Acestora li se cere să decidă dacă se impune sau nu schimbarea jurisprudenței în modul în care se face repartizarea dosarelor. Până atunci procesele sunt fie suspendate, fie amânate.
Sesizarea a fost făcută de Completul 1 penal condus de vicepreședintele ICCJ, judecătorul Iulian Dragomir și din care mai fac parte Ionuț Matei, Simona Nenita, Marius Foitos si Geanina Arghir.
Pe rolul acestui complet se află cauze importante, cum ar fi cele ale lui Victor Ponta și Dan Șova, judecați în dosarul Turceni, sau dosarele lui Sebastian Ghiță și Viorel Hrebenciuc.
Decizia de a apela la Secțiile Unite a fost luată în sala de judecată în timpul procesului fostului senator PSD Victor Mocanu, condamnat la 3 ani și 6 luni cu executare pentru abuz în serviciu.
Reacția Completului de 5 judecători este consecința directă a deciziei CSM de la finele lui 2018 prin care s-a stabilit că toate dosarele, inclusiv cele în care nu se administraseră probe, cum este al lui LIviu Dragnea, să rămână la aceiași judecători. Asta deși la începutul acestui an a avut loc o nouă tragere sorți.
Judecătorul Cristi Danileț a explicat pentru Europa liberă că ”decizia Secțiilor Unite are efect de lege, este general obligatorie și nu poate fi contestată”. Posibilitatea ca Secțiile Unite să decidă în privința schimbării jurisprudenței este relativ nouă, adică din 2012, când a avut loc ”mica reformă” operată de Cătălin Predoiu, fostul ministru al Justiției. Până atunci Secțiile Unite decideau doar în privința practicii unitare.
În mod concret, Completul 1 de 5 judecători susține că ”dispozițiile hotărârii CSM prin care s-a stabilit ca toate dosarele repartizate în 13 decembrie să rămână la Completurile trase la sorți în decembrie anul trecut, având în vedere jurisprudența care arată că dosarele rămân doar la Completurile care au început administrarea probelor, punem în discuție sesizarea Secțiilor Unite în vederea schimbării jurisprudenței. Stabilim sesizarea Sectiei Penale pentru a spune un punct de vedere. Punem în discuție suspendarea proceselor”.
Buclucașa decizie a CSM
În ședinta din 19 decembrie, CSM a decis cu majoritate de voturi că absolut toate dosarele repartizate cu doar câteva zile mai devreme completurilor de 5 judecători să rămână la aceiași judecători. Anomalia vine din faptul că în unele dosare nu fuseseră încă administrate probe de către aceste completuri și ar fi trebuit să fie incluse în următoarea tragere la sorți. Nu s-a întâmplat așa, iar controversele au apărut în timp record. Motivul? Printre dosarele vizate de decizia CSM se aflau și cele ale lui Liviu Dragnea, Popescu Tăriceanu, Victor Ponta și Toni Grebă.
Mai mulți juriști consultați de Europa liberă susțin că CSM nu avea dreptul să decidă în chestiuni vizând Înalta Curte. ”CSM poate face regulile pentru toate instanțele, cu excepția Înaltei Curți”, au declarat aceștia. Decizia CSM putea fi atacată la Curtea de Apel, dar ar fi durat.
Dacă nu se făcea această intervenție către Secțiile Unite, se putea ajunge în situația ca unii dintre învinuiți să conteste completurile de 5 judecători, cum deja vedem că s-a întâmplat în destule cazuri, spune Cristi Danileț.
Saga Completurilor de 5 judecători s-a născut ca urmare a deciziei Curții Constituționale care a constatat că există un conflict juridic între Parlament și Înalta Curte în privința modului în care sunt constituite Completurile de 5. Curtea a spus că legea care prevedea ca toți cei 5 judcători să fie trași la sorți (lege modificată de coaliția PSD-ALDE în 2018) trebuie să se aplice imediat.
Contestația la CCR a fost făcută de premierul Dăncilă ca urmare a presiunilor lui Liviu Dragnea care a cerut în spațiul public de mai multe ori să fie rezolvată problema acestor completuri.
Liderului PSD nu-i convenea completul la care se afla dosarul său, complet considerat ”dur”. Cel nou, ieșit după a treia tragere la sorți, se pare că este unul mai ”cumsecade”.
