Aceasta deși în minuta care însoțește decizia CCR de miercuri prin care protocoalele secrete au fost declarate neconstituționale se folosește termenul ”cauze pendinte”, ceea ce însemnă dosarele în curs.
”Eu nu cred că se va opri la asta și aștept motivarea Curții pentru că soluția va produce consecințe foarte ample. Curtea ar trebui să-și asume și să spună și cum se rezolvă problema”, a declarat Augustin Zegrean pentru Europa Liberă.
Fostul judecător spune că dintre categoriile de persoane care au fost deja condamnate în baza probelor obținute de SRI, una foarte ”interesantă” este cea a celor care și-au recunoscut fapta.
”Cei care au recunoscut mai pot pune în discuție comiterea faptei? Sau urmează ca în baza acestei decizii cei care au luat mită, care au comis alte fapte prevăzute de legea penală, care au furat, au traficat persoane, au traficat droguri să fie scutiți de răspundere pentru că au fost probați cu interceptarea convorbirilor telefonice. Este complicat”.
Zegrean ne-a mai declarat că parlamentul ar trebui să fie cel care rezolvă problema, deoarce faptul că probele au fost obținute cu ajutorul SRI nu constituie motiv de revizuire sau de contestare în anulare.
Fostul judecător constituțional insistă asupra faptului că în motivare ar putea veni o surpriză, nu ar fi prima oară când Curtea Constituțională ar proceda astfel, și să facă referire la dosarele cu decizii definitive pentru că ”altfel au împușcat un indian mort”.
Miercuri, Curtea Constituțională a decis că există un conflict de natură constituțională între parlament și Ministerul public și a declarat neconstituționale protocoalele încheiate de SRI cu Parchetul General în 2009 și 2016.
Contestația a fost făcută de deputatul PSD Florin Iordache în ziua în care Liviu Dragnea i-a delegat atribuțiile de șef al Camerei Deputaților.
Important în hotărârea CCR de miercuri este faptul că ea nu afectează dosarele în care s-au dat decizii definitive. Acest lucru reise din punctul 3 al minutei CCR unde se precizează că ”Înalta Curte de Casație și Justiție și celelalte instanțe judecătorești, precum și Ministerul Public – PÎCCJ și unitățile subordonate – vor verifica în cauzele pendinte în ce măsură s-a produs o încălcare a dispozițiilor referitoare la competența materială și după calitatea persoanei a organului de urmărire penală și vor dispune măsurile legale corespunzătoare”.
În dosarele aflate pe rolul instanțelor judecătorii vor decide de la caz la caz dacă probele obținute de SRI și folosite de procurori în instrumentarea cazurilor trebuie sau nu anulate în situația în care au la bază acte făcute în baza protocoalelor secrete.
