UPDATE. Votul asupra moțiunii simple împotriva lui Tudorel Toader s-a amânat pentru săptămâna viitoare. Grupul deputaților a decis să nu se prezinte în sală, iar susținerea lui Toader în funcția de ministru al Justiției să fie luată după negocieri ulterioare în cadrul coaliției. Deputatul PSD Cătălin Rădulescu, membru în conducerea Camerei Deputaților, a declarat că la ședința deputațior PSD s-au exprimat păreri critice la adresa lui Toader și i s-a reproșat că nu a dat mai multe ordonanțe de urgență pe care partidul le solicitase. ”Tudorel Toader nu mai are sprijinul unanim la PSD, pentru că are o agendă personală”, a declarat Rădulescu.
Tudorel Toader nu participă, miercuri, la votul final al moțiunii simple din Camera Deputaților, care este posibil să devină primul succes la vot al PNL, susținut de USR și de celelalte partide de opoziție. A anunțat într-o declarație de presă din această dimineață, în care și-a pierdut cumpătul la adresa unui jurnalist, că va aștepta decizia premierului Dăncilă în ceea ce-l privește.
Trebuie menționat că, după cutuma instaurată în ultimii ani, o moțiune simplă nu duce la demiterea unui ministru, în cazul în care este adoptată. De altfel, textul moțiunii redactate de liberali nici nu solicită demiterea lui Tudorel Toader, pentru că altminteri nu ar fi fost acceptată de conducerea Camerei Deputaților, dominată de PSD. Între altele, moțiunea cere abrogarea ordonanței 7 și critică Secția Specială pentru magistrați – SSIJ -, pentru care există deja două inițiative legislative, ale PNL și USR, de desființare.
Toader se teme de faptul că și-a pierdut sprijinul PSD, așa cum a reieșit de la dezbaterile de marți asupra moțiunii. În aceeași zi, și Florin Iordache, și Eugen Nicolicea, influenți în deciziile privind sistemul judiciar și responsabili din partea PSD, l-au atacat. Iordache a invocat chiar demisia lui Toader.
Dacă votul va fi secret, așa cum solicită PSD, sunt toate șansele, așa cum au declarat pentru Europa Liberă surse politice, ca moțiunea să fie adoptată.
Se pregătesc să-i preia locul, după informațiile REL, Robert Cazanciuc (care țintește postul de procuror european desemnat de România) și Șerban Nicolae. Variante ar fi și Florin Iordache (care este atras și de listele europarlamentare), precum și Eugen Nicolicea. Cel mai bine plasat în discuții este Șerban Nicolae, care în ultima săptămână a depus două inițiative legislative la solicitarea PSD - repatrierea aurului și reducerea taxelor pentru jocurile de noroc amenajate pe insule.
Reproșurile la adrea lui Toader privesc mai multe aspecte. Înainte de enumerarea lor, trebuie luată în calcul și erodarea imaginii actualului ministru de Justiție, care este considerat artizanul sau vinovatul, în funcțiune de poziționarea față de subict, al modificărilor la Legile Justiției și la Codurile penale. Tot el este și„mâna” care a redactat cererile de revocare ale Laurei Codruța Kovesi și Augustin Lazăr. Și are în sertar, după cum spun cei de la PSD, și mecanismul de înlocuire din fruntea Înaltei Curți a Cristinei Tarcea.
PSD nu-i reproșează lui Toader modificările pe care le-a făcut, ci lentoarea cu care a acționat.
Potrivit informațiilor din interiorul formațiunii, lui Toader i se reproșează că nu a făcut venit la Guvern cu proiectul Ordonanței de urgență care prelungește termenul până la care se poate introduce contenstația în anulare la procesele cu complet de cinci judecători. A anunțat-o în ianuarie, Viorica Dăncilă a anunțat că o susține, dar proiectul nu a fost aprobat pentru că nu există fizic. Așa cum a fost prezentată, ordonanța de urgență îi ajută pe mai multe de 75 de politicieni și 20 de magistrați condamnați și cu bani confiscați să redeschidă procesele și eventual să li se șteargă cazierele.
Codurile penale, pentru PSD sunt o altă mare probleamă. Sunt adoptate cu rapiditate în Parlament anul trecut, în vară, și nu sunt în vigoare. Sunt în procesul de control constituțional, care se pare că se va prelungi încă multe luni de aici înainte prin sesizări succesive la CCR, după modelul Legilor Justiției. Cei de la PSD spun însă că o parte importantă a articolelor din codul penal au primit aviz de la CCR, iar pentru a urgenta aplicarea lor ar fi indicată o ordonanță de urgență. Or, Toader nu a propus guvernului o OUG care să adune articolele referitoare la abuzul în serviciu, revizuirea – prin scurtare – a termenului de prescripție, care i-ar fi ajutat pe cei cu dosare penale intrarea lor imediată în vigoare.
Din informațiile la care Europa Liberă a avut acces, și în cazul OUG 7 sunt reproșuri la adresa lui Toader. Practic, ordonanța adoptată ieri de Executiv este a patra care modifică Legile Justiției, care au fost adoptate înainte de Crăciunul lui 2017, în condițiile în care Secția pentru Investigarea Magistraților s-a înființat abia în octombrie 2018 și a început să lucreze în urmă cu două săptămâni. Prioritățile se știu – Tel Drum și incriminarea Laurei Codruța Kovesi.
„Iar lasă Parlamentul să-și asume toate modificările? Noi suntem cei care trebuie să fim suduiți de #rezist? El de ce nu-și asumă ce i s-a cerut în rezoluții de la partid? Amnistia și grațierea?”, a declarat un parlamentar PSD care a dorit să-i fie protejată identitatea. Reproșul, așa cum a continuat, se referea la contestație în anulare, la revizuirea în anulare – principalele căi de atac pe care PSD le dorește adoptate cât mai rapid.
Pentru ca moțiunea să treacă este nevoie de jumătate plus unu din voturile deputaților prezenți la ședință. Camera Deputaților are 329 de membri, iar actuala coaliția PSD-ALDE are 160 de membri, mai puțini de jumătate, după plecarea mai multor membri PSD la formațiunea lui Victor Ponta. UDMR, formațiune care sprijină Guvernul, a anunțat că va vota împotriva lui Tudorel Toader. După vot, rămân negocierile Toader-PSD pentru rămânerea în funcție – un calendar scurt pentru intrarea în vigoare a relaxărilor din legile penale.
