Fiecare nouă crimă, agresiune sau tâlhărie comisă de un recidivist eliberat în urma recursului compensatoriu inflamează opinia publică și clasa politică.
Uciderea unui tânăr de 25 de ani cu lovituri de cuțit de către un individ eliberat condiționat în baza legii 169/2017 și agresarea unui bătrân din Galați au repus pe tapet chestiunea violenței declanșate în urma valului de eliberări condiționate. Din cele 14 402 persoane eliberate condiționat, 724 au revenit după grații, adică 5,02% din total, susține Administrația Națională a Penitenciarelor (ANP).
Problema e gravă; violuri, omoruri, tâlhării, iar printre victime numeroase cazuri de minori. Care e soluția? Politicienii răspund fie populist, în registru electoral, fie spălându-se pe mâini, încercând să minimalizeze situația. Nimic nou sub soare. USR propune renunțarea la recursul compensatoriu, PSD spune că opoziția instrumentează politic, iar Tudorel Toader dă vina pe Parlament care a relaxat condițiile liberării condiționate.
Sunt renunțarea la recursul compensatoriu sau modificarea legii soluții pe termen scurt sau mediu?
”Vorbim de o normă de drept penal circumstanțial. Asta înseamnă că cei care se află acum în executarea unei pedepse vor beneficia de prevederile legii penale mai blânde. Tuturor celor care astăzi sunt condamnați și își execută pedeapsa, indiferent de ce vom face pentru viitor, li se va aplica recursul compensator așa cum este el astăzi”, spune Raluca Prună.
Mai mult, abrogarea legii fără ca ea să fie înlocuită de o altă măsură nu va rezolva obligațiile statului român rezultate în urma deciziei pilot a CEDO.
”Că vorbim de o compensare în zile libere, că vorbim de una bănească, ceva trebuie făcut pentru că ne obligă decizia pilot a CEDO. De aceea spun că e vorba de o decizie politică”.
După cum afirmă fostul ministru al justitiei, nu prea e nimic de făcut pe moment. Unii dintre actualii locuitori ai penitenciarelor, unde condițiile sunt ” improprii”, vor continua să beneficieze de recursul compensatoriu, să iasă în stradă și să facă ceea ce au făcut și înainte: să fure, să tâlhărească și, Doamne ferește, să omoare.
Procentul acestora nu este neglijabil, dar, sustine Laura Ștefan, expert anticorupție, este rezultatul unei politici penale incoerente. Că beneficiază sau nu de recursul compensatoriu, ei n-ar mai trebui să se mai întoarcă în penitenciare.
” Toate aceste probleme nu se rezolvă nici cu adoptarea, nici cu abrogarea recursului compensatoriu. Avem nevoie de strategii pe termen lung. Din păcate, tot ce s-a făcut până acum a fost pompieristic, s-au luat măsuri pe termen foarte scurt care să aducă avantaje electorale. La nivel politic se discută doar isteric și folosindu-se elementul emoțional”.
Problemele apar și din cauza incapacității statului de a le gestiona, spune Laura Ștefan.
”Câte patrule de Poliție avem, câți oameni în zona de siguranță publică există în MAI? Mai avem specialiști care să știe cum să gestioneze acest fenomen sau ei s-au pensionat? Asta ar presupune o abordare integrată și coerentă a politicii penale. Abogarea sau revizuirea legii este o rezolvare parțială, pentru că persoana respectivă tot va ieși din penitenciar la un moment dat”.
Este și cazul recidivistului care a comis crima din Mediaș. Bărbatul a ieșit din penitenciar cu un an și două luni mai devreme ca urmare a legii recursului compensator. Exact 408 zile, după cum a calculat judecătorul Cristi Danileț.
