Reuniunea de azi de la Bruxelles a celor 29 de miniștri ai apărării din NATO a căutat să cartografieze opțiunile Alianței după ce și SUA și Rusia s-au retras din Tratatul Forţelor Nucleare Intermediare (INF).
Donald Trump a retras SUA, acuzând Rusia de încălcarea acordului, semnat în anul 1987, care interzice rachetele cu rază de acţiune între 500 şi 5.500 de kilometri.
Washingtonul insistă că Moscova a dezvoltat o nouă rachetă cu rază medie de acţiune, Novator 9M729 (SSC-8, potrivit terminologiei NATO), prin încălcarea Tratatului Forţelor Nucleare Intermediare. Lucrul a fost confirmat de secretarul general NATO Jens Stoltenberg:
“Rusia continuă să violeze tratatul INF, desfășurând noi rachete nucleare intermediare de tip SSC-8. Aceste rachete sunt mobile, greu de detectat și pot atinge orașe europene", a spus Stoltenberg astăzi la Bruxelles, la începutul reuniunii.
“Deocamdată, tratatul e respectat doar de una din părți: NATO. Ştim cu toţii că un tratat care este respectat de o singură parte nu ne poate menţine în siguranţă", a spus Stoltenberg.
S-a discutat și despre ridicarea contribuției financiare a fiecărei țări din NATO până la pragul de 2% din PIB, pe care insistă foarte mult Donald Trump de când a devenit președinte, iar secretarul general Stoltenberg a anunțat că:
“Aliații europeni și Canada au adăugat 41 de miliarde de dolari suplimentari la cheltuielilor lor pentru apărare în ultimii doi ani, din 2016 încoace."
Cu totul, cheltuielile suplimentare pentru apărare ale europenilor și canadienilor se vor ridica la 100 miliarde în 2020.
Stoltenberg a insistat asupra faptului că, din punct de vedere tehnic, SUA nu s-au retras din tratatul INF, ci doar au acordat Rusiei șase luni suplimentare pentru a sem conforma prevederilor.
Tot astăzi, miniștrii apărării au discutat pentru prima oară cu omoloaga lor din Macedonia, Radmila Šekerinska, a cărei țară va deveni al 30-lea membru NATO, după ce a fost rezolvată disputa cu Grecia privind numele țării.
În sfârșit, Aliații au avut astăzi și prima lor întâlnire cu noul șef al Pentagonului, ministerul american al apărării, Patrick Shanahan. Shanahan a fost un director al Boeing până să intre în departamentul apărării, înainte de demisia recentă a mult apreciatului secretar al apărării Jim Mattis. Aliații europeni au căutat să vadă dacă Shanahan este la fel de devotat Alianței Nord Atlantice pe cât era Mattis, care a demisionat din pricina divergențelor lui cu Donald Trump. În scrisoarea în care își anunța demisia, Mattis a menționat explicit NATO și atitudinea față de aliații europeni ca pe un subiect de dezacord total între el și Trump.
Întâlnirea nu a fost însă foarte concludentă. Noul secretar SUA al apărării nu are experiență și încă nu a vizitat trupele nici în Afganistan și nici în Irak.
Acordul nuclear INF
Retragerea SUA din Tratatul privind Forțele Nucleare Intermediare (INF) nu este imediată și nici efectivă înainte de șase luni, ci e mai degrabă un ultimatum. Washingtonul a dat un preaviz de șase luni începând de sâmbătă 2 februarie, avertizând că se va retrage din tratatul semnat în 1987 dacă Rusia nu se conformează până atunci prevederilor adoptate reciproc acum 32 de ani prin tratatul INF.
Acordul INF a intrat în vigoare în anul 1987, fiind semnat de preşedintele american de la acea vreme, Ronald Reagan, cu omologul său din Uniunea Sovietică, Mihail Gorbaciov. Potrivit cotidianului The New York Times, în afara faptului că Rusia ar fi încălcat Tratatul INF, Administraţia SUA vrea să renunţe la acest acord deoarece este constrânsă să nu dezvolte armament care ar putea fi folosit pentru descurajarea Chinei în consolidarea poziţiei în vestul Oceanului Pacific. Dat fiind că nu este semnatară a Tratatului INF, China a putut dezvolta rachete nucleare cu raze medii de acţiune.
Macedonia (de Nord) va intra în NATO
Macedonia va intra acum in mod oficial în NATO, devenind astfel al 30-lea membru.
În ianuarie, Atena și Skopje au ajuns la o înțelegere ce a pus capăt disputei vechi de 27 de ani, care bloca până acum eforturile depuse de Macedonia pentru aderarea la NATO și UE.
Asta înseamnă practic că Macedonia de Nord va putea deveni membră a NATO la summitul din iulie, dacă ceilalți aliați vor accelera la rândul lor procedurile de ratificare. În mod normal, procesul de ratificare durează un an.
Opoziția Greciei a fost totală până acum, câtă vreme guvernele succesive de la Skopje au refuzat să accepte schimbarea numelui țării, Macedonia, pe care Grecia îl consideră a face parte din patrimoniul său istoric.
Fosta republică iugoslavă a acceptat acum să se numească „Macedonia de Nord”, în loc de sigla FYROM sub care era cunoscută până acum (Former Yugoslav Republic of Macedonia).
Integrarea Macedoniei în NATO mai are însă un rol important, mai puțin declarat public: prin aceasta se diminuează tensiunile etnice din țară, unde între un sfert și o treime din populație sunt albanezi, și se îndepărtează și spectrul mult temut al unei Mari Albanii, care ar include Albania propriu-zisă, Kosovo și părți din Macedonia, ceea ce ar declanșa un nou ciclu de violență necontrolată în Balcani.
