PSD a obținut cel mai mic scor din istoria sa la alegerile europarlamentare din 26 mai, ocupând locul doi în preferințele electoratului, cu mai puțin de 24% din voturi. Primele trei locuri în acest scrutin sunt însă despărțite de doar câteva procente: PNL a câștigat alegerile, cu aproape 27% din voturi, iar USR-PLUS a obținut aproape 22%, conform celor mai recente cifre de la Biroul Electoral Central.
Spre deosebire de cele mai recente alegeri – parlamentarele din 2016, la europarlamentarele din 2019 au votat mai mult femeile, decât bărbații. Raportul de tineri care au ieșit la vot este similar între cele două scrutinuri, deci nu se poate spune că tinerii de 18-24 de ani s-au mobilizat mai mult la vot. La ambele alegeri, categoria de vârstă cea mai prezentă la vot a fost 45-64 de ani, urmată de categoria de peste 65 de ani.
Este de remarcat însă că în 2019 au ieșit la vot mult mai multe persoane din categoria de vârstă 35-44 de ani, care este considerată cea mai activă. Astfel, diferența numerică între 35-44 de ani și 65+ este infimă, la scrutinul din 2019, față de cel din 2016. De altfel, prezența la vot a fost per total cu 10% mai mare în 2019, față de 2016, din nou un lucru fără precedent pentru niște alegeri europarlamentare, la care interesul populației este cel mai mic.
„Nu e vorba de o schimbare de generație. Cine a câștigat alegerile? PNL, care numai nouă clasă politică nu este. Mai degrabă este un vot negativ, ne întoarcem la vechea poveste. Foarte mulți oameni au votat de fapt împotriva lui Dragnea, inclusiv dintre votanții USR-PLUS. Nu a fost neapărat votul pentru USR, deși a fost mai mult decât în alți ani, este și o opțiune pozitivă acolo”, explică pentru Europa Liberă sociologul Ovidiu Voicu, directorul Centrului pentru Inovare Publică.
„Întotdeauna spațiul anti-PSD a fost, esențialmente, divizat: în anii '90 CDR și partidul condus de Petre Roman, la începutul anilor 2000 PNL și PD, în epoca actuală PNL și USR-PLUS. Acest lucru se datorează diferențelor majore dintre diferitele segmente care se opuneau PSD. Ierarhia strânsă din acest moment se datorează problemelor aduse PSD de imaginea lui Liviu Dragnea, precum și atractivității crescute a USR-PLUS în urbanul mic și mediu”, spune sociologul Barbu Mateescu, pentru Europa Liberă.
Cum a reușit USR-PLUS să obțină un scor atât de bun?
„Participarea înaltă la vot a femeilor cu vârsta între 18 și 44 de ani a fost atipic de mare, ajutând Alianța”, explică pentru Europa Liberă sociologul Barbu Mateescu. „Interesul pentru politică a crescut în orașele mari iar acestea... au crescut de asemenea, ponderea ruralului autentic și a orașelor mici fiind în continuă scădere. Ca exemplu, numărul votanților din Ilfov, marea suburbie a Bucureștiului, s-a dublat între 1992 și acum, iar cel al votanților din Teleorman s-a înjumătățit. Aceste fenomene au avut loc treptat, fiind aproape invizibile pentru cea mai mare parte a scenei politice tradiționale”, consideră Mateescu.
El estimează că circa 400.000 de votanți din țară, în special din marile orașe, au apărut la vot în favoarea USR-PLUS, peste estimările inițiale ale Alianței.
Alianța USR-PLUS a reușit ceea ce rar reușesc de obicei partidele politice în România: să scoată lumea la vot, dincolo de electoratul care avea deja o intenție de vot, explică sociologul Ovidiu Voicu, pentru Europa Liberă:
„USR-PLUS au atras niște alegători care nu mai votaseră în trecut. Nu sunt neapărat tineri, pentru că participarea celor care au votat prima oară nu e atât de mare. Dar sunt votanți din categorii active, care nu mai votau. Au reușit să activeze un electorat care nu mai ieșea la vot, pe un fond de politici guvernamentale proaste, în general încercările repetate ale PSD de a scăpa de acuzațiile de corupție. Dacă ei reușesc măcar să mențină acest trend sau chiar să îl crească, atunci au șanse bune la parlamentare”.
