„Este cumva neobișnuit ca, în acest moment, să nu avem bugetul aprobat pentru anul în curs pentru o perioadă în care, teoretic, nu ar trebui să fie probleme. (...) Așa cum vedem din declarațiile Guvernului, nu avem de ce să ne facem griji din perspectivă economică. Proiecțiile guvernamentale sunt în continuare foarte optimiste, dar cu toate acestea, bugetul lipsește și probabil lipsește dintr-un motiv relativ simplu: și anume că nu se închide în țintele bugetare pe care ni le permitem - 3% din PIB”, a explicat, pentru Europa Liberă România, Ionuț Dumitru, economistul-șef al Raiffeisen Bank România.
Totodată, Ionuț Dumitru atrage atenția că au mai existat întârzieri în aprobarea bugetului de stat și în alți ani, însă, de fiecare dată, au fost situații excepționale: fie România se afla „într-o perioadă mai dificilă din punct de vedere economic, în perioada crizei financiare, când bugetele au fost amânate tocmai pentru că era greu de făcut un buget”, fie era „o situație politică mai complicată, era după alegeri sau nu era Guvern”. De altfel, cea mai recentă întârziere a adoptării bugetului datează din 2017, când adoptarea a venit abia spre sfârșitul lunii februarie.
Potrivit Legii Finanțelor Publice, până la adoptarea noului buget, Guvernul poate merge pe structura bugetului anterior, limitele lunare de cheltuieli neputând depăși a 12-a parte din bugetul anului precedent.
Analistul economic Dragoș Cabat amintește că aceasta este o soluție de avarie, căci „o situație normală” ar fi fost aceea în care bugetul trebuia să fi fost aprobat din noiembrie 2018, așa cum prevede legea, iar România să intre în noul an cu bugetul aprobat. Totuși, spune el, „nu îngheață cheltuielile unei țări prin faptul că bugetul nu a fost aprobat”. Cu alte cuvinte, există posibilitatea unor suplimentări pentru acoperirea, de pildă, a cheltuielilor cu pensiile și salariile, chiar și în condițiile în care salariul minim pe economie a crescut de la 1 decembrie 2018, la 2.080 de lei brut, iar începând cu 1 ianuarie a fost majorat la 2.350 de lei brut pentru cei cu studii superioare, iar pensiile vor fi majorate din această toamnă. Există însă și o categorie aparte de cheltuieli – investițiile sau subvențiile, de pildă – care nu pot fi făcute decât cu aprobări bugetare. Iar tăierea investițiilor ar putea avea efecte negative în lanț, spun analiștii economici.
Ionuț Dumitru mai amintește și că România se află sub lupa Comisiei Europene, fiindcă a deviat de la „faimosul” MTO (Medium Term Objectives) – adus în discuție, în 2014, de către președintele de la vremea respectivă, Traian Băsescu, aflat într-o întâlnire cu premierul Victor Ponta și ministrul de Finanțe Ioana Petrescu. Practic, MTO, obiectivele pe termen mediu, presupun un deficit structural de 1% din Produsul Intern Brut (PIB). „Ca deficitul în anii următori să fie semnificativ sub 3%, probabil că România ar trebui să aibă un deficit în 2019 mult sub 3% pentru a arăta Comisiei Europene că este serioasă și își asumă acest obiectiv de ajustare”, explică economistul-șef al Raiffeisen România.
Pe termen scurt, riscul este de acela de înrăutățire a percepției asupra pieței autohtone. „Dacă ne uităm la dinamica cursului de schimb, vedem o percepție negativă a piețelor financiare față de România”, observă Ionuț Dumitru. Marți, euro a ajuns la un maxim istoric, cursul afișat de Banca Națională a României fiind de 4,7142 lei/euro.
Pe de altă parte, Dragoș Cabat mai argumentează faptul că prognozele pe baza cărora au fost construite bugetele ultimilor ani au fost „hiperoptimiste”, iar acum problema, în opinia sa, este că nu se găsesc și veniturile care să acopere cheltuielile astfel încât deficitul bugetar să nu fie depășit.
Ministrul de Finanțe, Eugen Teodorovici, preciza, la finalul anului trecut, că bugetul va fi construit luând în calcul o creștere economică de 5,5%. „Pare nerealist în momentul de față, dacă ne uităm la instituțiile financiare internaționale, la analiștii din piață, toată lumea își ajustează proiecțiile în jos. Noi, la bancă, (Raiffeisen, n.r.) ne-am ajustat foarte recent proiecția de creștere economică la 2,5% pentru anul acesta”, spune Ionuț Dumitru.
„Taxa pe lăcomie”, apărută la finalul anului trecut, prin care sunt impuse mai multe taxe și impozite care afectează domenii de la cel bancar, până la energie și telecom, este astfel una dintre măsurile menite să acopere acest gol. „Promisiunile făcute – cheltuielile cu pensiile și salariile majorate înseamnă cheltuieli bugetare sigure, iar acestea trebuie acoperite cu venituri. Iar veniturile nu prea au de unde să vină și în căutarea aceasta disperată pentru bani s-a ajuns la OUG respectiv”, punctează Dragoș Cabat.
Economistul-șef al Raiffeisen rămâne însă optimist și speră ca, la începutul lunii februarie, când va reîncepe activitatea parlamentară, va exista și un proiect de buget.
