Am făcut un mix din numele celor doi grei ai politicii mici, Tăriceanu și Meleșcanu. Cei doi sunt ca unul. Au atâtea în comun, că-i greu să-i deosebești.
Ei sunt personajele principale. Lângă ei intră în scenă încă trei colegi, Grațiela Gavrilescu plus doi semi-necunoscuți. Episodul de astăzi cu propunerile lui Dăncilă pentru locurile vacante din Guvern sunt ca o telenovelă, cu răsturnări de situație, dramă, supărări, amenințări teribile, totul jucat cu actori falși și slabi. Dăncilă nu a făcut lucruri deosebite până azi la guvernare, dar dacă desființează ALDE cu propunerile astea, merită aplauze.
Politica românească aduce foarte mult cu Roma Antică la trădări, uneltiri, jocuri murdare, șantaj și, în general, la tot ce are mai rău în ea rasa umană. La drumuri, apeducte, educație și organizare administrativă nici nu îndrăznim să facem vreo comparație. În acest peisaj confuz vedem siluetele unor personaje eterne. Unul dintre ele este Teodor Meleșcanu. Acum este și președintele Senatului, dar mereu a fost ministru, senator, director SIE sau candidat la președinția României. Un om pregătit să conducă, un destin măreț, cu principii multe, solide și foarte ușor de schimbat. Numărul de înalte funcții publice ocupate de Meleșcanu e întrecut doar de cel al partidelor în numele cărora a slujit. Ultima ispravă din ALDE ne arată că, indiferent de vârstă, omul e nestatornic, dornic de aventură, dar, mai ales, de putere. Colegul său de generație, Tăriceanu, ne poate confirma. Astăzi agonizează și amenință că face sesizări, dar punem pariu că tot în preajma puterii îl vom vedea și în următorii ani, chiar dacă și-a depășit de multe ori pragul de sus al incompetenței.
Nea Călin, cel mai de succes mediocru din istoria României, reușește, cum, numai el știe, să rămână singur într-un partid mic, din ce în ce mai mic, dar cu portofolii mari. Camarazii l-au trădat, mai lipsește să-l părăsească și nevasta. Din fericire pentru el, e obișnuit. Atât în politică, cât și în amor, omul a trecut prin multe schimbări. Totuși, în materie de ocupat înalte funcții, Tăriceanu e mic copil pe lângă nea Meleșcanu. Teodor face ce face și apare din nou în poză, indiferent la câte ticăloșii a fost martor sau combatant. Un Hopa-Mitică adus la perfecțiune de un sistem care se confruntă cu o mare criză de cadre. Orice ar fi, indiferent de situația țării sau a lumii, acest om va fi acolo sus, în bătaia camerelor TV, cu pixul în mână și cu privilegiile de mare demnitar în buzunarul sacoului.
Și dacă nu merge bine treaba la Senat, poate îl vedem pe Meleșcanu în locul lui Contra, la națională. Și-așa jucăm prost, am ajuns să ne stea inima cu Malta. Nea Theodor știe prea bine străinătatea, cunoaște terenurile străine ca pe propria locuință. Sau poate îl punem patriarh, dacă își lasă barbă. Vrăjeală are, experiență de viață deține din belșug, înalt e, deci i-ar sta bine și hainele alea albe, ornate cu aur.
Acesta este un text satiric, iar opiniile autorului nu coincid, neapărat, cu poziția Radio Europa Liberă.
Facebook Forum