticat mecanismul prin care PNL și PSD cumpără cu bani mulți articole în presă
- USR trebuie să schimbe ceva în 2023, linia din 2022 fiind una care nu aduce puncte electoral
A fost AUR, acum este Simion și nunta. Pericolul anului 2023: curentul suveranist-ultraconservator
Alianța pentru Unirea Românilor, marea surpriză de la alegerile parlamentare din 2020, care coagula mai multe personaje cu mesaje anti-sistem, tinde să devină partidul lui George Simion. Congresul din martie 2022 l-a ales pe Simon drept singur președinte, iar Claudiu Târziu și Sorin Lavric, considerați ideologii partidului, au trecut în plan secund.
În 2022, AUR a fost obligat să-și readapteze mesajele după ce pandemia de Covid a fost depășită, iar Ucraina a fost invadată de Rusia. Vehiculat drept un posibil prezidențiabil, Călin Georgescu a dispărut din peisajul politic după ce George Simion a fost ales președinte al Alianței.
Mesajele partidului au avut din ce în ce mai mult o singură voce: George Simion. Mitingurile AUR au fost modeste, strângând câteva mii de participanți, chiar dacă impactul mesajelor pe rețelele de socializare a fost mult mai mare.
„Cea mai vizibilă acțiune a lui Simion în 2022 a fost că s-a însurat. Cât a fost pandemie, s-a legat ușor de anumite narative. Războiul l-a blocat. Mizele au devenit altele pentru toată populația. Nu mai conta ce spunea. S-a schimbat brusc contextul, iar el a scăzut”, explică profesorul Jiglău.
El remarcă o lipsă de conținut în zona economică a propunerilor venite din partea AUR, care s-au limitat cel mai adesea să anunțe naționalizări.
Cu toate acestea, explozia prețurilor, facturile la energie, problemele economice din 2023, pot da un nou avânt AUR.
Andrei Țăranu crede că pericolul mare nu este George Simion, ci ca linia suveranist – ultraconservatoare să fie preluată de anumiți intelectuali.
„Pericolul e cu cei care au frustrări mari, care se simt lăsați în urmă, aia pot să fie cu adevărați periculoși. Când vorbim de suveraniști, ei spun nu ne place de UE că e progresistă. Ei se referă la birocrația europeană și ar vrea să se întoarcă la comunitatea economică europeană când nu se vorbea despre drepturile omului și libertăți cetățenești. E multă ipocrizie în suveranism, e un ultraconservatorism, este ideologia celor care au avut ceva de pierdut. Pericolul pentru 2023 nu este Simion, ci acest curent suveranist-conservator, are mari șanse să crească”, a declarat politologul Andrei Țăranu pentru Europa Liberă.
Scurt istoric al AUR în 2022:
- George Simion devine singurul președinte al partidului la Congresul din martie. Lavric și Târziu fac un pas în spate, Simion se identifică cu AUR
- Nunta lui George Simion devine eveniment național, după modelul nunții liderului legionar Corneliu Zelea Codreanu
- Mitingurile AUR nu se bucură de succes, prezența este redusă
- AUR se poziționează ca principal partid de Opoziție, trece în fața USR
- Călin Georgescu dispare după Congres din comunicarea AUR, deși numele lui era avansat drept posibil prezidențiabil
- AUR încearcă să atragă nume din afara partidului, mai ales din zona economică.
- În 2023, AUR își propune să coaguleze facțiunile suveraniste.
