În 2 octombrie 2018, premierul Viorica Dăncilă sesiza Curtea Constituțională cu privire la modalitatea de constituire a completurilor de cinci judecărori. Ideea i-a venit, probabil, după ce de mai multe ori, Liviu Dragnea, care avea pe rol procesul ”angajărilor fictive” în care fusese condamnat la închisoare în primă instanță, atacase public aceste completuri. Exact cu o săptămână înainte declarase la Antena 3:” Vor să mă bage la pușcărie cu un complet făcut cu încălcarea legii. Legea spune că președinții completelor sunt repartizați aleatoriu. Vom contesta, desigur”.
Zis și făcut. Înainte l-a rugat pe ministrul Toader să facă ”dumnealui, pentru că este totuşi un specialist în genul ăsta de speţe, prin Guvern, să facă acest demers”. Ministrul i-a oferit consultații premierului care a sesizat CCR cu un conflict constituțional între Parlament și Înalta Curte. Peste o săptămână, pe 8 octombrie urma să înceapă procesul lui Dragnea.
Ce a urmat se știe, Curtea a declarat completurile de cinci ca fiind formate nelegal, s-au tras la sorți vreo trei, tot din cauza contestațiilor făcute de Liviu Dragnea, până când norocul i-o fi surâs. Condamnații definitiv care se aflau în termenul prevăzut de lege, 30 zile, au apelat la calea extraordinară de atac: contestația în anulare, initial au fost eliberați, iar apoi sentințele le-au fost anulate și procesele se vor rejudeca. Primul caz: Dan Șova, al doilea, de acum câteva zile, cel al Alinei Bica, fugită în Costa Rica. Mai urmează altele, lista fiind lungă, așa cum a arătat Europa Liberă. Între timp, ministrul Toader a anunțat că va da o Ordonanță de urgență prin care să extindă la 5 cinci ani termenul în care se poate face constestație în anulare. Deocamdată OUG-ul a rămas în stadiul vorbelor. O explicație ar putea fi aceea, au spus juriștii consultați de Europa Liberă, că nu i-ar folosi prea mult lui Liviu Dragnea, al cărui interes este să scape de sentința dată de primul complet de la ÎCCJ, cel de trei judecători.
La indigo în tandem
Drumurile cunoscute sunt cele mai sigure și așa cum avertiza acum două luni președinta Înaltei Curți, Cristina Tarcea ”urmează atacul la completurile de trei judecători”. Conceput în doi pași, ”atacul” a fost lansat de tandemul Liviu Dragnea- Dan Șova.
Pasul 1. Sciatica pentru care Liviu Dragnea s-a internat în spital fix cu două zile înainte să se reia procesul la Înalta Curte, nu l-a împiedicat să-și pună avocații să invoce o excepție de nelegalitate a completului de trei judecători care l-a condamnat la închisoare, motivând că acesta nu ar fi fost specializat în judecarea faptelor de corupție, așa cum cere Legea 78/2000. Argumentele ar sta în decizia CCR 687/2019. Cum sesizarea urma să fie judecată de completul de cinci judecători și cum Înalta Curte dăduse deja două decizii pe această temă, în 2012 și 2014, în care se spune că judecătorii Înaltei Curți, Secția penală, pot să judece orice cauză penală, deci nu sunt necesare complete specializate, era de presupus ca sesizarea lui Dragnea să fie respinsă. Situație în care soluția se afla tot la Curtea Constituțională.
Pasul 2. Așa că ștafeta a fost preluată de Dan Șova, primul și fericitul beneficiar al deciziei CCR care i-a adus anularea sentinței date de Înalta Curte: 3 ani de închisoare. Procesul ar urma să se rejudece tot la completul de cinci, dar dacă ar putea fi anulată și sentința dată pe completul de fond, cel de trei, de ce nu? Avocatul acestuia, Corneliu Liviu Popescu, le-a adresat premierului Viorica Dăncilă și președintei CSM, Lia Savonea, o petiție prin care le cere să sesizeze Curtea Constituțională cu un ”conflict juridic de natură constituțională între Parlament și Înalta Curte generat de neconstituirea, în cadrul Secției penale a Înaltei Curți, de competuri specializate în judecarea în primă instanță a faptelor de corupție, prevăzute în Legea 78/2000”. Coincidență, exact ceea ce invocă și Dragnea. În petiție se mai precizează că situația durează de 15 ani, ceea ce înseamnă că pot fi răsturnate toate deciziile date de completurile de trei judecători de la ÎCCJ. Iar în concluzie se cere Curții Constituționale ”să oblige Înalta Curte de Casație și Justiție, sub controlul Consiliului Superior al magistraturii, să procedeze de îndată la constituirea respectivelor completuri specializate”. Sună cunoscut. În sensul că este exact ceea ce a cerut premierul Dăncilă în sesizarea din octombrie 2018 făcută la CCR referitor la completurile de cinci. Acum i se cere să repete figura.
Așa cum remarcă triumfător site-ul luju.ro, apropiat actualei puteri și un vajnic luptător împotriva anticorupției, decizia ”va avea efecte devastatoare nu doar în speța privindu-l pe Dan Șova, ci pentru toate infracțiunile de corupție sau asimilate soluționate de complete de 3 judecători constituite la Înalta Curte (….) efectele vor fi cu atât mai mari cu cât vor viza cauze privind infrațiunile de corupție din ultimii cinci ani!”.
Perfect adevărat, efecte pentru toți cei cu condamnări definitive, dar în primul rând pentru Liviu Dragnea, al cărui următor termen în procesul ”angajărilor fictive” a fost stabilit de ÎCCJ pe data de 15 aprilie, când vor continua audierile, iar avocaților li s-a cerut să pună concluzii. Adică, ar putea fi ultimul termen.
Impedimentul însă în situația în care Curtea Constituțională va da o decizie favorabilă lui Dan Șova și Liviu Dragnea, ca și în cazul anterioarei decizii privind nelegalitatea completurilor de cinci judecători, este termenul de 30 de zile de la primirea motivării în care se poate depune contestație în anulare. Termen, care, pentru majoritatea condamnaților este expirat. Așa încât ”efectul devastator” preconizat poate fi produs doar de o Ordonanță de Urgență dată de ministrul Tudorel Toader, pe care PSD tocmai l-a salvat de moțiunea simplă a opoziției.
