Prezentarea raportului de activitate a avut loc pe fodnul unor ample proteste ale magistraților din toată țara, care sunt nemultumiți de prevederile Ordonanței de Urgență a guvernului PSD-ALDE prin care au fost din nou modificate legile justiției.
În 2018 procentul achitărilor a crescut la 36% din cauza deciziilor Curții Constituționale prin care a fost dezincriminat parțial abuzul în serviciu. Astfel, din 202 achitări definitive, 72 sunt ca urmare a Deciziei 405/2016 a CCR, ceea ce face ca procentul real de achitări din alte temeiuri să fie de 13%, mai precis de 123 de persoane. Comparativ cu anii precedenți și cu numărul achitărilor din Uniunea Europeană, acest procent de 13% se încadrează în limite acceptabile.
Sunt însă și vești bune: au fost reținute prejudicii în valoare de 412,7 milioane euro, în creştere cu 85% faţă de anul 2017, iar măsurile asiguratorii au crescut și ele cu 139%, ridicându-se la 400,1 milioane euro. Câți bani a recuperat statul român din aceste sume, asta nu mai e treaba procurorilor, ci a guvernului.
La partea plină a paharului poate fi trecut și numărul trimiterilor în judecată- 556 de inculpați, dintre care 155 de persoane cu funcții de conducere în stat. Mai exact 7 demnitari, dintre care ” 1 ministru și viceprim-ministru, 1 deputat, ulterior președinte de consiliu județean (în 2 dosare), 4 secretari de stat (la data săvârșirii faptei unul era președinte de consiliu județean), 1 senator (ca urmare a restituirii dosarului de la instanță, trimis în judecată în anul 2017), 25 de primari și viceprimari, 4 președinți și vicepreședinți consilii județene”, se spune în raportul de bilanț.
În privința condamnărilor, 584, acestea s-au redus față de anul trecut (713). Dar, spune Călin Nistor, sunt 89 de condamnări definitive ale unor persoane cu funcții importante.
” Anul 2018 a fost pentru DNA un an de răscruce, atipic, cu provocări deosebite: schimbări în conducerea instituţiei, nu este un secret pentru nimeni că la jumătatea anului a încetat mandatul șefului Direcției, au fost schimbări ale legislaţiei cu relevanţă pentru funcţionarea sau activitatea D.N.A., decizii ale CCR cu efecte directe sau indirecte asupra cauzelor instrumentate (9 decizii în 2018 şi 9 anterioare cu impact asupra activităţii instituţiei), modificări în structura de personal, activităţi de control din partea Inspecţiei Judiciare, în număr de cinci”, a spus Călin Nistor.
Atât raportul de activitate, cât și șeful interimar al DNA au pus accentul pe numeroasele modificări legislative care au afectat activitatea Direcției, pe reducerea competențelor DNA prin înființarea Secţiei pentru investigarea infracţiunilor din justiţie din cadrul Parchetului General. Această structură a preluat deja de la DNA 275 de dosare.
Unul dintre dosarele care provocat scandal este Tel Drum în care este cercetat Liviu Dragnea. Secția specială a încercat de 4, sub diferite pretexte, ori să preia acest dosar de la DNA. În final DNA a trimis Secției speciale pentru anchetarea magistraților o copie a dosarului.
Călin Nistor a explicat la conferința de presă că preluarea dosarului de către un alt parchet nu are procedură. „Trimiterea se face fie prin declinare de competenţă, iar în situaţia în care două unităţi se declară competente sau necompetente apar aceste situaţii juridice”.
În zilele următoare, procurorul general Augustin Lazăr, la care se află dosarul în original, va trebui să decidă cine are competență asupra dosarului: secția specială sau DNA.
Reamintim că joi ministrul justiției a anunțat declanșarea procedurii pentru selectarea unui nou procuror-șef. Lui Augustin Lazăr îi expiră mandatul în 27 aprilie, iar potrivit noii Ordonanțe de Urgență delegările sunt interzise și interimatul nu poate depăși 45 de zile.
