Luni, pe 15 noiembrie cei doi au mai avut o discuție telefonică despre eventualul ajutor umanitar care ar trebui dat refugiaților și migranților blocați la granița UE-Belarus.
Detaliile apelului, despre care a scris agenția de știri belarusă de stat BelTA, nu au fost încă făcute publice.
Apelul din 15 noiembrie a urmat deciziei Uniunii Europene de a intensifica sancțiunile împotriva Belarusului pentru ademenirea migranților din Orientul Mijlociu la granița UE-Belarus de la Bruji-Kuznița.
Bruxelles-ul l-a acuzat pe Lukașenko că a creat artificial criza migranților pe care i-a ademenit în Belarus, pentru a-i putea trimite la granția UE cu Polonia, după sancțiunile UE împotriva sa pentru reprimarea violentă a protestelor opoziției belaruse care contestă rezultatul alegerilor prezidențiale din august 2020 care l-au reinstalat pe Lukașenko în fruntea statului, aflat neîntrerupt la putere din 1994.
Migranții s-au ciocnit cu soldații polonezi la granița dintre cele două țări pe 16 noiembrie, aruncând cu pietre și moloz asupra paznicilor polonezi care au răspuns cu tunuri cu apă și gaze lacrimogene.
Escaladarea situației de la granița belarusă-poloneză l-a determinat pe șeful NATO, Jens Stoltenberg, să-și exprime îngrijorarea profundă cu privire la strategia pe care autocratul Alexandr Lukașenko o are punând „viețile migranților în pericol” și să anunțe că este dispus să ofere sprijin Poloniei, membru al alianței.
„Migranții i-au atacat pe soldații și ofițerii noștri cu pietre și încearcă să distrugă gardul și să ajungă în Polonia. Serviciile noastre au folosit gaze lacrimogene pentru a înăbuși agresiunea”, a postat pe Twitter Ministerul polonez al Apărării pe 16 noiembrie.
Ministerul Apărării din Polonia susține că asaltul este coordonat de forțele speciale din Belarus și a publicat imagini în care se văd soldați belaruși infiltrați printre migranți.
De altfel, Polonia a anunțat că va începe de luna viitoare să construiască un gard în valoare de peste 360 de milioane de euro de-a lungul graniței cu Belarusul pentru a opri fluxurile de migranți, a anunțat ministrul polonez de interne.
Gardul va avea peste 5 metri și va fi dotat cu senzori de mișcare și camere de luat vederi.
În acest moment, între cele două țări există un gard provizoriu menit să-i oprească pe migranți, de doi metri și jumătate, supus asaltului migranților și tentativelor de distrugere a sa.
Mii de oameni, în principal din Orientul Mijlociu, sunt blocați în tabere improvizate în condiții inumane, pe partea belarusă a graniței cu Polonia, Letonia și Lituania, în încercarea de a intra ilegal în UE.
Uniunea Europeană îl acuză pe Lukașenko că facilitează fluxul de migranți aduși de Minsk din Orientul Mijlociu și că îi direcționează către granițele blocului comunitar pentru a da Bruxelles-ului o ripostă față de sancțiunile pe care i le-a impus.
Lukașenko este acuzat de Occident de reprimarea violentă a protestelor Opoziției care-i contestă victoria în alegerile din august 2020 despre care și Occidentul spune că au fost fraudate masiv de Lukașenko.
Ca răspuns la protestele împotriva sa, Lukașenko a ordonat o reprimarea brutală și violență a opozanților săi, arestând mii de oameni, mulți dintre ei găsindu-și sfârșitul în închisori.
De asemenea, toate platformele presei independente au fost închise sau interzise.
Majoritatea liderilor opoziției au fugit din țară pentru a scăpa de arestare iar cei care au rămas în țară au ajuns în închisoare, condamnați la ani grei de pușcărie pentru culpe imaginare.
Guvernul lui Lukașenko, susținut de Rusia, a negat acuzațiile UE, care spune că autocratul de la Minsk se folosește de migranți pentru a da șah blocului comunitare și a putea susține că încalcă drepturile omului pentru că le refuză migranților dreptul de a cere azil.
