PENTRU CĂ SE POATE // E oficial: Academia de Științe Ungară (MTA) vă fi făcută țăndări, anunță portalul de știri 24HU. Parlamentul de la Budapesta a votat marți legea care stabilește pașii de urmat în restructurarea MTA. Conform noii legi, Academia își va pierde institutele de cercetare, care vor trece în ograda unei noi fundații: Rețeaua de Cercetare Eötvös Loránd (ELKH), cercetătorii MTA pierzându-și astfel și statutul de funcționari publici. În plus, Academia va trebui să cedeze noii fundații, de bună voie și nesilită de nimeni, toate sediile și bunurile de patrimoniu pe care le deține, în valoare totală de mai multe miliarde de forinți. Povestea nu se termină aici: controlul guvernului asupra ELKH va fi decisiv, principalul for decizional al noii instituții urmând să aibă 13 membri: șase propuși de MTA, șase numiți de guvern și un președinte propus, de comun acord, de președintele MTA și ministrul de resort. Site-ul independent Átlátszó scrie că duminică, la un miting de solidaritate cu MTA, organizat la Budapesta, au participat în jur de 5 000 de persoane.
Într-un sondaj de opinie național, realizat de IDEA primăvara aceasta, încrederea maghiarilor în instituții a fost scăzută. Doar câteva dintre ele se bucură de o încredere medie sau peste medie. Singura instituție în care încrederea populației este foarte mare, indiferent de opțiunile politice ale respondenților, rămâne Academia de Științe Ungară. Fosta.
LEX CEU // Universitatea Central Europeană (CEU) a fost reacreditată de Comisia de Învățământ Superior a Statelor Unite, anunță site-ul universității. Gergely Gulyás, șeful Cancelariei Primului Ministru, spune, însă, citat de portalul de știri Index, că nu vor exista diplome americane într-un CEU maghiar.
ÎN ACEASTĂ ȚARĂ NU SE FUMEAZĂ // Inițiativa legislativă care propune interzicerea fumatului în Ungaria a ajuns pe masa premierului Orbán, notează NapiHU. Obiectivul sugerat de inițiatorul legii, parlamentarul FIDESZ János Lázár, este ca, în două decenii, Ungaria să devină prima țară europeană liberă de fumători. Câteva cifre care îi susțin propunerea: anul trecut, în Ungaria au murit din cauza fumatului între 20 și 22 de mii de persoane, iar din cele 30-35 de mii de persoane câte mor anual din boli tumorale, 10 mii sunt victime ale cancerului pulmonar. În prezent, Ungaria are 2,5 milioane de fumători, care fumează anual 7,6 miliarde de țigări, cheltuind pentru acestea 700 de miliarde de forinți. Mult mai puțini, însă, argumentează Lázár, decât banii alocați din bugetul de stat pentru servicii și pensii medicale, ajutoarele sociale și scutiri de impozite acordate persoanele cu boli cauzate de fumat. Propunerea lui Lázár vine pe un trend bun: în ultimii zece ani, ponderea fumătorilor activi a scăzut în Ungaria de la 38% la 25-27%; numărul celor care declară că nu vor să fumeze, în rândul categoriei de vârstă cuprinsă între 13 și 15 ani, a crescut de la 58% la 74%, iar ponderea fumătorilor înrăiți printre adolescenți a scăzut și ea cu 10 procente, de la 20% la 30%.
EROI CUNOSCUȚI // Miercuri au început, la București, consultările dintre autoritățile române și cele ungare pentru găsirea unei soluţii amiabile în cazul cimitirului din Valea Uzului. După ce părţile și-au prezentat documentele de arhivă despre locurile de veci, a devenit clar şi pentru partea română, declară, citat de MTI, Vilmos Kovács, reprezentatul părții maghiare la discuții, că sub crucile ortodoxe amplasate de Primăria Dărmăneşti se află mormintele unor soldaţi maghiari care au servit în armata austro-ungară. Partea maghiară a solicitat „încetarea acestei situaţii de profanare gravă”. În completare, câteva zile mai târziu, Péter Szijjártó, ministrul ungar al Afacerilor Externe şi Comerţului Exterior, a declarat că „în elita politică românească, vocile anti-maghiare şi manifestările de acest fel s-au intensificat, ceea ce este inacceptabil şi trebuie să luăm atitudine împotriva acestui lucru”. Întreg articolul despre declarația lui Szijjártó îl puteți citi, în română, pe situl agenției ungare de presă.