PNL, câștigătorul cel mai vulnerabil. Intrăm într-o paradigmă cu trei mari poli politici?
Chiar dacă PNL a câștigat alegerile, liberalii se află în cea mai vulnerabilă poziție dintre cele trei partide aflate în top, consideră Voicu: „USR-PLUS sunt pe creștere. PSD nu știu cât de jos se mai poate duce – ori face implozie, ori strânge rândurile, ca să păstreze guvernarea și se mobilizează pentru alegerile locale. PNL în schimb a beneficiat de un context favorabil, de niște măsuri populiste care au dat roade – referendumul, Rareș Bogdan, dar nu către el se îndreaptă noii votanți. Nemulțumiții de PSD au votat cu PNL”.
Și sociologul Barbu Mateescu explică, pe blogul său, că poziția PNL nu este, în mod paradoxal, cea mai fericită: „Votanții PNL nu sunt nici fani hotărâți ai schimbării, modernizării, sincronizării (ar fi devenit votanți USR-PLUS) și nici susținători sau beneficiari ai sistemului de patronaj feudal cu nuanțe naționalist-anti-europene (pentru că atunci ar fi votat PSD)”.
Sociologul Ovidiu Voicu este de acord și cu ipoteza că, în general, în mediul rural, alegătorii baleiază între cele două mari partide tradiționale, PSD și PNL, în funcție de cât de nemulțumiți sunt de primari. Acum, nemulțumirea s-a canalizat înspre PSD, însă peste un an nu se știe cum va fi.
„Acesta este un public volatil, azi îl ai, mâine nu îl ai. Dacă reacționează primarul PSD dintr-o localitate, că e în joc scaunul lui, nu mai ai acel public. Schimbarea pe care o avem acum, față de anii anteriori, este că nu mai avem un PSD atât de mare. Am avut întotdeauna un partid mare și un număr de partide mai mititele – o coaliție de partide împotriva lui. Este prima dată când PSD este mai mic decât un alt partid singur. Întrebarea este dacă în condiții normale de mobilizare a PSD, am avea același rezultat. De pildă la locale, unde primarii direct interesați vor trage altfel decât la europarlamentare. Și atunci e posibil ca PSD, dacă nu face implozie între timp, să revină la poziția de partid dominant”, avertizează Ovidiu Voicu.
O nouă paradigmă „tripartită”? Care este trendul pentru prezidențiale
Este o premieră electorală în România că trei partide aleargă umăr la umăr, în marja de 20-30% din voturi, ieșind din paradigma de până acum, cu două partide mari care își dispută supremația, luptă pe care PSD a câștigat-o aproape fără excepție.
Sociologul Barbu Mateescu e de acord, cu rezervele de precauție necesare, că „pentru acest ciclu electoral am intrat în paradigma a trei forțe politice consistente, dar este probabil ca ierarhia să se schimbe de la scrutin la scrutin”.
„Nu mi se pare că e stabil ce avem acum, e o situație de moment, care se va duce tot către o situație cu un partid dominant și altele mai mici”, consideră însă sociologul Ovidiu Voicu. „Dacă acest partid dominant va fi PSD sau PNL, vom vedea. USR-PLUS nu cred că va fi dominant, nu la alegerile următoare, e prea brusc, deși s-au organizat foarte bine. Nu au suficiente resurse să lupte pentru fiecare localitate, la niște alegeri locale. Iar principalii lor comunicatori, oamenii mai cunoscuți, pleacă la Bruxelles. Dacă se mai și despart în două partide...”, estimează sociologul.
Pornind de la aceast imagine de moment din mai 2019, cu trei partide umăr la umăr, în luna decembrie românii vor ieși la vot pentru alegerea președintelui.
„În mare parte votanții în primul tur al prezidențialelor vor fi aceiași, 110 mii de tineri căpătând însă până atunci drept de vot, iar 130 de mii de vârstnici (dintre care doar o parte votau) părăsind această lume, potrivit statisticilor. Trend-ul pentru prezidențiale depinde foarte mult de deciziile pe care le va lua PSD în perioada următoare, atât în ceea ce privește candidatul la prezidențiale, cât și rămânerea sau nu la guvernare”, face socotelile Barbu Mateescu.
Facebook Forum