Cât ar aduce Eugen Teodorovici la buget dacă ar umbla la banii persoanelor cu dizabilități

„Intenția lui Teodorovici este ca persoanele cu dizabilități să nu mai primească și ajutorul de handicap, și banii pentru hrană. Vrea să mărească ajutorul de handicap dacă se renunță la cea de-a doua sumă. Sunt discuții în acest sens, dar sunt probleme și cu banii pentru primării. La rectificare, primarii așteaptă mai mulți bani pentru a acoperi aceste cheltuieli sociale, iar la buget nu sunt bani. De la ministerul de Finanțe li s-a transmis că vor primi bani, dar trebuie să se descurce cu sumele care vin până la sfârșitul anului. Fiecare se gospodărește cum știe”, au spus, pentru Europa Liberă, surse PSD care au participat la întâlnirea din pădure, din Teleorman.

Cu alte cuvinte, cei care vor fi afectați vor fi persoanele care suferă de HIV/SIDA. Potrivit legii, indemnizația lunară pentru hrană se acordă persoanelor, adulți și copii, infectați cu HIV sau bolnavi de SIDA și înseamnă 13 lei pe zi pentru adulți și 11 lei pe zi pentru copii. Un raport de la jumătatea lui iunie 2018 al Institutului Național de Boli Infecțioase Matei Balș estima că numărul celor infectați cu HIV și bolnavi de SIDA din România era de peste 23.000 de persoane.

Nu este clar însă care ar putea fi „economia” pe care ar putea să o facă ministrul de Finanțe printr-o astfel de măsură, dacă va fi în cele din urmă confirmată, mai ales că ar fi vorba de o comasare a celor două beneficii – ajutorul de handicap și indemnizația pentru hrană. De asemenea, nu este încă clar nici dacă intenția este de a transfera integral sau doar parțial indemnizația pentru hrană în ajutorul de handicap.

Totuși, potrivit unui calcul jurnalistic, indemnizația de hrană pentru cele circa 23.000 de persoane infectate cu HIV sau bolnave de SIDA ar însemna aproximativ 21 de milioane de euro pe an, o sumă care ar echivala cu pierderile CFR Marfă pentru 2019, așa cum reies din bugetul companiei.

În funcție de gradul de handicap, pentru adulți, indemnizația lunară este de 265 de lei sau de 350 de lei, la care se adaugă un buget personal complementar care variază de la 60 de lei pe lună până la 150 de lei.

„În 2018, a fost ultima modificare a indemnizației pentru persoanele cu dizabilități”, a precizat pentru Europa Liberă, Francisc Simon, președintele Federației Organizația Națională a Persoanelor cu Handicap din România (ONPHR), organism care reprezintă interesele a peste 150.000 de persoane cu dizabilități.

În prezent, potrivit lui Francisc Simon, dacă o persoană este încadrată în categoria celor cu handicap grav atunci primește indemnizația lunară și, în plus, poate avea un asistent personal, iar acela este remunerat cu salariul minim brut pe economie. Practic, două persoane, dintre care una cu dizabilități, ar trebui să se descurce lunar cu mai puțin de 2.000 de lei.

Pentru un trai decent o persoană cu handicap ar avea nevoie însă de circa 2.500-2.800 de lei lunar.

„Suma depinde și de nevoile familiei. Sunt persoane cu handicap care au familie, sunt persoane care sunt singure și stau prin centre de asistență. Majoritatea au însă familie. Există studii, ultimul e din 2017, conform cărora pentru o persoană cu dizabilități care are și o anumită boală sau mai multe boli, care are nevoie de dispozitive medicale, proteze, scaun rulant sau alte dispozitive, căruia îi trebuie și medicamente, e nevoie de 2.500 până la 2.800 de lei, ca să nu se zică apoi că trăiește prea bine”, spune cu amărăciune în glas președintele ONPHR.

În România, cele mai recente date ale Autorității Naționale pentru Persoanele cu Dizabilități arată că sunt 826.000 de persoane cu handicap, atât copii cât și adulți, adică circa 4,2% din populație. Dintre acestea, copiii reprezintă circa 8%, iar restul sunt adulți. Tot statisticile arată că, în cazul adulților, opt din zece sunt încadrați la categoria handicap „grav” sau „accentuat”.

La începutul anului, sute de oameni, atât persoane cu dizabilități cât și susținători ai acestora, au ieșit în stradă în toată țara, nemulțumiți de faptul că Guvernul a decis să treacă integral în sarcina autorităților locale finanțarea asistenței sociale. Ei se temeau că, în acest mod, vor fi întârzieri în plata salariilor pentru persoanele care îi ajută pe cei cu dizabilități.

„Ne nemulţumeşte faptul că vor să aloce fondurile din bugetele locale şi asta poate să afecteze salariile pe care le primesc asistenţii personali ai persoanelor cu dizabilităţi şi ai copiilor cu dizabilităţi. Dorim să fie date tot de la bugetul de stat, să fim siguri că nu o să rămânem fără aceşti bani lunar”, spunea atunci mama unei fetițe cu dizabilități, citată de Mediafax.