ANALIZE // Jurnalista britanică Alison Mutler vă spune cum au pus pe butuci mass media din Ungaria, mogulii de presă pro-Orbán și cum își ascut dinții acum pentru instituții de presă din Europa. „Este povestea crizei media. Povestea a ceea ce se întâmplă în Ungaria, pus la cale, deliberat și cu eficiență, aproape ca o campanie militară. De aceea, jurnaliștii independenți de acolo (și de aiurea) sunt de admirat și de susținut. Lucrează într-un mediu de lucru dificil și, cred, unic.”, scrie jurnalista pe contul de Facebook. Întreaga analiză, în engleză, pe Coda Story. // În Átlátszó găsiți și câteva infografice despre conglomeratul de instituții media controlat de oligarhii partidului de guvernământ din Ungaria. // Új Egyenlőség face recenzia cărții The Political Economy of Hungary: From State Capitalism to Authoriarian Neoliberalism (Palgrave MacMillan: London, 2019.). Autorul, Ádám Fábry, profesor în Argentina, la Universitatea din Cordoba, are o perspectivă contrariantă despre schimbarea de regim din Ungaria anului 1989. Fábry susține că n-a fost vorba de schimbarea unui regim cu un altul, cum ne sugera dihotomia socialism/capitalism din discursul mainstream din ‘89, ci, mai curând, de păstrarea a ceva, și anume, tehno-birocrații capitalismului de stat de dinainte de 1989 s-au grăbit să își salveze rolul dominant după ce le-a fost clar că sistemul planificat, centralizat nu poate supraviețui în contextul capitalismului global al vremii. // HVG publică o analiză a felului în care echipa premierului Orbán subordonează instituțiile culturale și academice. Dacă după alegerile din 2010, premierul ungar nu era interesat de subiect, rezumându-se cel mult la schimbarea, la final de mandat, a directorilor de instituții culturale și de cercetare, fără să impună noilor directori schimbări radicale sau proslăviri, astăzi, Viktor Orbán este mult mai implicat în restructurarea și umplerea cu noi conținuturi a proiectelor acestor instituții. O face nu doar prin presiune politică, ci și prin pomparea de mai mulți bani ca acum un deceniu.
INTERVIU // Magyar Nemzet i-a luat un interviu lui László Toroczkai, unul dintre cei mai radicali politicieni din nișa naționalistă ungară și liderul formațiunii Mi Hazánk/Patria Noastră (MH), după ce mai mulți colegi ai săi au plecat din partid. Asta, în urma ultimelor alegeri europarlamentare, când MH a obținut doar 3,3% din voturi. Printre demisionari, și Gábor Ferenczi, fondator și vicepreședinte MH, care s-a plâns că formațiunea condusă de Toroczkai identifică romii cu infracționalitatea. Toroczkai spune că, de fapt, fostul său subaltern li se adresează acum, indirect, romilor, în număr mare la Devecser, localitate de vreo 4 000 de suflete din vestul Ungariei, unde Ferenczi este primar. Întrebat dacă e nevoie de radicalism naționalist în Ungaria, Toroczkai spune că acum, contextul politic nu-i priește, i-ar fi mult mai ușor dacă la Budapesta ar guverna o coaliție de stânga. Patria Noastră, mai spune liderul ei, are trei opțiuni în comunicarea cu electoratul: problema migrației și stoparea ei, subiect complet acaparat de FIDESZ; „ura-anti-Orbán”, promovată de stânga liberală, cu care MH nu poate și nici nu vrea să se identifice; respectiv chestiunile „reale, cu greutate” ale societății maghiare de azi, cum sunt problema conviețuirii între romi și maghiari sau cele de mediu, pentru care MH a și înființat o grupare - Patria Noastră Verde - „primul partid verde radical naționalist din Europa”.
MEDIU // Ungaria va deveni o super-putere în depozitarea deșeurilor, scrie portalul de știri de mediu GreenInfo, după ce, anul trecut, jumătate din nămolul rezidual al Croației, adică vreo 41 000 de tone, a ajuns la vecinii noștri. În plus, cantități uriașe de deșeuri urmează să fie aduse în Ungaria din Italia și Slovenia, pentru a fi depozitate într-o mină părăsită din preajma unei cunoscute zone viticole și de băi termale. Până în decembrie 2019, însă, vor mai sosi din Croația alte 48 000 de tone de nămol rezidual (cca. 2 400 de camioane).
FOTBAL FĂRĂ FRONTIERE // ÚjSzó prezintă cifrele investițiilor făcute de guvernul de la Budapesta în academii și stadioane de fotbal din țările vecine Ungariei. O marotă a premierului Orbán. Cu totul, investițiile se ridică la vreo 50 de milioane de euro. În articol sunt prezentate și proiectele din Secuime, de la Miercurea Ciuc (investiții de 11,65 de milioane de euro) și Sfântu Gheorghe (6,25 de milioane de euro). Întreg tabloul investițiilor, într-un infografic realizat de publicația maghiară din Slovacia.
MUZICĂ VECHE // Ediţia din acest an a Festivalului de Muzică Veche de la Miercurea Ciuc, organizat în perioada 7 - 14 iulie, va aduce un omagiu operei muzicale a călugărului franciscan din secolul al XVII-lea Ioan Căianu, compozitor, organist şi realizator de orgi, botanist, arhitect, tipograf şi editor de cărţi, anunță site-ul transilvan Erdély Ma.
FFW // Serviciile secrete din China și Rusia sunt cele mai active în Slovacia, arată raportul pe 2018 al serviciilor slovace, citat de ÚjSzó. // Atló publică o inedită analiză de conținut a numelor de persoane, fictive sau reale, pe care le poartă stăzile Budapestei. Astfel, 89% dintre străzile capitalei ungare poartă nume de bărbați, doar 11% având nume de femei. Același raport îl întâlnim și în cazul străzilor cu nume maghiare (89%) sau străine (11%). // Aproape jumătate dintre cetățenii Ungariei își fac încă plățile cu bani gheață, deși, cei mai mulți dintre ei au carduri și știu și cum să le folosească pentru plăți, arată un studiu citat de portalul financiar Növekedés // S-a năruit un vis: 168óra aduce știrea tristă că unui domn din Budapesta, în timp ce călătorea cu autobuzul, i-a fost furat din buzunar biletul câștigător la lotto, în valoare de 50 de milioane de forinți (cca. 155 000 de euro).
Facebook Forum