Linkuri accesibilitate

În Timiș, traseismul e boală cronică. Un sfert din candidați au migrat


Timișoara. Echipa PNL, în frunte cu primarul Nicolae Robu, se bucură de victoria lui Klaus Iohannis la prezidențiale. Președintele s-a pronunțat împotriva traseismului, dar PNL local a racolat peste 170 de candidați de la alte partide.

Partidele văd traseismul ca pe ”un drept”, așa că nu au ezitat să racoleze candidați de la adversarii politici. Campion pe județ este PNL, urmat de Pro România.

Peste 30 de partide și alianțe, cărora li se adaugă independenții, se prezintă la alegerile locale din județul Timiș cu peste 9000 de candidați pentru consiliile județene, consiliile locale și primării. Numai pentru primăria Timișoarei au intrat în competiție 15 candidați, municipiul fiind al treilea dintre marile orașe ca număr de competitori după București și Constanța. Cele mai multe partide au ales varianta confortabilă de a-și alcătui listele cu consilieri și primari care au candidat în alegeri trecute pe listele altor partide.

Astfel, PNL a atras 158 de consilieri locali și 21 de primari de la ALDE, PSD, UNPR, PNȚ-CD, iar Pro România a luat peste 80 de foști consilieri din care 20 de la PNL, dar și de la Partidul Ecologist, PMP, PSD, ALDE, UNPR și chiar de la UDMR și Uniunea Sârbilor. Pentru administrația Timișoarei Pro România a racolat un fost membru PSD. Nici PMP nu a stat pe gânduri, când a fost vorba să își completeze listele cu câteva zeci bune de consilieri de la UNPR, ALDE, M-10, Partidul Ecologist, PSD, UDMR, PNȚ-CD.

În Timiș, ALDE și UNPR au fost partidele cele mai afectate de fenomenul migrației, ALDE arătând ca un partid aflat în disoluție, cu un număr redus de candidați. Dar și partidele mari, cu echipe complete în toate localitățile, ca PNL și PSD, au pierdut din efective: de la PNL „au ciupit” Pro România, PMP, Partidul Ecologist, USR, Partidul Republican etc., iar de la PSD au luat liberalii, Pro România, PMP.

Cu structuri încă puternice la sate, PSD nu a fost la fel de harnic ca în 2016 când a racolat peste 500 de oameni, mai ales liberali, profitând de OUG 55/2014, care nu sancționa migrația cu pierderea mandatului de primar, așa cum prevede azi Legea 14/2003 actualizată. Social-democrații timișeni s-au mulțumit cu câțiva oameni veniți de la ALDE, PMP și PNL. Doar prin excepție formațiunile și-au completat listele exclusiv cu membri proprii, cum a procedat Forumul Democratic German.

Partidele noi s-au străduit să găsească oameni noi, deci nu e de mirare că un număr mare de membri care nu au mai candidat vreodată se regăsesc pe listele Alianței USR-Plus. Doi candidați la municipalitatea timișoreană și-au inventat partide de sprijin, firave de altfel, dar cu nume la modă: Partidul Rezist și Partidul Re:Start România.

Traseismul se ia?

Este întrebarea pusă de jurnaliști conducerii USR din Timiș, atunci când s-a constatat că șapte oameni de pe listele unor localități rurale au fost înscriși la alte partide ca PNL, PSD sau ALDE, printre care și candidatul la primăria unei comune importante, Teremia Mare. După verificări, cei șapte au fost excluși din partid:„Avem toleranță zero față de traseismul politic. Criteriile de integritate USR PLUS sunt foarte clare și nu ne abatem de la ele”, a comunicat presei Cristian Moș, președintele USR Timiș și candidat pentru președinția Consiliului Județean.

Situația a fost explicată prin lipsa de sinceritate a candidaților, care au mințit în declarații. Alexandru Florin Pădurariu a ajuns să figureze pe lista de consilieri pentru Cărpiniș fiindcă a ascuns o condamnare definitivă din 2018 a justiției italiene din Bologna care îi interzicea orice funcție publică timp de cinci ani. Pădurariu, condamnat pentru agresiune sexuală, lovire etc., a mizat pe faptul că nu avea cazier în România, dar informația l-a ajuns din urmă prin sistemele computerizate ale UE. Și el a fost exclus din USR.

Traseismul este însă văzut de majoritatea politicienilor ca un „drept”, sau cel puțin acceptabil. „E prea mult un legământ pe viață”, așa a motivat Nicolae Robu, primar la Timișoara și candidat pentru al treilea mandat, numărul mare de primari și consilieri primiți cu brațele deschise în PNL Timiș: Nu știu cât de grav este să plece cineva de la un partid la altul. Dacă pleacă din oportunism, unde simte că e mai caldut, … atunci e condamnabil. Atunci când anumiți primari, care nu fac politică ci fac administrație, nu intra în jocul politic, nu aruncă cu noroi, dar își dau seama că nu pot face pentru cetățeni fiindcă au greșit partidul, dacă aceștia trec în alt partid, nu e așa de grav… Noi, filiala Timiș a PNL ne-am preocupat de criterii etice. I-am primit pe cei care nu au împroșcat PNL”, și-a precizat etica politică primarul Timișoarei, la o întrebare a Europei libere.

Și independenții s-au molipsit

Adrian Orza a fost mai mulți ani viceprimar din partea PNȚ-CD în echipă cu Gheorghe Ciuhandu. În 2016 a candidat ca independent și a intrat în consiliul local, nereușind să îl surclaseze pe Robu la primărie. Între timp, făcuse încercări de a intra în parlament pe listele ARD după o înțelegere cu PDL. Nu reușește, dar îl regăsim susținând ALDE la parlamentare . În 2020 își dorește din nou primăria Timișoarei și negociază cu PSD, cu Partidul Republican, cu Pro România. Monarhistul care se declara cândva împotriva miș-maș-ului politic n-a găsit destulă susținere și a renunțat anunțând public „Nu mai candidez! Mi-am dorit o coaliție închegată administrativ, care să determine o schimbare în viața Timișoarei…Unele partide negociază funcții exact cu cei pe care pretind că ar dori să-i schimbe. Tocmai de aceea, demersul meu s-a lovit de vechile realități politice”, din care, adăugăm, face parte el însuși.

Interesul bate ideologia

Marian Cucșa, candidatul Partidului Republican sub deviza „Un primar tânăr și normal pentru Timișoara”, a reușit, cu toată tinerețea sa, să parcurgă traseul de la ALDE, pe lista căruia a fost ales deputat, la PSD, spre Forța Națională unde a stat puțin, ca să ajungă în Partidul Republican.

Un om vechi în politica locală, Titu Bojin, știe perfect căile și punțile de trecere: cu sufletul la PSD, pe care l-a condus o vreme, a trecut la UNPR, iar acum la ALDE pentru a accede la președinția CJT, după ce a pierdut funcția de șef al Direcției Apelor Banat. Că pentru unii ideologia nu are nicio valoare în politică se vede din afirmația confuză a lui Titu Bojin, proaspăt membru ALDE:„Întotdeauna am fost un om de centru-stânga și știu că ALDE, partid liberal autentic, își asumă și promovează măsurile sociale, și consider că este partidul în care îmi pot desfășura în continuare activitatea politică și de susținere a mediului antreprenorial în județul Timiș”.

Traseismul și nepotismul fac casă bună

Se instituie în zonă noi dinastii politice, se predă ștafeta.

  • Voichița Lăzureanu, nora pesedistului Aurel Lăzureanu, fost activist PCR de frunte înainte de 1989, și el consilier județean în legislaturi trecute, este candidata PSD la primăria Timișoarei.
  • Fratele lui Alfred Simonis, parlamentar PSD, candidează ca independent susținut de Pro România la primăria Moșnița.
  • Aura Danielescu, fostă inspectoare șefă la învățământ, aflată pe lista PSD a consilierilor județeni, este cumnata lui Sorin Grindeanu.
  • Sebastian Răducanu, care deschide lista consilierilor județeni ca șef al PSD Timișoara, este fiul fostului parlamentar PSD și UNPR, Ion Răducanu.

Bătălia se dă în România pentru 3200 de primării, 41 de poziții de președinte al consiliului județean și aproximativ 40.000 de locuri de consilieri județeni și locali.

Casa din tren a refugiaților ucraineni. Adresa Liudmilei: vagonul 2, compartimentul 4
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:02:15 0:00
XS
SM
MD
LG